MUHOVIC AND OTHERS v. BOSNIA AND HERZEGOVINA

RESPONDENT

BIH

HOTĂRÂRE

15.09.2020

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Struck out of the list

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2020
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

MUHOVIC AND OTHERS v. BOSNIA AND HERZEGOVINA (CtEDO, 2020)

HUDOC · oficial

A patra secțiune DECIZIE Recurs nr. 40841/13 Tahir MUHOVIĆ împotriva Bosniei și Herțegovinei și alte 12 cereri (vezi lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea a patra), întrunită la 15 septembrie 2020 ca o Cameră compusă din: Yonko Grozev, Președinte, Faris Vehabović, Branko Lubarda, Carlo Ranzoni, Stéphanie Mourou-Vikström, Georges Ravarani, Péter Paczolay, judecători, și Ilse Freiwirth, Registrar adjunct al Secției, Având în vedere cererile de mai sus depuse în tabelul anexat, Având în vedere observațiile părților, date depuse, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE 1. O listă a părților care au depus cererile este prezentată în anexă.

Între 2006 și 2013 au obținut hotărâri interne prin care Cantonul Zenica-Doboj a fost obligat să le plătească diferite sume în ceea ce privește beneficiile legate de muncă neplatați, împreună cu dobânzile de întârziere la rata legală și costurile legale. Următoarele scrisori de executare au fost emise între 2008 și 2015 (șaisprezece scrisori în 2008; un scrisor în 2010; două scrisori în 2011; trei scrisori în 2013; trei scrisori în 2014; și patru scrisori în 2015).5. între 2011 și 2018 reclamanții din cererile nr. 40841/13, 54287/15 și 78154/17 au obținut hotărâri ale Curții Constituționale care constată încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și care ordonă Cantonului Zenica-Doboj să ia măsurile necesare în vederea asigurării executării în termen rezonabil a tuturor prejudiciilor interne menționați în contra lui Borisović (a se vedea ultima decizie menționată mai jos, punctul 54), în ceea ce privește aplicarea Curții a Curții din 7 iulie 2000 (a se vedea punctul 11), nu au fost acordate nici o informație cu privire la nicio problemă de prejudicii interne (a se aflătură de la data de 7 iulie 2000), nici o informație privind aplicarea în cauză a Curții de către Curtea a Federației din Bosnia-Herțeașășeașeașă (a se află la punctul 12), nici o informație privind cererile de către Curtea a Federației din Serbia și Serbia (a se află la punctul 11 la punctul 12), nici o informație privind aplicarea în față a Curții în fața Curții în fața Curții în fața Curții în fața Curții în fața Curții Curții Curții Curții Curții Curții Curții Curții Curții de la Curții de la Curtea de la Curtea din 7 iulie 2000 (a se aflăturat la data de 7 iulie 2000) (a se aflăturat la data de 7 iulie 2000) (a se aflăturat la data de 7.

Pentru a dezvolta serviciul public în Bosnia și Herțegovina de după război, a majorat salariile și alte beneficii (cum ar fi alocațiile de masă și bonusurile) ale funcționarilor publici. Deoarece unele dintre cantone aveau un număr mare de funcționari publici și venituri insuficiente, acestea au avut dificultăți în respectarea noilor termeni. Cantonul Zenica-Doboj a fost unul dintre ele. 8 Cantonul Zenica-Doboj a încercat să prevină acumularea datoriilor retragându-se din acord în 2001, dar fără succes: o retragere unilaterală dintr-un acord colectiv nu a fost permisă. Apoi a renegociat condițiile de angajare pentru funcționarii publici, reducând salariile, alocațiile de masă și bonusurile lor. Cu toate acestea, în conformitate cu principiul de favorabilitate, care constituie un principiu de angajare a angajaților din domeniul muncii, Cantonul Zenica a fost convenit în conformitate cu legea din 2013 și, în special, cu Legea din 10 aprilie 2013.[4] În cazul în care dreptul de a respecta toate instrumentele juridice, inclusiv Legea privind serviciile publice, este reglementat în mod diferit de legea, dreptul de a respecta principiul de angajare a angajaților din domeniul muncii publice este reglement reglementat în mod diferit, în conformitate cu Legea din 2013 și, în special, în cazul în cazul în care nu este în conformitate cu Legea din 10 aprilie 2013.[4]

