1ra-637/2023 — Art. 171 alin. 2, lit. b, c, art. 172 alin. 2, lit. b, c, art. 208 alin. 1; art. 171 alin. 2, lit. b, c, art. 172 alin. 2, lit. b, c, art. 208 alin. 1; art. 171 alin. 2, lit. b, c, art. 172 alin. 2, lit. b, c, art. 208 alin. 1; art. 171 alin. 2, lit. b, c CP

Dumitraș Jomir, Vasile Surdu, Ion Tatarciuc și Ramin Bogdan s-au născut în anii 1996, 1995, 1994 și 1999. Dumitraș Jomir, Ion Tatarciuc și Ramin Bogdan s-au născut în r-nul Călărași, iar Vasile Surdu în r-nul Ungheni. Ei au fost apărați de avocații Eugeniu Tetelea, Vladislav Negura, Ion Chitoroga, Maria Tetelea, Ludmila Armanu-Ghemu, Ion Popescu și Nadejda Roșioru. a. Învinuirile aduse

Dumitraș Jomir a fost învinuit că, la 27 aprilie 2016, între orele 01:00-06:00, aflându-se într-o casă din or. Călărași, prin înțelegere prealabilă cu Ion Tatarciuc, Vasile Surdu și Ramin Bogdan, a întreținut cu minora A. M. un raport sexual forțat. El a acționat prin constrângere fizică și a profitat de imposibilitatea minorei de a se apăra și de a-și exprima voința, determinată de starea de ebrietate alcoolică. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. El a mai fost învinuit că, în aceleași circumstanțe de timp și loc, a săvârșit în privința minorei A. M. acțiuni violente cu caracter sexual, prin satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, oral și anal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 172 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Jomir a mai fost învinuit că, în aceleași circumstanțe de timp și loc, împreună cu Ion Tatarciuc și Vasile Surdu, l-a atras pe minorul Ramin Bogdan în activitatea criminală, privind săvârșirea, în privința minorei A. M., a infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 208 alin. (1) Cod penal.

Vasile Surdu a fost învinuit că, la 27 aprilie 2016, între orele 01:00-06:00, aflându-se într-o casă din or. Călărași, prin înțelegere prealabilă cu Dumitraș Jomir, Ion Tatarciuc și Ramin Bogdan, a întreținut cu minora A. M. un raport sexual forțat. El a acționat prin constrângere fizică și a profitat de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, determinată de starea de ebrietate alcoolică. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. El a mai fost învinuit că, în aceleași circumstanțe de timp și loc, a săvârșit în privința minorei A. M. acțiuni violente cu caracter sexual, prin satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, oral și anal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 172 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Surdu a mai fost învinuit că, în aceleași 1 circumstanțe de timp și loc, împreună cu Dumitraș Jomir și Ion Tatarciuc, l-a atras pe minorul Ramin Bogdan în activitatea criminală, privind săvârșirea, în privința minorei A. M., a infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 208 alin. (1) Cod penal.

Ion Tatarciuc a fost învinuit că, la 27 aprilie 2016, între orele 01:00–06:00, aflându-se într-o casă din or. Călărași, prin înțelegere prealabilă cu Dumitru Jomir, Vasile Surdu și minorul Ramin Bogdan, a întreținut de două ori cu minora A. M. rapoarte sexuale forțate. El a acționat prin constrângere fizică și a profitat de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, determinată de starea de ebrietate alcoolică. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. El a mai fost învinuit că, în aceleași circumstanțe de timp și loc, a săvârșit de două ori în privința minorei A. M. acțiuni violente cu caracter sexual, prin satisfacerea poftei sexuale în forme perverse, oral și anal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 172 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Tatarciuc a mai fost învinuit că, în aceleași circumstanțe de timp și loc, împreună cu Dumitru Jomir și Vasile Surdu, l-a atras pe minorul Ramin Bogdan în activitatea criminală, privind săvârșirea, în privința minorei A. M., a infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 208 alin. (1) Cod penal.

Ramin Bogdan a fost învinuit că, la 27 aprilie 2016, între orele 01:00–06:00, aflându-se într-o casă din or. Călărași, prin înțelegere prealabilă cu Dumitraș Jomir, Vasile Surdu și Ion Tatarciuc, a întreținut cu minora A. M. un raport sexual forțat. El a acționat prin constrângere fizică și a profitat de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, determinată de starea de ebrietate alcoolică. Fapta sa a fost încadrată în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. b. Probatoriul

La 27 aprilie 2016, A. M. a depus o plângere la Inspectoratul de Poliție Călărași. Ea a declarat că, în aceeași zi, în jurul orei 01:00, fiind în stare de ebrietate, patru persoane necunoscute au aplicat forța fizică asupra sa și au întreținut cu ea, fără acordul ei, un raport sexual în mod pervers.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 27 aprilie 2016, au fost examinate încăperile casei din or. Călărași. În bucătărie au fost depistate două pahare, precum și o sticlă de 1,5 litri, care conținea aproximativ 0,3 litri de lichid de culoare închisă, asemănător vinului.

