3ra-176/23 — Anularea actului de constatare

La 31 martie 2022, avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale de Integritate, terț Serviciul Vamal cu privire la anularea actului de constatare nr. 81/31 din 1 martie 2022.

În motivarea acțiunii a indicat că, actul de constatare este ilegal, deoarece, procedura de control ca formă a procedurii administrative fiind inițiată la 24.01.2022 a fost finalizată la 01.03.2022 prin emiterea propriu- zis a actului de constatare respectiv, ceea ce reprezintă о încălcare flagrantă a prevederilor de la art. 60 Codul administrativ, care evidențiază că, termenul general în care о procedură administrative trebuie finalizată este de 30 de zile, dacă legea nu prevede altfel.

Consideră că, omiterea termenului de 30 zile implică în mod cert anularea actului administrativ contestat, iar despre careva prelungiri ale termenului procedurii administrative nu a fost informat.

Mai mult decât atât, actul de constatare a fost semnat de către Inspectorul de integritate Sergiu Hîncu din numele Inspectoratului de Integritate care este parte integrantă a Autorității Naționale de Integritate, ceea ce rezidă că actul de constatare a fost emis de о structură internă a Autorității Naționale de Integritate în numele acestuia și semnat de angajatul acestuia, în pofida faptului că actul administrativ individual urma să fie semnat de conducătorul autorității publice pârâte, deoarece conform art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016, actul de constatare se întocmește de inspectorul de integritate, însă se emite din numele Autorității Naționale de Integritate și se semnează de conducerea ei.

De asemenea precizează că, Oleg Mocanu nu a avut interese personale rezultate din relația cu persoanele apropiate, nu a influențat exercitarea imparțială și obiectivă a funcției sale de serviciu, iar fiul acestuia nu a beneficiat de înlesniri sau avantaje.

Relatează că, inspectorul de integritate a examinat cazul în mod unilateral și formal, nu a cercetat toate aspectele relevante care dovedesc nevinovăția reclamantului, fiindu-i încălcat dreptul la un control echitabil. 1

Menționează că, prin actul de constatare supus contestării, nu s-a demonstrat prin probe pertinente și concludente în ce a rezidat interesul personal și în ce mod acest interes a influențat exercitarea imparțială a atribuțiilor funcționale.

Reține că, instituția pârâtă nu a constatat nici о probă sau dovadă, că prin faptul angajării fiului său în funcția deținută în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Eximservice Broker”, iar Oleg Mocanu în calitatea sa de inspector principal a Postului vamal Cuciurgan a Biroului Vamal Centru, a favorizat într-un anumit mod exercitarea funcției sale de serviciu de către fiul său.

Invocă că reclamantul, nu a creat nici un conflict de interese nici potențial, nici real și astfel, nu a fost comisă о încălcare a legislației în vigoare.

În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut art. 7 alin. (2) lit. a), art. 19, art. 31, art. 37 alin. (6), art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 132 din 17.06.2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. art. 17, art. 18, art. 19 și 191, art. 20, art. 21, art. 3 alin. (1) lit. g) din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, art. 11 alin. (1), art. 15 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal.

A notat că, Oleg Mocanu exercită funcția de inspector principal în cadrul Biroului Vamal Centru al Serviciului Vamal, iar fiul său, Vitalie Mocanu, a activat în calitate de specialist în domeniul vămuirii la compania de brokeri vamali SRL,,Eximservice Broker”.

A constatat Curtea de Apel că, funcționarul public cu statut special al Serviciului Vamal, Oleg Mocanu, a admis situații de incompatibilitate, prin faptul că, feciorul său, Vitalie Mocanu, a activat în calitate de specialist în domeniul vămuirii la compania de brokeri vamali SRL ,,Eximservice Broker”. Iar prin răspunsul SRL ,,Eximservice Broker”, expediat în adresa Inspectorului de integritate nr. 05 din 12.01.2022, atestă că, prima declarație vamală depusă de către Vitalie Mocanu a avut loc la data de 23.10.2021. Or, conform art. 15 alin. (1) lit. d) al Legii nr. 302 din 21.12.2017 cu privire la Serviciul Vamal, nu poate fi angajată în calitate de funcționar vamal şi nu se poate afla în exercițiul funcțiunii persoana care este soţul/soţia, ruda ori afinul de gradul I sau II al unei persoane fizice afiliate unei persoane juridice ce deține licență pentru activitatea de broker vamal.

Instanța de apel atestă că, Oleg Mocanu, exercitând funcția de inspector principal în cadrul Biroului Vamal Centru al Serviciului Vamal, urma să soluționeze și să comunice despre posibilul conflict de interese cu 2 fiul, Vitalie Mocanu, specialist în domeniul vămuirii la compania de brokeri vamali SRL ,,Eximservice Broker”.

