Gazsó împotriva Ungariei și alte 35 cauze

Rezoluția interimară CM/ResDH(202020)180 Executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Grupul Gazsó împotriva Ungariei (adoptată de Comitetul de Miniștri la 3 septembrie 2020, la 1377a ședință a delegaților miniștrilor) Cerere Cauza Hotărârea Definitivului 48322/12 GRUPUL GAZSÓ (Lista cauzelor CM/Notes/1377bis/H46-14-app) 16/07/2015 16/10/2015 Comitetul miniștrilor, în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede ca Comitetul să supravegheze executarea hotărârilor definitive ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumite în continuare "convenția" și "Curtea") … Având în vedere numărul considerabil de hotărâri ale Curții cu privire la încălcări ale articolului 6 alineatul (1) și în unele dintre aceste hotărâri, de asemenea, ale încălcării articolului 13 din convenție, din cauza duratei excesive a procedurilor civile, penale și administrative și a lipsei unei căi de atac efective în acest sens în Ungaria, reamintind rezoluțiile interimare CM/ResDH(2018)106 CM/ResDH(2019)152 în care Comitetul a subliniat în special amploarea problemei și că întârzierile excesive în administrarea justiției reprezintă un pericol grav pentru respectarea statului de drept, ceea ce duce la negare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrate de Convenție,

care reamintește Recomandarea CM/Rec(20103 privind recursurile efective la durata excesivă a procedurilor și subliniind faptul că introducerea măsurilor de remediere a duratei excesive a procedurilor contribuie, în conformitate cu principiul subsidiarității, la consolidarea protecției drepturilor omului în statele membre și la protejarea eficacității sistemului convenției, inclusiv prin sprijinirea reducerii numărului de cereri adresate Curții; Reamintind preocuparea sa profundă cu privire la faptul că termenul stabilit de Curte în hotărârea pilot Gazsó a expirat în urmă cu mai mult de trei ani și jumătate fără a fi prezentat niciun progres concret de către autorități până în prezent și remarcă faptul că Ungaria este unul dintre puținele state membre care se confruntă cu problema duratei excesive a procedurilor judiciare, care nu a introdus încă o cale de atac eficientă în această privință.

Reamintind cu îngrijorare că autoritățile nu au furnizat încă informații care să demonstreze impactul reformelor Codului de proceduri civile, administrative și penale pe durata procedurilor judiciare; Reamintind, de asemenea, că, în toamna anului 2019, autoritățile au anunțat că, în loc să continue adoptarea unui proiect de lege existent, care să acopere toate tipurile de proceduri judiciare și care au fost suspendate în noiembrie 2018, vor pregăti un nou document de reflecție pentru o acțiune compensatorie limitată la procedurile penale într-o primă etapă, pe care s-au angajat să îl prezinte Comitetului înainte de sfârșitul lunii decembrie 2019; Având în vedere faptul că, în cadrul reuniunii sale din decembrie 2019, Comitetul a invitat autoritățile să prezinte acest document de reflecție în conformitate cu calendarul lor, dar a subliniat, de asemenea, obligațiile care le revin în ceea ce privește cauzele civile și le-a invitat să furnizeze un plan concret privind procesul legislativ pentru adoptarea unei căi de atac (sau a unei combinații de căi de atac) care să acopere toate tipurile de proceduri judiciare Observând cu mare dezamăgire faptul că, în ciuda propriilor angajamente și a cererilor urgente ale Comitetului exprimate deja în două rezoluții interimare și o serie de decizii, ultima dată din martie 2020,

autoritățile nu au prezentat nicio informație care să permită Comitetului să considere că s-au realizat progrese; Subliniind obligația juridică a oricărui stat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a se conforma pe deplin hotărârilor definitive ale Curții Europene în toate litigiile la care este parte, pe deplin, efectiv și în cel mai scurt timp SUBLINIAZĂ faptul că este de așteptat un angajament ferm din partea autorităților statului pârât la cel mai înalt nivel politic pentru a pune capăt lacunei actuale; EXHORTE ÎNCHIS, prin urmare, autoritățile care trebuie să ia în considerare principiile cuprinse în Recomandarea CM/Rec(20103 pe căi de atac efective împotriva duratei excesive a procedurilor și să prezinte, fără întârziere, o propunere legislativă concretă pentru o cale de atac compensatorie împotriva tuturor tipurilor de cauze sau pentru unele dintre acestea, un plan concret pentru adoptarea unei căi de atac (sau a unei combinații de căi de atac) care să acopere toate tipurile de proceduri judiciare și informații statistice actualizate cu privire la durata procedurilor în fața tuturor instanțelor, precum și cu privire la tendințele perceptibile, pentru a permite Comitetului să evalueze impactul reformelor procedurale din 2018, precum și cu privire la orice altă măsură avută în vedere sau luată;

DECIDE să reia examinarea acestui grup de afaceri în cadrul celei de-a 1390-a reuniuni (decembrie 2020) (DH) cel târziu.