Partea vătămată A. M. a declarat că, în seara zilei de 26 aprilie 2016, la invitația lui Surdu, a mers la un local din or. Călărași, unde se aflau Jomir, Surdu, Bogdan și Tatarciuc. Atunci când a încercat să plece, Jomir i-a luat geanta și telefonul și a constrâns-o să consume alcool. Ulterior, s-au deplasat la domiciliul închiriat de Tatarciuc, unde au continuat să consume alcool. Jomir a dus-o într-o cameră și a întreținut cu ea, prin constrângere, raporturi sexuale în mod obișnuit și în forme perverse (oral și anal). După plecarea acestuia, Surdu a întreținut cu 2 ea, prin constrângere, raporturi sexuale în mod obișnuit și în forme perverse (oral și anal), iar Bogdan – un raport sexual în mod obișnuit. Referitor la Tatarciuc Ion, A. M. a declarat că acesta a intrat în cameră după ceilalți inculpați, fiind îmbrăcat doar în lenjerie intimă, și a întreținut cu ea, împotriva voinței sale, raporturi sexuale în mod obișnuit și în forme perverse (oral și anal). Tatarciuc o ținea de mâini, îi reproșa că i-ar fi luat telefonul mobil și nu o lăsa să se îmbrace și să plece, iar ea l-a mușcat de mână, fapt care l-a înfuriat. Tatarciuc a continuat actele sexuale împotriva voinței ei, în aceleași forme, spunându-i că nu o va lăsa să plece până nu va ejacula. A. M. a estimat durata acțiunilor lui la aproximativ două ore în cadrul urmăririi penale, trei ore în prima declarație dată în instanță și o oră și jumătate în declarația ulterioară. În prima declarație din instanță, A. M. a precizat că raporturile sexuale vaginale s-au repetat de trei ori, iar cele anale și orale – de câte două ori. După cele întâmplate, ea a plecat acasă și i-a povestit bunicii, după care au mers la poliție. Cu Surdu avea o relație de aproximativ un an și avea încredere în acesta, motiv pentru care a mers împreună cu el la domiciliul lui Tatarciuc.

Martorul Lidia Matraimov a declarat că partea vătămată este nepoata sa și, la data comiterii faptelor, se afla în grija ei. A. M. a plecat de acasă cu permisiunea sa și a mamei sale. În jurul orei 06:00, a găsit-o pe A. M. plângând în bucătăria de vară și a sesizat poliția. A. M. a povestit că, după ce a mers la un local din or. Călărași, băieții i-au luat geanta și nu au lăsat-o să plece, după care au dus-o la o casă. Acolo, în timp ce se afla într-o cameră, cei patru băieți intrau pe rând și întrețineau cu ea relații sexuale. A. M. a revenit acasă fără lenjeria de corp. Ea avea o relație cu Surdu de aproximativ un an, însă nu cunoștea despre relațiile sexuale dintre aceștia. Tatarciuc, însoțit de soția sa, a venit la domiciliul ei și i-a cerut nepoatei sale să-și retragă plângerea, oferindu-i bani, însă nu cunoaște ce sumă.

Martorul Zulfia Matroimov a declarat că partea vătămată este fiica sa și se afla în grija bunicii sale, Lidia Matraimov. În seara respectivă, A. M. i-a cerut permisiunea să iasă pentru câteva ore. Ulterior, A. M. nu a mai răspuns la telefon și nu a revenit acasă. Dimineața, ea a aflat de la mama sa că A. M. fusese abuzată sexual de Surdu și de alte persoane. După revenirea în țară, A. M. i-a povestit că Surdu a invitat-o să se întâlnească. Ulterior, la o casă din apropierea unui local din or. Călărași, Surdu, Jomir, Bogdan și Tatarciuc au abuzat-o sexual. A. M. i-a spus că inculpații i-au luat geanta, nu i-au permis să răspundă la telefon și au obligat-o să consume băuturi alcoolice. Martorul a mai declarat că știa despre relația dintre A. M. și Surdu și că anterior îl atenționase pe acesta să nu întrețină relații sexuale cu fiica sa, deoarece era minoră. A. M. i-a spus ulterior că a întreținut relații intime cu Surdu, fără a preciza dacă acestea au fost benevole. Anterior, A. M. a avut o tentativă de suicid în contextul relației cu Surdu. Rudele lui Jomir au încercat să se împace cu familia, însă ea a refuzat.

