Decizie nr. 38 din 09.03.2026

La originea cauzei se află o sesizare depusă la Curtea Constituțională la 6 martie 2026, pe baza articolelor 135 alin. (1) lit. a) din Constituție și 25 alin. (1) lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, de către dnii Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. În aceeași dată, dl deputat Ion Chicu a mai depus un supliment la această sesizare.

Autorii sesizării îi solicită Curții să verifice constituționalitatea articolelor III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea securității judecătorilor și procurorilor).

În subsidiar, autorii sesizării îi solicită Curții, pe baza articolului 26 alineatele (1) și (2) pct. 1) lit. b), c) și d) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, să suspende acțiunea normelor contestate. Articolul 6 alin. (1) din Legea nr. 65 din 30 martie 2023 și articolul 6 alin. (1) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 prevăd că membrii comisiilor de evaluare sunt numiți cu votul a 3/5 din deputații aleși. Prin articolele III și IV din Legea nr. 26/2026, Parlamentul a completat articolul 6 din Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție și, respectiv, articolul 6 din Legea nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, în sensul în care, dacă proiectul hotărârii Parlamentului privind numirea membrilor propuși de partenerii de dezvoltare pentru comisiile de evaluare nu a întrunit numărul necesar de voturi de trei cincimi din numărul deputaților aleși, Comisia juridică, pentru numiri și imunități examinează în mod repetat, în aceeași sesiune, candidații propuși și alege candidații cu cel mai mare număr de voturi. Dacă sunt aleși în mod repetat aceiași candidați, Comisia juridică, pentru numiri și imunități elaborează proiectul hotărârii Parlamentului, însoțit de un raport, care se dezbate în plenul Parlamentului și se adoptă cu votul majorității deputaților aleși.

În susținerea solicitării de suspendare, autorii afirmă că prevederile contestate afectează sau se referă la unul dintre domeniile stabilite de lege și că prejudiciul în cazul nesuspendării va fi ireparabil. Prevederile contestate ar fi fost introduse printr-un amendament depus la un proiect de lege cu un alt obiect de reglementare, eludând astfel procedura obligatorie a cel puțin două lecturi, pe care o impune articolul 74 alin. (1) din Constituție pentru legile organice.

Potrivit suplimentului la sesizare, „certitudinea sporită" a viciului procedural justifică, prin ea însăși, dispunerea imediată a suspendării. În supliment se menționează că prevederile contestate afectează trei domenii enumerate de articolul 26 alin. (2) pct. 1) din Legea nr. 74/2025. Numirea membrilor comisiei de evaluare cu votul majorității parlamentare ar compromite imparțialitatea structurală a comisiei. Orice decizie adoptată de o comisie viciată ar afecta în mod iremediabil drepturile fundamentale ale persoanelor evaluate.

În supliment se susține că pragul calificat de 61 de deputați, care era decisiv anterior, nu reprezenta o simplă opțiune tehnică, ci era o garanție că un mecanism excepțional de evaluare nu poate fi declanșat fără un consens care să depășească o majoritate absolută. Reducerea acestui prag la o majoritate simplă, imediat după ce opoziția l-a utilizat pentru a bloca numiri considerate inoportune, suprimă rolul constituțional al minorității parlamentare. De asemenea, autorii susțin că posibilitatea ca puterea legislativă să controleze, printr-o majoritate a deputaților aleși, componența acestor comisii fără o contrabalanță constituie o capturare a puterii judecătorești, incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat.

Referitor la caracterul ireparabil al prejudiciului, în supliment se menționează că la următoarea ședință a Parlamentului majoritatea deputaților vor aplica noile prevederi și vor numi în funcție candidații care nu au fost susținuți de 61 de deputați la prima încercare. Intrarea în vigoare a prevederilor contestate ar vicia percepția publică asupra întregului proces de evaluare extraordinară, în situația în care încrederea în justiție, dar mai cu seamă încrederea în procesul de evaluare externă, este foarte scăzută.

Curtea subliniază că măsura suspendării acțiunii unor acte contestate implică ( i ) să se stabilească dacă prevederile contestate afectează sau se referă la unul sau mai multe domenii indicate la articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, iar rațiunea ei constă în ( ii ) evitarea unor prejudicii și consecințe negative iminente (a se vedea DCC nr. 119 din 22 august 2025, § 6). Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ.

În jurisprudența sa, Curtea a menționat că, în cazul invocării riscului afectării unui domeniu prevăzut de articolul 26 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, autorul cererii de suspendare trebuie să demonstreze intensitatea și posibilele prejudicii și consecințe negative iminente și ireparabile ale riscului invocat (a se vedea DCC nr. 122 din 28 septembrie 2023, § 9). Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător. Doar invocarea riscului și enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă și convingătoare pentru suspendarea acțiunii normelor contestate (a se vedea DCC nr. 102 din 12 iulie 2022, § 4; DCC nr. 143 din 26 octombrie 2023, § 8).

Examinând prima facie sesizarea, Curtea nu poate confirma argumentele autorilor potrivit cărora prevederile contestate ar afecta în mod iminent și iremediabil dreptul la un proces echitabil, democrația și pluralismul politic și separația și colaborarea puterilor. În primul rând, așa cum a menționat și Comisia de la Veneția (CDL-AD(2023)005, §§ 6 și 42), rapoartele comisiilor de evaluare au un caracter consultativ (a se vedea HCC nr. 2 din 16 ianuarie 2025, § 143 și DCC nr. 7 din 23 ianuarie 2025, § 26). În al doilea rând, prevederile contestate nu anihilează posibilitatea persoanelor evaluate de a contesta în justiție hotărârile defavorabile ale Consiliului Superior al Magistraturii sau ale Consiliului Superior al Procurorilor, prin care se acceptă rapoartele comisiilor de evaluare. Judecătorii care judecă această categorie de cauze beneficiază de prezumția constituțională a independenței și imparțialității unui tribunal. Aceste aspecte invalidează și argumentul autorilor sesizării referitor la încălcarea principiului separației puterilor în stat. Totodată, autorii sesizării nu au făcut trimitere la nicio prevedere constituțională care le-ar confirma poziția potrivit căreia sunt încălcate valorile democrației și pluralismului politic, prin faptul că majoritatea deputaților aleși votează o modificare legislativă.

Astfel, Curtea consideră că autorii sesizării nu au demonstrat în mod convingător că aplicarea prevederilor contestate ar produce consecințe iremediabile care nu ar putea fi înlăturate de către organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor sau pe calea justiției. Curtea reiterează că rațiunea suspendării acțiunii actelor contestate este o măsură in extremis și constă în evitarea unor consecințe negative iminente și ireparabile pentru valorile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea DCC nr. 104 din 5 august 2025, § 8).

Prin urmare, Curtea constată că nu există motive pentru suspendarea acțiunii dispozițiilor contestate. Din aceste considerente, în baza articolelor 135 alin. (1) lit. a), 140 din Constituție, 26, 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională DECIDE: 1. Se respinge cererea de suspendare a acțiunii articolelor III și IV din Legea nr. 26 din 5 martie 2026 pentru modificarea unor acte normative (fortificarea securității judecătorilor și procurorilor), formulată de dnii Ion Chicu, Alexandru Berlinschii, Adrian Lebedinschi, Diana Caraman și Alexandru Verșinin, deputați în Parlamentul Republicii Moldova. 2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Președinte Domnica MANOLE Chișinău, 9 martie 2026 DCC nr. 38 Dosarul nr. 42a/2026