AKELJIĆ AND OTHERS v. BOSNIA AND HERZEGOVINA

RESPONDENT

BIH

HOTĂRÂRE

13.10.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Struck out of the list

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AKELJIĆ AND OTHERS v. BOSNIA AND HERZEGOVINA (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

CUARTA DECIZIE DECIZIE A CUARTĂ DECIZIE Nr. 8039/19 Esad AKELJIδ împotriva Bosniei și Herțegovinei și a altor 24 de cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 13 octombrie 2020 ca Cameră compusă din: Yonko Grozev, Președinte, Faris Vehabović, Armen Harutyunyan, Gabriele Kucsko-Stadlmayer, Pere Pastor Vilanova, Tim Eicke, Jolien Schukking, judecători, și Ilse Freiwirth, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul apendice, având în vedere observațiile prezentate de părți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Reclamanții sunt resortisanți ai Bosniei și Herțegovinei. Ele au fost reprezentate de dna Kapetan, avocat practicant la Travnik. Guvernul Bosniei și Herțegovina (“Guvernul”) a fost inițial reprezentat de agentul interimar, dna B. Skalonjić, și apoi de dl M. Lučić, ministrul drepturilor omului și refugiaților din Bosnia și Herțegovina. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții au fost în momentul relevant, iar majoritatea dintre ei sunt încă, funcționarii publici pe salariul de plată al Cantonului Central Bosnia [1] Între 2007 și 2015 au obținut hotărâri interne care ordonau ca Cantonul Central Bosnia să le plătească diverse sume în ceea ce privește prestațiile nerambursate legate de muncă, împreună cu dobânzile nejustificate la rata legală și costurile juridice. Scrisurile de execuție au fost emise între 2009 și 2016. Între 2017 și 2019, reclamanții au obținut hotărâri ale Curții Constituționale care au constatat încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția și ordonând ca Cantonul Central Bosnia să ia măsurile necesare în vederea asigurării executării tuturor hotărârilor interne împotriva acesteia într-un timp rezonabil (a se vedea decizia principală a Curții Constituționale cu privire la această chestiune, citată la punctul 11 de mai jos). La data ultimelor informații disponibile Curții (17 Septembrie 2020), nici o hotărâre menționată la alineatul (4) nu a fost pusă în aplicare.Legea și practicile interne relevante Hotărârea colectiv pentru serviciul public în Federația Bosnia-Herzegovina 2000 [2] În 2000 Sindicatul Funcțiilor Publice și Guvernul Federației Bosnia și Herțegovina au încheiat un acord colectiv care reglementează condițiile de ocupare a forței de muncă a funcționarilor publici. Pentru a dezvolta serviciul public în Bosnia și Herțegovina după război, acesta a ridicat salariile și alte beneficii (cum ar fi alocațiile pentru masă și bonusurile) ale funcționarilor publici. Deoarece unele dintre cantonii au avut un număr mare de funcționari publici și venituri insuficiente, au avut dificultăți în respectarea noilor termeni. Cantonul din Bosnia Centrală a fost unul dintre ei. Cantonul din Bosnia Centrală a încercat să împiedice acumularea datoriei prin renegociarea termenilor de ocupare a forței de muncă pentru funcționarii publici, reducând beneficiile lor legate de muncă. Cu toate acestea, în temeiul „principiului favorabil”, care constituie un principiu-cheie al dreptului național al forței de muncă, în cazul în care un drept derivat dintr-o relație de ocupare a forței de muncă este reglementat diferit de instrumente juridice diferite, se aplică dreptul cel mai favorabil pentru angajat. Din motivele de mai sus, Cantonul din Bosnia Centrală nu a putut să respecte acordul colectiv până când toate părțile interesate, inclusiv Sindicatul de funcționari publici, au convenit să-l revizuiască în 2013 și 2016. Legea de procedură de punere în aplicare 2003 [3] art. 138 din Legea de procedură de aplicare 2003 prevede o limitarea