Martorul Carolina Trigub a declarat că, în anul 2016, activa în calitate de 3 psiholog și i-a acordat consultanță psihologică părții vătămate, care era minoră. A. M. a fost supusă unor teste psihologice, care indicau o stare depresivă. Aceasta i-a povestit că, în seara incidentului, a mers cu prietenii la un local, unde au consumat alcool, după care s-au deplasat la cineva acasă. Acolo a întreținut relații sexuale cu Surdu, după care a fost violată de alte persoane. A. M. a menționat că se afla în stare de ebrietate. Aceasta s-a prezentat la consultație în primele zile după viol, era emotivă, plângea și a observat la ea intenție de suicid.

Martorul Petru Prodan a declarat că, în noaptea de 26 spre 27 aprilie 2016, s-a aflat la un local din or. Călărași, împreună cu Jomir, Surdu, Bogdan și Tatarciuc. Acolo a făcut cunoștință cu A. M., care a consumat bere împreună cu cei prezenți. Ulterior, la invitația lui Tatarciuc, s-au deplasat la domiciliul acestuia, unde au continuat să consume alcool. El nu a observat conflicte sau alte situații neobișnuite. A. M. a mers benevol la domiciliul lui Tatarciuc. Aceasta stătea în brațele lui Jomir și îl cuprindea, însă nu cunoaște dacă A. M. a întreținut relații sexuale cu vreuna dintre persoanele prezente. A. M. a consumat alcool.

Martorul Gheorghe Gaber a declarat că îi cunoaște pe Jomir, Surdu și Tatarciuc, iar pe A. M. o cunoaște întrucât a fost colegă de clasă cu fiul său. La solicitarea poliției, a pus la dispoziție înregistrările video de la localul din or. Călărași. Din acestea a observat că A. M. dansa, se apropia de băieți și consuma bere. Martorul a mai declarat că i-a atras atenția părții vătămate să nu vină seara la local, deoarece era minoră. Surdu i-a spus că A. M. venea la bar pentru a servi ceva și, ulterior, că a întreținut relații sexuale cu aceasta.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 103 D din 25 mai 2016, A. M. prezenta echimoze la nivelul gâtului, brațului și antebrațului drept, calificate drept vătămări corporale neînsemnate. Pe antebrațul drept au fost constatate și cicatrici provenite de la plăgi tăiate, cu o vechime de câteva luni sau mai mare. În probele vaginale și anale au fost depistați spermatozoizi.

Potrivit diagnosticului psihologic, A. M. prezenta semne caracteristice unei victime a abuzului sexual, manifestate prin autoapreciere joasă, descurajare, pierderea interesului pentru viață și expresii semnificative ale unei depresii severe. Potrivit specialistului, A. M. a relatat sincer despre abuzul sexual din noaptea de 27 aprilie 2016. Totodată, au fost recomandate reabilitarea psihologică și monitorizarea periodică a stării de sănătate, în vederea prevenirii unei eventuale tentative de suicid.

Înregistrarea video din data de 26 noiembrie 2016, de la localul din or. Călărași, cercetată în ședința de judecată din 15 septembrie 2020, redă comportamentul inculpaților și al părții vătămate în acea seară.

Convorbirea telefonică, cercetată în cadrul aceleiași ședințe de judecată, redă discuția dintre tatăl lui Jomir și mama părții vătămate privind prejudiciul moral. Zulfia Matroimov a menționat că, în cazul în care inculpații i-ar achita suma de 35.000 de euro, ea ar retrage plângerea. Totodată, Matroimov a precizat 4 că intenționează să procure un apartament în mun. Chișinău, deoarece fiica sa este afectată de cele întâmplate și dorește să plece din localitate.

Inculpatul Dumitraș Jomir nu și-a recunoscut vinovăția. El a declarat că a făcut cunoștință cu A. M. într-un local din or. Călărași. Ulterior, împreună cu partea vătămată, ceilalți inculpați și alte două persoane s-au deplasat la domiciliul lui Tatarciuc, unde au consumat băuturi alcoolice. El i-a propus părții vătămate să întrețină relații sexuale, însă aceasta a refuzat inițial. Ulterior, A. M. și-a dat acordul, iar între ei a avut loc un raport sexual obișnuit. Inculpatul a negat că ar fi constrâns-o pe A. M.

Inculpatul Vasile Surdu nu și-a recunoscut vinovăția. El a declarat că o cunoștea pe A. M. din anii 2014-2015, când lucra ca barman într-un local din or. Călărași, iar ulterior au avut o relație de aproximativ un an. După ce mama părții vătămate i-a comunicat că aceasta era minoră, a întrerupt relația cu ea. În noaptea de 26 spre 27 aprilie 2016, Surdu a declarat că s-a întâlnit cu A. M. și cu ceilalți inculpați într-un local din or. Călărași. După închiderea localului s-au deplasat la domiciliul lui Tatarciuc, unde au consumat băuturi alcoolice. Ulterior A. M. i-a spus că se simte rău, iar la propunerea ei au mers la baie, unde au întreținut un raport sexual benevol. Surdu a mai declarat că despre viol a aflat de la polițistul de sector. El nu cunoaște cu cine a mai întreținut A. M. relații sexuale în acea noapte.