art. 138 din Legea privind procedura executorie din 2003 prevede o limitare a executării hotărârilor judecătorești definitive împotriva cantonilor: acestea pot fi executate numai în conformitate cu suma fondurilor desemnate în acest scop în bugetul cantonal, care nu poate fi mai mică de 0,3% din bugetul total. Execuțiile trebuie efectuate în ordine cronologică în funcție de data la care băncii în care cantonul în cauză are un cont i-a fost notificată o scrisoare de executare. Judecătoria Curții Constituționale privind nerespectarea hotărârilor judecătorești împotriva cantonului Zenica-Doboj 11 . În decizia nr. AP 2110/08 din 12 octombrie 2011 Curtea Constituțională a constatat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție privind nerespectarea fondurilor judecătorești definitive împotriva cantonului Zojenica-Doboj. Judecătorii din cantonul în cauză nu au luat în considerare toate măsurile de executare în favoarea guvernului în termen rezonabil. ... [9.] Curtea a constatat că nu au fost luate măsuri în favoarea judecătorilor în cauză. ... [9.]

Curtea Constituțională reiterează că, în temeiul Constituției Bosniei și Herțegovinei și al articolului 1 din Convenția Europeană, toate nivelurile de guvernare trebuie să asigure respectarea drepturilor omului individual, inclusiv dreptul la executarea hotărârilor definitive în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție și dreptul la proprietate în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție ... Domeniul de aplicare al acestei obligații nu este redus în cazul de față, în ciuda numărului mare de hotărâri ... [T] Curtea Constituțională observă că în cazul Jeličić împotriva BiH și din nou în cazul Čolić și alții împotriva BiH , Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că nu este deschisă unei autorități de stat să invoce lipsa de fonduri ca scuză pentru a nu onora o datorie.

Curtea Constituțională este de acord cu poziția luată de Curtea Europeană ... este totuși conștientă de efectele crizei economice globale asupra Bosniei și Herțegovinei ... Curtea observă că guvernele federale și cantonale au luat anumite măsuri în vederea executării hotărârilor judecătorești definitive. art. 138 din Legea privind procedura de executare federală din 2003 prevede că hotărârile definitive împotriva Federației și a cantonilor se execută în conformitate cu suma fondurilor bugetare desemnate în acest scop ... și că creditorii își execută creanțele în ordinea în care au dobândit titlurile de executare ... În 2010 și 2011 suma fondurilor alocate în acest scop în bugetul cantonului Zenica-Doboj a fost de 100.000 de mărci convertibile. ... 48.

Curtea consideră că esența problemei în cazul de față constă în faptul că cantonul Zenica-Doboj nu a identificat numărul exact al hotărârilor neexecutate și datoria agregată ... fără de care este imposibil să se știe când toți creditorii își vor realiza creanțele împotriva cantonului. Mai mult, ar trebui să existe o bază de date centralizată și transparentă a tuturor creanțelor enumerate în ordine cronologică în funcție de data la care hotărârile au devenit definitive. Ea ar trebui să includă termenul de executare și o listă de plăți parțiale, dacă există. Acest lucru va ajuta, de asemenea, la evitarea abuzurilor de la procedura de executare. Aceste măsuri și fonduri adecvate din bugetul anual ar asigura că toate hotărârile definitive sunt executate într-un timp rezonabil ... și cantonul Zenica-Doboj ar asigura îndeplinirea obligațiilor sale care decurg din art. 6 § 1 și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. ... Curtea consideră că aplicarea drepturilor de executare în mod normal și a unor plăți parțiale, dacă există, ar fi în contradicție cu principiul dreptului de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanelor în cauză, deoarece art. 138 din Legea privind executarea drepturilor individuale prevede că, în același caz, ar trebui să se respecte un echilibru proporțional între protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor în cauză și cele ale comunității. ...

Pentru a-și respecta obligația pozitivă, guvernul cantonului Zenica-Doboj trebuie, după cum s-a explicat mai sus, să calculeze suma totală a datoriei agregate care rezultă din hotărârile definitive și să pregătească o bază de date cuprinzătoare și transparente ... Această instanță nu va specifica care ar trebui să fie un termen rezonabil ... dar, în orice caz, trebuie să fie în conformitate cu art. 6 § 1 [al Convenției] și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. ... ... 54. ... Situația actuală nu oferă nicio garanție apelanților că cererile lor împotriva cantonului Zenica-Doboj vor fi executate într-un timp rezonabil. 12 . Curtea Constituțională a ajuns la aceeași concluzie în numeroase decizii ulterioare.