Completul judiciar a respinge ca neîntemeiat argumentul reclamantului privind lipsa conflictului de interese, deoarece după cum urmează din actul de constatare în cadrul controlului s-a constatat că, funcționarul public cu statut special al serviciului Vamal, Oleg Mocanu se află în relații de rudenie cu Vitalie Mocanu, specialist în domeniul vămuirii la compania de brokeri vamali SRL ,,Eximservice Broker”.

A considerat că, inspectorul de integritate corect a menționat că, în accepțiunea art. 17 din Legea privind declararea averii și a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016, Oleg Mocanu, era obligat să procedeze conform art. 18-21 din lege.

Totodată subliniază că, termenul desfășurării procedurii de control a fost respectat întrucât, sesizarea a fost repartizată la data de 04.01.2022, iar astfel, actul de constatare urmând a fi emis până la data de 04.04.2022, apreciind ca declarativ argumentul reclamantului, precum că, la caz a fost încălcat termenul procedurii administrative.

Instanța de apel nu a reținut nici argumentul reclamantului, precum că, actul de constatare contestat a fost semnat de către о persoană neîmputernicită, reținând că președintele și vicepreședintele Autorității, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, nu exercită atribuții privind controlul averilor și al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și limitărilor, or, conform art. 17 alin. (1) și art. 38 alin. (1) lit. c din Legea cu privire la Autoritatea Națională de Integritate nr. 132 din 17.06.2016 inspectorul de integritate este persoana responsabilă de efectuarea controlului averii şi al intereselor personale, privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităților, restricțiilor şi limitărilor și emite actul de constatare.

Prin urmare a constatat că, actul de constatare nr. 81/31 din 01.03.2022 este legal și întemeiat, adoptat cu respectarea normelor de drept material și procedural. or, de către autoritatea publică pârâtă a fost respectată procedura de emitere a actului administrativ, actul este emis de către un organ competent și în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței.

În motivarea recursului a invocat că, hotărârea este nefondată iar instanța nu a luat în considerație toate argumentele prezentate de recurent în cadrul procesului, fiind prezentate argumente şi probe care, în opinia recurentului, ar fi putut avea un impact major asupra hotărârii judecătorești, însă acestea nu au fost luate în considerare și, în consecință, hotărârea emisă este nefondată şi netemeinică.

În particular a notat că instanța de fond a omis a reține că Actul de constatare nr. 81/31 din 01.03.2022 este ilegal și urmează a fi anulat deoarece procedura de control, inițiată la 24.01.2022, a fost finalizată la 01.03.2022, cu depășirea termenului general de 30 de zile prevăzut de art. 60 Cod administrativ, fără ca recurentul să fi fost informat despre vreo prelungire. Totodată, actul a fost semnat de inspectorul de integritate, deși, potrivit art. 7 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 132/2016, trebuia semnat de conducerea autorității publice.

Precizează că, recurentul nu a avut interese personale care să influențeze exercitarea imparțială și obiectivă a funcției sale de serviciu, iar instituția intimată nu a constatat nicio probă că recurentul și-ar fi favorizat fiul, angajat la SRL „Eximservice Broker”, în exercitarea funcției de inspector principal la Postul vamal Cuciurgan din cadrul Biroului Vamal Centru, prin urmare, recurentul nu a creat niciun conflict de interese, nici potențial, nici real.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 1 septembrie 2023, și anume la 26 octombrie 2022 4 și 1 februarie 2023, prin urmare va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) statuează că: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum şi deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Articolul 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) prevede că: (1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Articolul 246 alin.(1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la 1 septembrie 2023) reglementează că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Actele cauzei atestă că copia dispozitivului hotărârii a instanței de apel și copia hotărârii integrale a fost notificat participanților la proces la 27 septembrie 2022 și 3 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă extrasul anexat la dosar (f.d. 73 verso, 78 verso).

Astfel, recursul a fost depus de avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare 1 septembrie 2023).

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea /inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ 5 exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente şi serioase.

Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate şi în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă şi care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din admisibilitatea cererii de recurs.

În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar şi cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile şi esențiale încălcări de drept procedural şi material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond şi invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă şi din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ şi anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului şi filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită şi în contextul rolului şi funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea şi interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate şi a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu, conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea 6 statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franţei, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național şi de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac şi procedurile care implică doar chestiuni de drept, şi nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu.

În conformitate cu prevederile art.230 și art.246 din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Roman Staci în interesele lui Oleg Mocanu. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 7