Résolution intérimaire CM/ResDH(2020)180 Exécution des arrêts de la Cour européenne des droits de l’homme Groupe Gazsó contre Hongrie (adoptée par le Comité des ministres le 3 septembre 2020, lors de la 1377bis réunion des Délégués des Ministres) Requête Affaire Arrêt du Définitif le 48322/12 GROUPE GAZSÓ (Liste des affaires CM/Notes/1377bis/H46-14-app) 16/07/2015 16/10/2015 Le Comité des Ministres, en vertu de l’article 46, paragraphe 2, de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales, qui prévoit que le Comité surveille l’exécution des arrêts définitifs de la Cour européenne des droits de l’homme (ci-après nommées « la Convention » et « la Cour ») ; Vu le nombre considérable d’arrêts de la Cour constatant des violations de l’article 6, paragraphe 1, et dans certains de ces arrêts également des violations de l’article 13 de la Convention, en raison de la durée excessive des procédures civiles, pénales et administratives et de l’absence de recours effectif à cet égard en Hongrie ; Rappelant les Résolutions intérimaires CM/ResDH(2018)106 et CM/ResDH(2019)152 dans lesquelles le Comité a notamment souligné l’ampleur du problème et que les retards excessifs dans l’administration de la justice constituent un grave danger pour le respect de l’État de droit,

ce qui entraîne un déni des droits de l’homme et des libertés fondamentales consacrés par la Convention ; Rappelant la Recommandation CM/Rec(2010)3 sur des recours effectifs face à la durée excessive des procédures et soulignant que l’introduction des mesures pour remédier à la durée excessive des procédures, contribue, conformément au principe de subsidiarité, à renforcer la protection des droits de l’homme au sein des Etats membres et à préserver l’effectivité du système de la Convention, y compris en aidant à réduire le nombre de requêtes portées devant la Cour, Réitérant sa plus profonde préoccupation quant au fait que le délai fixé par la Cour dans l’arrêt pilote Gazsó a expiré il y a plus de trois ans et demi sans qu’aucun progrès tangible n’ait été présenté par les autorités à ce jour, et notant que la Hongrie est l’un des très rares derniers États membres confrontés à la question de la durée excessive des procédures judiciaires, qui n’a pas encore introduit de recours effectif à cet égard ; Rappelant avec préoccupation que les autorités n’ont pas encore fourni d’informations susceptibles de démontrer l’impact des réformes des Codes de procédures civile, administrative et pénale sur la durée des procédures judiciaires ; Rappelant en outre qu’en automne 2019 les autorités ont annoncé que, plutôt que de poursuivre l’adoption d’un projet de loi existant,

couvrant tous les types de procédures judiciaires et mis en suspens en novembre 2018, elles prépareraient un nouveau document de réflexion pour un recours compensatoire limité aux procédures pénales dans un premier temps, qu’elles se sont engagées à présenter au Comité avant fin décembre 2019 ; Ayant à l’esprit que, lors de sa réunion Droits de l’Homme de décembre 2019, le Comité a invité les autorités à présenter ce document de réflexion conformément à leur calendrier, mais a souligné également leurs obligations en ce qui concerne les affaires civiles et les a invitées à fournir un plan concret sur le processus législatif pour l’adoption d’un recours (ou une combinaison de recours) couvrant tous les types de procédures judiciaires ; Notant avec une profonde déception que, malgré leurs propres engagements et les demandes pressantes du Comité déjà exprimées dans deux résolutions intérimaires et un certain nombre de décisions, la dernière datant de mars 2020, les autorités n’ont soumis aucune information qui permettrait au Comité de considérer que des progrès ont été réalisés ; Soulignant l’obligation juridique qui incombe à tout État, en vertu de l’article 46, paragraphe 1, de la Convention de se conformer pleinement aux arrêts définitifs de la Cour européenne dans tous les litiges auxquels il est partie, pleinement, effectivement et dans les meilleurs délais ;

SOULIGNE qu’un engagement ferme des autorités de l’État défendeur au plus haut niveau politique est attendu afin de mettre fin à l’impasse actuelle ; EXHORTE FERMEMENT, par conséquent, les autorités à s’inspirer des principes contenus notamment dans la Recommandation CM/Rec(2010)3 sur des recours effectifs face à la durée excessive des procédures et à présenter, sans plus tarder, une proposition législative concrète pour un recours compensatoire à l’égard de tous les types d’affaires ou pour certains, un plan concret pour l’adoption d’un recours (ou d’une combinaison de recours) couvrant tous les types de procédures judiciaires et des informations statistiques à jour sur la durée des procédures devant toutes les juridictions, ainsi que sur les tendances perceptibles, afin de permettre au Comité d’évaluer l’impact des réformes procédurales de 2018, et sur toute autre mesure envisagée ou prise ; DÉCIDE de reprendre l’examen de ce groupe d’affaires lors de sa 1390 e réunion (décembre 2020) (DH) au plus tard.