La 12 martie 2019, Curtea Constituțională a adoptat o decizie pilot în această privință. Ea a constatat că, în ciuda numeroaselor decizii pronunțate de ea și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Cantonul Zenica-Doboj nu a stabilit încă un termen de executare și, prin urmare, a continuat să acționeze în încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Curtea a reiterat că guvernul cantonal trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea tuturor hotărârilor în termen rezonabil. În ceea ce privește orice prejudiciu moral cauzat de nerespectarea prelungită a hotărârilor, a considerat că dobânda de default, care trebuia plătită pentru fiecare zi de nerespectare, ar acoperi cel puțin într-o anumită măsură. De asemenea, luând în considerare decizia generală soluționată în contextul deciziei constituționale, instanța a considerat că constatarea unei încălcări a constituit o satisfacție morală suficientă în general. (a se vedea Hotărârea Curții din 15 iulie 2017 în cazul Zenica v.

Bugetul cantonului Zenica-Doboj a fost de 356.040.000 de bani români în 2019. mai mult de jumătate din această sumă a fost cheltuită pe salarii și alte beneficii legate de muncă ale numeroaselor funcționari publici de pe salariul său, inclusiv a unor reclamanți din acest caz. aproximativ 12% au fost cheltuite pe beneficii sociale (BAM 14.000.000 pe concediu de maternitate și întreținere a copilului; BAM 8.500.000 pe veteranii de război și familiile lor; BAM 3.000.000 pe victimele civile ale războiului; BAM 2.500.000 pe cazare și granturi pentru studenți, etc.). aproximativ 11% au fost cheltuite pe cheltuielile operaționale ale administrației cantonale (cum ar fi facturile de utilități și cheltuielile de întreținere). aproximativ 6% au fost cheltuite pe rambursarea împrumuturilor; aproximativ 4% pe subvențiile publice pentru agricultură și companiile private; aproape 1% pe executarea articolelor de la Convenția; iar reclamantele de la Curtea de Conturi au fost de 0.47% și 0.4% pe executarea hotărârilor de consum în perioada de executare.

Reclamanții s-au plâns că nu au fost executate hotărârile pronunțate în favoarea lor. Parțile relevante ale dispozițiilor invocate de reclamanți prevăd următoarele: art. 6 § 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție În stabilirea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare persoană are dreptul la o audiere echitabilă ... de către ... tribunal ... art. 13 din Convenție Oricine ale cărui drepturi și libertăți prevăzute în [Convenția] sunt încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială. art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucurarea în pace a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de bunurile sale, cu excepția cazului în care părțile au fost informate și cu condițiile prevăzute de dreptul general și de interes public. art. 20 din Curtea din Dobojenica, cu toate acestea, nu va aduce atingere niciunei dispoziții similare introduse în temeiul Regulamentului de la 31 octombrie 2019 ( Regulile nr. 42 și 42), cu excepția cazului în care părțile au prezentat cereri sau au prezentat alte măsuri de aplicare în interes public sau de interes general. Regulile similareprind o astfel de aplicare, Curtea nu va aplica o astfel de măsură în conformitate cu dispozițiile de la art. 21 din Regulamentul de aplicare al Curții ( Jo-Julica, cu alte măsuri sau alte măsuri de aplicare a Curții de aplicare a Curții de aplicare a Curții de la 31 octombrie, cu privire la aplicarea unor astfel de măsuri sau de aplicare a unor astfel de măsuri sau de sancțiuni sau de a unor alte măsuri de aplicare a unor sancțiuni sau de control în scopuri de a aplicare a drepturilor sau de a unor sancțiuni sau de a unor sancțiuni sau de a unor sancțiuni sau de a stat).ieri sau alte măsuri în conformitate cu alte dispoziții de aplicare a Curții de control.

Kunić și alții împotriva Bosniei și Herțegovinei (nr. 68955/12 și alții 15, 14 noiembrie 2017). A fost atașată o listă cu 3.256 de hotărâri interne neexecutate. Planul prevedea că datoria totală era de aproape 300.000.000 de marci: aproximativ 150.000.000 de marci în ceea ce privește datoria principală; 6.500.000 de marci în ceea ce privește cheltuielile judiciare și 138.000.000 de marci în ceea ce privește dobânzile de întârziere. De asemenea, a menționat că hotărârile vor fi executate, în ordine cronologică, până în 2041: de exemplu, dacă un mandat de executare a fost emis în 2008, hotărârea va fi executată în 2020 sau 2021; dacă un mandat de executare a fost emis în 2009, hotărârea va fi executată în 2022, și așa mai departe. Cele mai multe dintre hotărârile în cauză în prezenta cauză vor fi astfel executate în aproape doi ani.

