Decizie nr. 74 din 07.05.2026

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 1242 alin. (5) din Codul civil, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele dlui Vlad Ceban, în dosarul nr. 2-406/2024, pendinte la Judecătoria Drochia, sediul Dondușeni.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de dna judecător Tatiana Sobolschi de la Judecătoria Drochia, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

Circumstanțele litigiului principal, așa cum au fost formulate de autorul excepției, pot fi rezumate după cum urmează.

La 17 decembrie 2023, dl Marcu Pripa, împrumutător, și dl Vlad Ceban

La 14 mai 2024, dl Marcu Pripa l-a chemat în judecată pe dl Vlad Ceban, pentru încasarea datoriei.

În cadrul examinării cauzei, dl avocat Tudor Buhnaci a ridicat, în interesele dlui Vlad Ceban, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 1242 alin. (5) din Codul civil.

Printr-o încheiere din 9 decembrie 2025, Judecătoria Drochia a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor menționate la § 1.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Prevederile relevante ale Codului civil al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile contestate nu întrunesc condițiile calității legii, fiind formulate de o manieră imprecisă și neclară, fapt care generează incertitudini în reglementarea raporturilor dintre părțile contractului de împrumut. În opinia autorului excepției, lipsa de claritate și de previzibilitate a normei contestate conduce la interpretări arbitrare din partea instanțelor judecătorești și afectează drepturile fundamentale.

Prin urmare, autorul excepției afirmă că norma contestată încalcă articolele 20, 23, 26, 46 și 54 din Constituție.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul civil, ține de competența Curții Constituționale.

Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, excepţia este formulată de un subiect abilitat cu acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) şi g) din Constituţie.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie articolul 1242 alin. (5) din Codul civil. Curtea observă că norma contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează o cerere privind neexecutarea obligațiilor care decurg dintr-un contract de împrumut. Dat fiind faptul că autorul excepției contestă prevederile care reglementează obiectul obligației contractuale, Curtea admite că instanța de judecată ar putea aplica prevederile contestate la soluționarea cauzei.

Curtea reține că o altă condiție obligatorie pentru ca o excepție de neconstituționalitate să poată fi examinată în fond este incidența unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor excepției, dacă prevederea contestată reprezintă o ingerință într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr. 5 din 18 ianuarie 2022, §23).

Autorul excepției susține că norma contestată contravine articolelor 20

În jurisprudența sa, Curtea a notat că articolele 23 și 54 din Constituție nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinței abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituție, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr. 7 din 10 iunie 2025, § 68).

Cu privire la incidenţa articolelor 20, 26 și 46 din Constituţie, autorul excepției susţine că norma contestată este neclară și imprevizibilă pentru că este susceptibilă de interpretări divergente, fapt care poate afecta capacitatea justițiabilului de a-și înțelege pe deplin obligațiile și, concomitent, i-ar restrânge drepturile constituționale de acces liber la justiţie şi la apărare. De asemenea, autorul afirmă că transformarea unei obligații într-un împrumut ar putea opera cu efect retroactiv, factor care ar reprezenta „o încălcare potențială a dreptului la protecția proprietății, deoarece poate conduce la imposibilitatea pârâtului de a-și adapta comportamentul și planificarea financiară în mod previzibil".

Curtea precizează că autorul s-a limitat la simpla invocare a articolelor 20, 26 și 46 din Constituție, dar nu a argumentat relevanţa şi pertinenţa acestora și nici nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre dispoziţiile criticate și normele constituționale invocate. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă o structură cu trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (a se vedea DCC nr. 152 din 26 decembrie 2019, § 16; DCC nr. 117 din 8 septembrie 2022, §§ 14 şi 15; DCC nr. 40 din 4 aprilie 2023, § 17).

Curtea reține că critica autorului sesizării se bazează doar pe neclaritatea textului contestat. Astfel, Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituţie, precum şi citarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr. 114 din 26 septembrie 2023, § 16).

Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepția de neconstituţionalitate în discuţie nu întrunește condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.