executării hotărârilor finale împotriva cantonilor: acestea pot fi aplicate numai în conformitate cu suma fondurilor desemnate în acest scop în bugetul cantonal, care nu poate fi mai mică de 0,3% din bugetul total. Execuția trebuie efectuată în ordine cronologică în conformitate cu data în care banca în care cantonul respectiv are un cont a fost servită cu o scrisoare de execuție. Jurisprudența Curții Constituționale privind neexecutarea hotărârilor împotriva cantonului central din Bosnia În hotărârea nr. AP 3438/12 din 17 septembrie 2014 Curtea Constituțională a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție din cauza neexecuției hotărârilor finale împotriva Cantonului Central Bosnia. A ordonat guvernului cantonal să ia o serie de măsuri generale pentru asigurarea executării tuturor acestor hotărâri într-un timp rezonabil. Partea relevantă a deciziei se citește după cum urmează: „36. ... Curtea constată că hotărârile [în favoarea recurentelor] nu au fost executate din cauza lipsei de fonduri în contul bancar al debitorului. ... 39. Curtea Constituțională reiterează că, în temeiul Constituției Bosnia-Herzegovina și al articolului 1 din Convenția Europeană, toate nivelurile de guvern trebuie să asigure respectarea drepturilor individuale ale omului, inclusiv dreptul la aplicarea hotărârilor finale în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și dreptul la proprietate în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție ... Domeniul de aplicare a acestei obligații nu este redus în cazul în cauză, în ciuda numărului mare de hotărâri ... [T]he Curtea Constituțională constată că în Jeličić c. BiH, și din nou în Čolić și alții c. BiH , Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că „nu este deschis unei autorități de stat să citeze lipsa de fonduri ca scuză pentru a nu onora o datorie de judecată. Cu certitudine, o întârziere în executarea unei hotărâri poate fi justificată în anumite circumstanțe, dar întârzierea nu poate fi ca să afecteze esența dreptului protejat în temeiul articolului 6 § 1” ... 40. Curtea Constituțională este de acord cu poziția adoptată de Curtea Europeană ... este totuși conștientă de efectele crizei economice globale asupra Bosniei și Herțegovinei ... Curtea constată că guvernele federale și cantonale au luat anumite măsuri în vederea punerii în aplicare a deciziilor judiciare finale. Secțiunea 138 din Legea federală privind procedura de executare 2003 prevede că hotărârile finale împotriva Federației și a cantonilor se aplică în conformitate cu suma fondurilor bugetare desemnate în acest scop ... și că creditorii își pun în aplicare creanțele în ordinea în care au achiziționat titlurile de executare ... În 2012 și 2013, suma fondurilor alocate în acest scop în bugetul cantonului din Bosnia Centrală a fost de 560.000 de mărci convertibile și, respectiv, de 620.000 de mărci convertibile. ... 42. Curtea constată că crucea problemei în acest caz este că Cantonul din Bosnia Centrală nu a identificat numărul exact de hotărâri neexecute și datoria agregată ... fără care este imposibil să se știe când toți creditorii își vor realiza creanțele împotriva cantonului. În plus, ar trebui să existe o baza de date centralizată și transparentă a tuturor cererilor enumerate în ordine cronologică, în conformitate cu data la care hotărârile au devenit definitive, ar trebui să includă termenul de aplicare și o listă de plăți parțiale, dacă este cazul. Acest lucru va contribui, de asemenea, la evitarea abuzurilor procedurii de executare. Aceste măsuri și fonduri adecvate din bugetul anual ar asigura punerea în aplicare a tuturor hotărârilor finale într-un termen rezonabil ... și Cantonul din Bosnia Centrală ar asigura îndeplinirea obligațiilor sale din temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. ... 