În special, au subliniat că, deși mărimea datoriei cantonului Zenica-Doboj, care rezultă din hotărâri interne, cum ar fi cele în discuție în prezenta cauză, era comparabilă cu cea a datoriei Republicii Srpska, care rezultă din hotărâri interne de despăgubire a prejudiciilor din război (în ceea ce privește prima, vezi punctul 21 de mai sus; în ceea ce privește ultima, vezi Đurić și alții, citat mai sus, § 16), bugetul anual al cantonului Zenica-Doboj era în același timp de aproximativ opt ori mai mic decât bugetul anual al Republicii Srpska.23 Guvernul a susținut că problema a fost rezolvată. Au ridicat, de asemenea, unele obiecții de inadmisibilitate. În special, au susținut că unele dintre cereri au fost inadmisibile din motive de neepuizabilitate, deoarece reclamanții nu au reușit să facă apel la suma totală a prejudiciului.25 Au susținut, de asemenea, că unii reclamanți nu au reușit să utilizeze în mod rezonabil actul Zojenica-Doboj pentru scopuri de executare a unei anumite prejudicii, deoarece nu au avut o capacitate de a face apel în mod rezonabil.24 Martie, Curtea a decis că, de asemenea, au obținut o evaluare mai rapidă în favoarea celor care au făcut cererea în cazul unei cereri de despăgeri de despăgubire a unei sume de sumăgubiri, de două luni, de la data de la hotărârea judecata din data de 24 martie.

Curtea reiterează că, deși nu este deschisă unei autorități de stat să invoce lipsa de fonduri ca scuză pentru a nu onora o datorie de judecată (a se vedea Burdov împotriva Rusiei, nr. 59498/00, § 35, CEDO 2002‐III; Teteriny împotriva Rusiei, nr. 11931/03, § 41, 30 iunie 2005; și Jeličić împotriva Bosniei și Herțegovinei, nr. 41183/02, § 39 și 42, CEDO 2006‐XII), sistemul de escalonare a executării hotărârilor interne definitive poate fi acceptat în circumstanțe excepționale (a se vedea Đurić și alții, citat mai sus, § 30).

28.În decizia sa din 12 octombrie 2011, Curtea Constituțională a decis că o neexecutare prelungită a hotărârilor definitive a încălcat drepturile recurentelor (inclusiv a primului reclamant în acest caz), încălcând art. 6 § 1 din Convenție și art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție.Guvernul cantonului Zenica-Doboj a fost obligat să ia măsurile necesare pentru a asigura executarea hotărârilor definitive din bugetul cantonal într-un termen rezonabil.Curtea Constituțională a decis, în special, că guvernul cantonal ar trebui să identifice numărul exact al hotărârilor neexecutate și suma datoriei totale și să stabilească o bază de date centralizată, cronologică și transparentă care ar trebui să includă cadrul de timp al executării și să ajute la evitarea abuzurilor de procedura constituțională.La 16 ianuarie 2013 Curtea Constituțională a adoptat o decizie de procedură pentru a asigura executarea deciziei de executare din 12 octombrie 2011 și a altor opt note privind executarea în același timp.29 Totuși, Curtea a precizat că nu au fost încă puse în aplicare măsuri generale de către guvernul cantonal în acest scop.29 În același, Curtea a precizat că, în acest interval de timp, Curtea nu a pus în aplicare nici o decizie. ...

