3r-197/26 — Contestarea actului administrativ

La data de 05 iulie 2024, Halmagea Nicolae a depus în instanța de contencios administrativ acțiune împotriva lui Beju Nicolae cu privire la revendicarea dreptului la achiziționarea bunului imobil, obligarea executării deciziei consiliului local Zârnești nr. 7/4 din 21 noiembrie 2001, declararea nulității licitației din 29 august 2023, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea protocolară din 21 ianuarie 2025, s-a atras in proces, în calitate de terț, Primăria comunei Zîrnești, Primarul comunei Zîrnești, Beju Nicolae. (f.d.82-83).

Prin hotărârea din 28 mai 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Halmagea Nicolae către Beju Nicolae cu privire la revendicarea dreptului la achiziționarea bunului imobil, obligarea executării deciziei consiliului local Zârnești nr. 7/4 din 21 noiembrie 2001, declararea nulității licitației din 29 august 2023, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. S- a declarat inadmisibilă pretenția lui Halmagea Nicolae, în partea reparării prejudiciului moral, din motiv că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208 din Codul administrativ.

La data de 30 iunie 2025, Halmagea Nicolae a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28 mai 2025.

Prin încheierea din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Halmagea Nicolae împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28 mai 2025, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) Cod administrativ.

Drept urmare, la 10 iulie 2026, prin intermediul oficiului poștal, Halmagea Nicolae a depus recurs împotriva încheierii din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, prin care a solicitat casarea integrală a încheierii (f.d. 217, 227). 1

În motivarea recursului, recurentul a indicat că întârzierea de două zile în depunerea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 28 mai 2025 s-a datorat unei confuzii între noțiunile de „pronunțare” și „înștiințare”, susținând că a calculat termenul de apel de la data înștiințării. Totodată, acesta a invocat lipsa de imparțialitate a completului de judecată al Curții de Apel Sud, arătând că în citația pentru ședință nu a fost indicată componența nominală a completului, fapt care l- ar fi împiedicat să formuleze în timp util eventualele obiecții față de judecătorii desemnați.

Art. 63 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390 din Codul civil.”

Art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ prevede că: „Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază şi, suplimentar, se recuperează acțiunile omise”.

Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiţie soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor şi a încheierilor curților de apel.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepţia art. 169–171.”

Art. 232, alin. (1) din Codul administrativ statuează că: 2 „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanţei de apel.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. d) din Codul administrativ prevede că: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe şi ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod şi de alte legi.”

Art. 241 alin. (3) din Codul administrativ stabileşte că: „Pentru contestarea cu recurs a încheierilor judecătoreşti se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și (2) din Codul administrativ prevede că: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanţa competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanţa competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 389 din Codul civil: „Dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare.”

Art. 116 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. Cererea de repunere în termen se depune la instanţa judecătorească care efectuează actul de procedură şi se examinează în şedinţă de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data şi ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluţionarea repunerii în termen.”

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, Halmagea Nicolae declarând recursul la data de 10 iulie 2026, s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul instituit de legiuitor la articolul 242 din Codul administrativ, pentru demararea căii de atac în ordine de recurs.

Studiind materialele dosarului, precum și argumentele recurentului invocate în cererea de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins din următoarele considerente.

Din materialele cauzei rezultă că, prin hotărârea 28 mai 2025 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a respins acțiunea în contencios administrativ depusă de Halmagea Nicolae împotriva Beju Nicolae cu privire la revendicarea dreptului la achiziționarea bunului imobil, obligarea executării deciziei consiliului local Zârnești nr. 7/4 din 21 noiembrie 2001, declararea nulității licitației din 29 august 2023, repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată. S-a declarat inadmisibilă pretenția lui Halmagea Nicolae, în partea reparării prejudiciului moral, din motiv că nu sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 208 din Codul administrativ.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 30 iunie 2025, Halmagea Nicolae a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28 mai 2025.

Prin încheierea din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Halmagea Nicolae împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central din 28 mai 2025, în temeiul art. 236 alin. (2) lit. d) Cod administrativ, pe motiv că apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.232 alin.(1) Cod administrativ.

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, or, în corespundere cu art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ apelul se declară inadmisibil în special când apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

Completul de judecată evidențiază că articolul 232 alin. (1) din Codul administrativ prevede expres că apelul se depune în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Prin urmare, momentul de la care începe să curgă termenul de apel este determinat 4 în mod expres de lege, și anume data pronunțării dispozitivului hotărârii, iar nu data comunicării sau a recepționării hotărârii motivate.

Cu referire la norma legală enunțată, instanța de recurs constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost pronunțat la 28 mai 2025. În consecință, termenul de 30 de zile pentru declararea apelului a început să curgă la 29 mai 2025 și a expirat la 27 iunie 2025.

Or, Halmagea Nicolae a depus cererea de apel la 30 iunie 2025, respectiv după expirarea termenului imperativ prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ.

În acest context, este neîntemeiat argumentul recurentului potrivit căruia întârzierea de două zile în depunerea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Cahul din 28 mai 2025 s-a datorat unei confuzii între noțiunile de „pronunțare” și „înștiințare”, susținând că a calculat termenul de apel de la data înștiințării. O asemenea interpretare nu își găsește suport în prevederile legale aplicabile, întrucât art. 232 alin. (1) din Codul administrativ stabilește în mod expres că termenul curge de la pronunțarea dispozitivului hotărârii.

În acest sens, instanța de recurs apreciază ca întemeiată poziția instanței de apel, potrivit căreia, Halmagea Nicolae nu s-a conformat rigorilor legale, nu a depus apelul în termenul prevăzut de lege, și nici nu a solicitat repunerea în termenul de apel în modul prevăzut de art. 237 Cod administrativ.

Instanța de recurs reține că, potrivit art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, repunerea în termen poate fi dispusă doar la cererea persoanei care, din motive independente de voința sa, nu a putut respecta termenul legal. Totodată, în conformitate cu art. 65 alin. (2) din Codul administrativ, cererea de repunere în termen urmează a fi depusă în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului, cu anexarea probelor care confirmă faptele invocate și cu recuperarea acțiunii omise.

Prin urmare, recurentul nu a invocat și nici nu a demonstrat existența unor împrejurări obiective și independente de voința sa care să fi făcut imposibilă declararea apelului în termenul legal. Totodată, aceasta nu a formulat o cerere de repunere în termen în condițiile art. 65 din Codul administrativ și nu a prezentat probe care să justifice eventuala nerespectare a termenului procedural. 5

În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Respectarea termenelor procedurale constituie o cerință inerentă bunei administrări a justiției și asigurării securității raporturilor juridice. Prin urmare, instanța nu poate înlătura consecințele expirării unui termen legal în lipsa unei cereri de repunere în termen și a demonstrării unor motive independente de voința părții.

Prin urmare, Completul de judecată constată că apelul declarat de Halmagea Nicolae a fost depus tardiv, iar în lipsa unei cereri de repunere în termen, Curtea de Apel Sud a aplicat în mod corect prevederile art. 236 alin. (2) lit. d) din Codul administrativ și a declarat apelul inadmisibil.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Halmagea Nicolae este neîntemeiat și urmează a fi respins, cu menținerea încheierii din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Halmagea Nicolae împotriva încheierii din 23 iunie 2026 a Curții de Apel Sud. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 6