44. Curtea consideră că promulgarea articolului 138 din Legea de procedură de executare 2003 avea un scop legitim, deoarece executarea unui număr mare de hotărâri în același timp ar pune în pericol funcționarea normală a cantonilor. Cu toate acestea, limitarea executării în acest caz este contrară principiului proporționalității consemnată în art. 1 din Protocolul nr. 1, care necesită un echilibru echitabil între cererile interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanei fizice ... Secțiunea 138 pune o sarcină disproporționată pentru recurente ... acestea sunt plasate într-o situație de incertitudine absolută în ceea ce privește executarea cererilor lor ... ... ... 46. Pentru a-și îndeplini obligația pozitivă, guvernul din Bosnia Centrală Canton trebuie să calculeze, după cum s-a explicat mai sus, suma totală a datoriei agregate care rezultă din hotărârile finale și să pregătească o bază de date cuprinzătoare și transparente ... dar, în orice caz, trebuie să fie în conformitate cu art. 6 § 1 și cu art. 1 din Protocolul nr. la Convenție. ... 47. ... Situația actuală nu oferă nici o garanție apelanților că afirmațiile lor împotriva cantonului central din Bosnia Centrală vor fi aplicate într-un timp rezonabil.” Curtea Constituțională a ajuns la aceeași concluzie în numeroase hotărâri ulterioare (de exemplu, hotărârea nr. AP 4242/14 din 26 februarie 2015). La 12 martie 2019, Curtea Constituțională a adoptat o decizie pilot în această privință. Acesta a constatat că, în ciuda numeroaselor decizii dictate de aceasta și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Cantonul din Bosnia Centrală nu a stabilit încă un termen de aplicare și, prin urmare, a continuat să acționeze în încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Curtea a reiterat că guvernul cantonal a trebuit să ia măsurile necesare pentru asigurarea executării tuturor hotărârilor într-un timp rezonabil. În ceea ce privește orice prejudicii morale cauzate de neexecuția prelungită a hotărârilor, acesta a susținut că dobânzile implicite, care urmează să fie plătite pentru fiecare zi de neexecuție, ar acoperi cel puțin într-o măsură. De asemenea, având în vedere măsurile generale indicate în decizia, instanța a susținut că constatarea unei încălcări a constituit o satisfacție suficientă în ceea ce privește daunele morale. 14. Referindu-se hotărârea Curții în Burmych și alții c. Ucraina ((striking off) [GC], nos. 46852/13 și alții, 12 octombrie 2017), Curtea Constituțională a respins ulterior toate cazurile de urmărire (a se vedea, de exemplu, hotărârea nr. AP 7446/18 din 13 noiembrie 2019). Având în vedere că plângerile prezentate în aceste cazuri au trebuit rezolvate în contextul măsurilor generale necesare în executarea deciziei pilot, instanța a concluzionat că nu s-a servit niciun scop util prin continuarea abordării acestei chestiuni. Bugetul Bosnia Centrală Canton în 2019 [4] Bugetul cantonal a fost de 243.075.953 mărci convertibile (BAM) [5] 2019. Mai mult de jumătate din această sumă a fost la salarii și la alte beneficii legate de muncă ale numeroșilor funcționari publici pe salariul său, inclusiv unele dintre solicitanți în acest caz. Dobânzile implicite și inflația Rata statutară a dobânzii implicite a fost de 12% până la 14 martie 2020. De la acea dată, rata este de 10% (a se vedea Legea privind ratele de dobândă implicite 2020 [6] ). În perioada 2009-2018, prețurile consumatorilor au crescut, în medie, cu 0,7% anual [7] COMPLAINTE 17. Reclamanții se plângeau de neexecutarea hotărârilor împotriva Cantonului Central de Bosnia. Se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție și pe art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. HOTĂRÂREA 18. Reclamanții se plângeau de neexecuția hotărârilor în favoarea lor. Partea relevantă din dispozițiile invocate de solicitanți prevede următoarele: art. 6 § 1 din Convenție „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o audiere ... de [a] ... tribunal ...” art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Cu toate acestea, dispozițiile anterioare nu afectează în niciun fel dreptul unui stat de a aplica legile pe care le consideră necesare pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu dobânda generală sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții sau penalități.” Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră că este oportun să se trimită (art. 42 § 1 din Regulamentul de procedură). Observațiile părților Guvernul a informat Curtea că Cantonul Central din Bosnia Centrală a introdus la 19 decembrie 2019 un plan de acțiune pentru punerea în aplicare a măsurilor generale indicate în Spahić și alții c. Bosnia și Herțegovina (n. 20514/15 și altele 15, § 33, 14 noiembrie 2017). O listă cu 1.612 hotărâri interne neexecute a fost atașată. Planul a declarat că datoria era aproape 51.000.000 de BAM și că hotărârile vor fi executate, în ordine cronologică, până în 2032. Guvernul a susținut că această chestiune a fost astfel rezolvată. De asemenea, au formulat câteva obiecții de inadmisibilitate, susținând în mod deosebit că unele dintre cererile sunt prematuri, deoarece procedurile au fost încă în așteptare în fața Curții Constituționale. De asemenea, au susținut că unele reclamante nu au acționat cu expediție rezonabilă în sensul reglementării de șase luni. Reclamanții nu sunt de acord cu Guvernul. În special, au susținut că termenul de executare stabilit de Cantonul din Bosnia Centrală nu este rezonabil. Evaluarea Curții 23. Curtea reiterează că, deși nu este deschis unei autorități de stat să citeze lipsa de fonduri ca scuză pentru a nu onora o datorie de judecată (a se vedea Burdov c. Rusia , nr. 59498/00, § 35, ECHR 2002 III; Teteriny v. Rusia , nr. 11931/03 , § 41, 30 iunie 2005 și Jeličić c. Bosnia și Herțegovina , nr. 41183/02 , §§ 39 și 42 , CEDO 2006 XII , sistemul de aplicare a hotărârilor interne finale poate fi acceptat în circumstanțe excepționale (a se vedea .urić și alții c. Bosnia și Herțegovina , nr. 79867/12 și altele , § 30, 20 ianuarie 2015). 24. În 2017, Curtea a adoptat o hotărâre de conducere privind neexecuția hotărârilor interne împotriva Cantonului din Bosnia Centrală (a se vedea Spahić și alții , citată mai sus), constatarea unei încălcări a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Partea relevantă a acestei hotărâri (§ 27-31) se citește după cum urmează: „27. În hotărârile sale din 17 septembrie 2014 și 26 februarie 2015, Curtea Constituțională a susținut că o neexecuție prelungită a hotărârilor finale a încălcat drepturile reclamanților garantate de art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Guvernul [Bosnia Centrală] Canton a fost ordonat să ia măsurile necesare pentru a asigura aplicarea hotărârilor finale într-un timp rezonabil. Curtea Constituțională a susținut, în special, că guvernul cantonal ar trebui să identifice numărul exact de hotărâri neexecute și cuantumul datoriei agregate și să creeze o bază de date centralizată, cronologică și transparentă, care ar trebui să includă termenul de aplicare și să ajute la evitarea abuzurilor procedurii de executare. 28. Guvernul a susținut că guvernul cantonal a identificat valoarea datoriei agregate pentru 2014 și a ținut un dosar al datoriilor sale. Cu toate acestea, se pare că măsurile generale, astfel cum a ordonat Curtea Constituțională, nu au fost puse în aplicare. Nu s-a demonstrat că guvernul cantonal a înființat o bază de date a tuturor cererilor și a furnizat termenul de aplicare. ... 29. Prin urmare, situația reclamanților rămâne neschimbată și se confruntă cu hotărâri în favoarea lor care nu au fost executate și care sunt încă într-o situație de incertitudine în ceea ce privește dacă aceste hotărâri vor fi executate și când vor fi executate. ... 