Astfel de întârzieri în executare au fost considerate în trecut ca fiind excesive (vezi hotărârile lui Jeličić [v. Bosnia și Herțegovina , nr. 41183/02], § 40 [,CEDO 2006-XII]; Čolić și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 1218/07 et al ., 10 noiembrie 2009, § 15; și Runić și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 287/06 et al . , nr. 1535 al . , nr. 15 noiembrie 2011.Curtea observă că astfel de întârzieri în executare au fost considerate în trecut ca fiind excesive (vezi hotărârile lui Jeličić [v. Bosnia și Herțegovina , nr. 41183/02], § 40 [,ECHR 2006-XII]; Čolić și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 1218/07 et al ., 10 noiembrie 2009, § 15; și Runić și alții v. Bosnia și Herțegovina , nr. 287/06 et al . , nr. 1535/06 et al . , nr. 15 noiembrie 2011, nr. 1521).Curtea nu vede nicio altă cauză care să împiedice aplicarea hotărârii în cauză, de exemplu, că nu au avut niciun drept de a se amestea în cauza de fațăat de către autoritățile ruse, printrucăciunea lor de a nu a avut niciun efect, prin urmare, nu au avut niciun motiv de a nu dispune în cazul respectiv, prin care au fost excluse de o perioadă de timp considerabilă, care a fost necesară pentru a se înlătura de dispozițiile articolului 1 din Convenție, precum și de a nu a fi în conformitate cu art. 1 din art. 1 din Regulamentul nr. 1 din 3067, astfel de lege, prin care nu au fost obținuite de către autoritățile rusiți o măsură de a să se implicezezeze în cazul respectiv, în mod necesar, în conformitate cu art. 1 din Regulamentul nr. 1 din 3067, nr. 1 din 3067, din decembrie 2009, nr. 67, cu excepția art. 1 din Regulamentul nr. 1 din 67, cu excepția hotărârea

Având în vedere numărul de cazuri similare, Curtea a invitat statul pârât, în temeiul articolului 46 din Convenție (ibid., § 34), să rezolve problema care a dus la constatarea unei încălcări prin asigurarea punerii în aplicare a măsurilor generale indicate de Curtea Constituțională în decizia din 12 octombrie 2011 (a se vedea punctul 11 de mai sus). întrucât majoritatea măsurilor generale indicate în decizia respectivă au fost între timp puse în aplicare (a se vedea Kunić și alții, § 29, citat în punctul 27 de mai sus; a se vedea și punctul 13 de mai sus), a rămas să fie pusă în aplicare doar o măsură generală , și anume stabilirea unui termen rezonabil pentru executarea tuturor hotărârilor interne împotriva cantonului Zenica-Doboj. 29. în această privință, Curtea observă că cantonul Zenica-Doboj are un termen de executare stabilit mai sus (a se vedea punctul 21 de mai sus). a angajat deja executarea a peste 3.000 de hotărâri (a se vedea Kunić și alții, § 29, citat în punctul 27 de mai sus; a se vedea și punctul 13 de mai sus); Curtea a decis să execute în mod cronologic toate hotărârile (a se vedea 30 octombrie 2023; a se va vedea 30 octombrie 2035; a se va înregula un ordin în 2023; a se va înregula un ordin în 2023; în cazul de mai jos, în cazul de față, Curtea a avut în vedere, în 2035; în cazul de mai jos, în cazul de mai jos, în cazul de la 30 octombrie 2023; în cazul de mai jos, în cazul de la 30 decembrie 2023; în cazul în cazul în care Curtea a avut loc în 2035; în 2035; în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care, în cazul în cazul în care în cazul în care în cazul în cauză, în cazul în cazul în cazul în care în cauză, în cazul în cazul în cazul în care în cauză, în cazul în cazul în cauză, în cazul în cazul în cauză, în cazul în cazul în cauză, în cazul în cauză în cauză în cauză

Este adevărat că termenul de executare pentru patru din cele douăzeci și nouă de hotărâri în discuție în acest caz este puțin mai lung de treisprezece ani (vor fi executate în 2035). Cu toate acestea, Curtea consideră că acest lucru este justificat din următoarele motive. 32. În primul rând, în timp ce mărimea datoriei Cantonului Zenica-Doboj, care rezultă din hotărâri interne, cum ar fi cele în discuție în acest caz, a fost aproape comparabilă cu cea a Republicii Srpska 33.

(citate mai sus, § 30) că sistemul juridic al Republicii Srpska a permis crearea unui număr atât de mare de hotărâri de despăgubiri pentru daune de război: până la sfârșitul anului 2005, când Republica Srpska a instituit un sistem general de despăgubiri pentru daune de război și a fost astfel extinguit în așteptarea acțiunilor civile, aproximativ 9.000 de hotărâri au devenit deja definitive.Cantonul Zenica-Doboj, spre deosebire de Republica Srpska, nu a putut rezolva problema de bază și reduce numărul de noi hotărâri fără consimțământul diferitelor părți interesate, inclusiv un actor nestat Sindicatul Funcționarilor Publici (a se vedea paragrafele 8-9 de mai sus).34 În consecință, Curtea concluzionează că problema a fost rezolvată în sensul articolului 37 § 1 (b) din Convenție (a se vedea, mutatis mutandis, decizia Knežević, citată mai sus, punctul 17, cu alte referințe, § 35).

Având în vedere faptul că, în Bosnia și Herțegovina, rata legală a dobânzii de întârziere este semnificativ mai mare decât rata inflației (a se vedea punctul 17 de mai sus), Curtea este de acord cu Curtea Constituțională că acest lucru va atenua suferința reclamantelor cel puțin într-o anumită măsură (a se vedea constatarea Curții Constituționale în această privință în decizia sa pilot din 12 martie 2019, citată la punctul 14 de mai sus).De asemenea, Curtea a decis în cazuri referitoare la probleme structurale repetitive la nivel intern că nu a fost necesar să se ordone acordarea unei reparații adecvate tuturor persoanelor afectate (a se vedea, în special, Bosnia și Herțegovina, rata legală a dobânzii de întârziere este semnificativ mai mare decât rata inflației (a se vedea punctul 17 de mai sus), Curtea este de acord cu Curtea Constituțională că acest lucru va atenua suferința reclamantelor cel puțin într-o anumită măsură (a se vedea constatarea Curții Constituționale în această privință în decizia sa pilot din 12 martie 2019, citată la punctul 14 de mai sus).

Curtea a luat act de preocupările exprimate de unii dintre reclamanți că cantonul Zenica-Doboj ar putea fi în imposibilitatea de a respecta planul său de acțiune (vezi §24 de mai sus). Trebuie subliniat, totuși, că Curtea își păstrează competența de a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2, prezenta sau orice alte cereri similare la lista de cazuri dacă circumstanțele justifică continuarea examinării cazului (vezi cazul Knežević , decizia menționată mai sus, § 18). În lumina concluziei de mai sus, nu este necesar ca Curtea să examineze obiecțiile de inadmisibilitate formulate de către instanță (vezi §23 de mai sus). Pentru aceste motive, Curtea a decis în unanimitate, în octombrie 1974, că guvernul Boris Zaepčević, Boris Muhadžić, Markovic MustafaĆĆĆĆĆĆ, să se alăture cererilor de grevă din lista de cazuri; în cazul lui Markovic Zoroš, Markovic Hercegović și Hercegović Hercegović, în numele lui Vladimir Grigović, în data de naștere 07/05/1974/1974 și în data de 2 decembrie 1970 respectiv în data de 8 decembrie 1970 și în data de 2 decembrie 1970 respectiv în data de 8 decembrie 1970 și de 8 decembrie 1970 respectiv în data de 8 decembrie 1970 și de 8 decembrie 1970 respectiv în data de data de 2 decembrie 1970 și de 8 decembrie 1970 a.

Žepče Drago MARKOVIĆ 1970 Žepče Miloš LATINOVIĆ 1959 Žepče Munib PRELDŽIĆ 1971 Žepče Nevenko ĐUZEL 1977 Žepče Ekrem HADŽIĆ 1972 Žepče Frano FILIPOVIĆ 1973 Žepče Edima KARAHODŽIĆ 1975 Žepče Niza MEHIĆ 1952 Žepče Nijaz MUSLIĆ 1966 Žepče Branžislav STANIĆ 1975 Doboj Josip LUČIĆ 1954 Žepče Munib PRELDŽIĆ 1971 Žepče Nevenko ĐUZEL 1977 Žepče Ekrem HADŽIĆ 1972 Žepče Ekrem ALIAKINO 1966 Žepče IEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDEDED

Azra ALIĆ-BEDAK[1] Bosnia și Herțegovina este formată din două entități (Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska) și un district (Districtul Brčko) Federația Bosniei și Herțegovinei este formată din zece cantone, inclusiv Cantonul Zenica-Doboj.[2] Marca convertibilă folosește același curs fix de schimb față de euro pe care îl are marca germană (1 euro = 1.95583 mărci convertibile).[3] Kolektivni ugovor za službenike organa uprave i sudske vlasti; Oficialele Zitatie ale Federației Bosniei și Herțegovinei nr. 23/00, 50/00, 97/13, 89/16 și 23/17.[4] Zakon o izvršku postupovina; Vezi Oficialele Zitatie ale Federației Bosniei și Herțegovinei nr. 32/03, 52/03, 33/06, 39/06, 39/09, 35/126 și 46/16.[5] Raportul final analitic al Oficialei Zitatie Zakon Zakon-Dobenica-Canton no. 3/19.