30. Hotărârile interne luate în considerare în acest caz au devenit finale între patru și mai mult de șapte ani în urmă. Astfel de întârzieri în aplicare au fost considerate excesive în trecut (a se vedea Jeličić c. Bosnia și Herțegovina , nr. 41183/02], § 40 [, CEDH 2006-XII]; Čolić și alții c. Bosnia și Herțegovina , nr. 1218/07 [și 14 altele], § 15, 10 noiembrie 2009; și Runić și alții Bosnia și Herțegovina , nr. 28735/06 și alții 26] § 21 [, 15 noiembrie 2011] . Curtea nu vede niciun motiv să se depărteze de această jurisprudență în acest caz. 31. În lipsa unei perioade considerabile de timp pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma hotărârilor finale în cazul instantaneu, autoritățile au privat dispozițiile articolului 6 § 1 din toate efectele utile și au împiedicat, de asemenea, reclamanții să primească banii la care au dreptul. interferența disproporționată cu bucuria lor pașnică de bunuri (a se vedea, printre altele, Khachatryan c. Armenia , nr. 31761/04, § 69, 1 decembrie 2009, și Voronkov c. Rusia , nr. 39678/03, § 57, 30 iulie 2015). Prin urmare, s-a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenția și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 din aceasta din cauza nerespectării 26. Având în vedere numărul de cazuri similare, Curtea a invitat Statul pârât, în conformitate cu art. 46 din Convenție (ibid., § 33), să rezolve problema care a condus la constatarea unei încălcări prin asigurarea punerii în aplicare a măsurilor generale indicate de Curtea Constituțională în hotărârile din 17 Deoarece majoritatea măsurilor generale indicate în aceste decizii au fost puse în aplicare între timp (a se vedea Spahić și altele) , § 28, citat la punctul 25 de mai sus), numai două măsuri generale au rămas încă de pus în aplicare – adică crearea unei baze de date a tuturor hotărârilor interne împotriva Cantonului Central de Bosnia și stabilirea unui termen rezonabil pentru executarea acestora. 27. În acest sens, Curtea observă că Cantonul din Bosnia Centrală a creat recent o bază de date a tuturor hotărârilor interne împotriva Cantonului și a stabilit un termen de aplicare (a se vedea punctul 20 de mai sus). Acesta s-a angajat să pună în aplicare toate hotărârile (mai mult de 1.600), în ordine cronologică, până în 2032. În ceea ce privește hotărârile examinate în acest caz, planul prevede că toate acestea vor fi executate până în 2030. 28. Curtea a deținut deja într-un caz privind neexecutarea hotărârilor împotriva unui alt canton (a se vedea Muhović și alții c. Bosnia și Herțegovina c. (dec.), nr. 40841/13 și alte 12, §§ 30-33, 8 octombrie 2020), că un termen de aplicare cu o durată mai lungă, în cazul în care data finală a fost stabilită în 2041, a fost acceptabil și a constituit o punere în aplicare a măsurilor generale pe care le-a indicat-o. Nu există motive pentru a adopta o abordare diferită în acest caz. 29. În consecință, Curtea concluzionează că această chestiune a fost rezolvată în sensul articolului 37 § 1 litera (b) din Convenție (a se vedea Muhović și alții , hotărârea citată mai sus § 34). Deși nu există nici o îndoială că reclamanții au suferit unele prejudicii morale din cauza întârzierilor trecute, Curtea constată că au dreptul la un interes substanțial de incumpărare. Având în vedere faptul că, în Bosnia și Herțegovina, rata statutară a dobânzilor nejustificate este semnificativ mai mare decât rata inflației (a se vedea punctul 16 de mai sus), Curtea este de acord cu Curtea Constituțională că acest lucru va atenua, cel puțin într-o măsură, dificultățile reclamanților (a se vedea constatarea Curții Constituționale în acest sens în decizia sa pilotă din 12 martie 2019, menționată la punctul 13 de mai sus). În plus, Curtea a reținut în cazurile privind problemele structurale la nivel intern că nu a fost necesar să se acorde o compensație adecvată tuturor persoanelor afectate (a se vedea, în special, Suljagić c. Bosnia și Herțegovina , nr. 27912/02, § 64, 3 noiembrie 2009, și Ališić și alții c. Bosnia și Herțegovina, Croația, Serbia, Slovenia și fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei [GC], nr. 60642/08, § 149, CEDO 2014). Într-adevăr, rolul Curții, după punerea în aplicare a măsurilor generale în conformitate cu Convenția, nu poate fi transformat în oferirea de ajutor financiar individualizat în cazurile repetate care rezultă din aceeași situație sistemică (a se vedea Zadrić c. Bosnia și Herțegovina (dec.), nr. 18804/04, 16 noiembrie 2010, și Muhović și alții , hotărârea menționată mai sus, § 35. 31. Având în vedere cele de mai sus, Curtea constată că examinarea în continuare a prezentelor cereri nu mai este justificată. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , aceasta nu constată nicio circumstanță specifică în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. În consecință, cererile ar trebui să fie eliminate din lista de cazuri a Curții. 32. Această concluzie este însă fără a aduce atingere competenței Curții de a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2, prezenta sau orice alte cereri similare la lista cazurilor, în cazul în care circumstanțele justifică acest curs (a se vedea Muhović și alții , hotărârea menționată mai sus § 37). Având în vedere concluzia de mai sus, nu este necesar ca Curtea să examineze obiecțiile de inadmisibilitate formulate de Guvern (a se vedea punctul 21 de mai sus). Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să se alăture cererilor; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri. Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 5 noiembrie 2020. Ilse Freiwirth Yonko Grozev Președintele adjunct al Registrului Apendicele nr. de cerere Denumirea cazului Lodged on Candidat An of Nascence Place of Residence 8039/19 Akeljić c. Bosnia și Herțegovina 18/01/2019 Esad AKELJI 18/01/2019 Marija DŽEPINA 1966 Travnik 8058/19 Sekulić c. Bosnia și Herțegovina 18/01/2019 Sr 25/01/2019 Jusuf MEKIδ 1972 Sarajevo 10434/19 Kovač v. Bosnia și Herțegovina 01/02/2019 Dragica KOVAČ 1965 Travnik 12581/19 Hodžić v. Bosnia și Herțegovina 22/02/2019 Šemsa HODŽI Bosnia și Herțegovina 21/02/2019 Omer OMANOVI își spune că 1955 Prozor-Rama 12715/19 Muratspahić v. Bosnia și Herțegovina 21/02/2019 Emina MURATSPAHI în 1964 Bugojno 12726/19 Velić v. Bosnia și Herțegovina 21/02/2019 Fazila VELI în 1981 Bugojno 12743/19 Čulić v. Bosnia și Herțegovina 27/02/2019 Meliha ČULI în 1961 Bugojno 12744/19 Haznedarević v. Bosnia și Herțegovina 27/02/2019 Ehlimana HAZNEDAREVI în 1959 Bugojno 12745/19 Velić c. Bosnia și Herțegovina 20/02/2019 Mihra VELI 1969 Bugojno 12747/19 Sulejmanpašić c. Bosnia și Herțegovina 27/02/2019 Jasmina SULEJMANPAŠI Emina BAMBUR 1967 Bugojno 12754/19 Čusto c. Bosnia și Herțegovina 27/02/2019 Ale ČUSTO 1973 Bugojno 12756/19 Čusto c. Bosnia și Herțegovina 27/02/2019 Paša ČUSTO 1960 Bugojno [1] Bosnia și Herțegovina este format din două entități (Federarea Bosniei și Herțegovina și Republika Srpska) și un district (Distritul Brčko). Federația Bosnia și Herțegovina este format din zece cantoni, inclusiv Cantonul Central Bosnia. [2] Kolektivni ugovor za službenike organa uprave i sudske vlasti ; Gazette Oficiale a Federației Bosnia-Herzegovina nr. 23/00, 50/00, 97/13, 89/16 și 23/17. [3] Zakon o izvršnom postupku; Gazette Oficiale a Federației Bosnia-Herzegovina nr. 32/03, 52/03, 33/06, 39/06, 39/09, 35/12 și 46/16. [4] Gazette Oficiale a Bosnia-Herzegovina nr. 1/19. [5] Marca convertibilă utilizează aceeași rată de schimb fixă în euro pe care marca germană are (1 euro = 1.95583 mărci convertibile). [6] Zakon o visini stope zatezne kamate; Gazetteul Oficial al Federației Bosnia-Herzegovina nr. 18/20. [7] A se vedea raportul analitic elaborat de Comisia Europeană, SWD(2019) 222 final, 29 mai 2019, p. 73.