Inculpatul Ion Tatarciuc nu și-a recunoscut vinovăția. El a declarat că, după închiderea localului, i-a invitat pe cei prezenți la domiciliul său, unde au consumat băuturi alcoolice. După plecarea celorlalte persoane, au rămas Surdu și A. M. Surdu s-a culcat într-o cameră, iar Tatarciuc a rămas cu A. M. în altă cameră. A. M. a încercat să întrețină cu el un raport sexual, însă el nu a reușit, întrucât era obosit și consumase alcool. Tatarciuc a negat că ar fi aplicat forță fizică asupra părții vătămate și a susținut că aceasta a venit benevol la domiciliul său și a fost de acord să întrețină relații sexuale cu el. În dimineața următoare, A. M. a plecat acasă și nu părea tristă sau speriată.

Inculpatul Ramin Bogdan nu și-a recunoscut vinovăția. El a declarat că, după închiderea localului, s-a deplasat cu ceilalți inculpați, cu A. M. și încă două persoane acasă la Tatarciuc, unde au consumat băuturi alcoolice. A. M. se afla în stare de ebrietate, dar avea un comportament vesel. Bogdan a susținut că raportul sexual cu aceasta a fost benevol și că nu cunoaște dacă, înaintea lui, A. M. a întreținut relații sexuale cu alte persoane în acea seară. A plecat acasă în jurul orei 02:00, iar la domiciliu au rămas Tatarciuc, Surdu și A. M. Fiind audiat în calitate de bănuit, acesta a declarat că A.M. i-a comunicat despre vârsta ei, și anume că avea 17 ani și jumătate. c. Procedura în prima instanță

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 27 octombrie 2020, inculpații au fost recunoscuți vinovați și condamnați după cum urmează: 5 Inculpatul Infracțiunea Pedeapsa Art. 84 alin. (1) CP Dumitraș art. 171 alin. (2) cinci ani de închisoare, prin cumul parțial al Jomir lit. b), c) CP cu executarea pedepsei pedepselor aplicate – în penitenciar de tip opt ani de închisoare, semiînchis cu executarea pedepsei în art. 172 alin. (2) cinci ani de închisoare, penitenciar de tip lit. b), c) CP cu executarea pedepsei semiînchis în penitenciar de tip semiînchis Vasile art. 171 alin. (2) cinci ani de închisoare, prin cumul parțial al Surdu lit. b), c) CP cu executarea pedepsei pedepselor aplicate – în penitenciar de tip opt ani de închisoare, semiînchis cu executarea pedepsei în art. 172 alin. (2) cinci ani de închisoare, penitenciar de tip lit. b), c) CP cu executarea pedepsei semiînchis în penitenciar de tip semiînchis Ion art. 171 alin. (2) cinci ani de închisoare, prin cumul parțial al Tatarciuc lit. b), c) CP cu executarea pedepsei pedepselor aplicate – în penitenciar de tip nouă ani de semiînchis închisoare, cu executarea pedepsei în cinci ani de închisoare, penitenciar de tip art. 172 alin. (2) cu executarea pedepsei semiînchis lit. b), c) CP în penitenciar de tip semiînchis Ramin art. 171 alin. (2) șase ani de închisoare, - Bogdan lit. b), c) CP cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

Prin aceeași sentință, Jomir, Surdu și Tatarciuc au fost achitați în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele acestei infracțiuni. Cu privire la repararea prejudiciului material și moral, instanța a dispus încasarea în beneficiul părții vătămate A. M. a următoarelor sume: Prejudiciul Inculpatul Suma Material Dumitraș Jomir, Vasile Surdu, 12.818,61 de lei Ion Tatarciuc și Ramin Bogdan, în mod solidar Moral Ion Tatarciuc 100.000 de lei Moral Vasile Surdu 50.000 de lei 6 Moral Dumitraș Jomir 50.000 de lei Moral Ramin Bogdan 20.000 de lei

Instanța a reținut că vinovăția inculpaților este dovedită prin probe. Declarațiile A. M. au fost apreciate ca fiind credibile și coroborate cu celelalte probe, inclusiv cu înregistrările video din local. Acestea surprind momentul în care Jomir îi ia geanta și refuză să o restituie. Această împrejurare confirmă declarațiile A. M. că inculpații au împiedicat-o să plece din local și au determinat-o să-i urmeze la domiciliul lui Tatarciuc. Instanța a constatat că inculpații au întreținut cu A. M. raporturi sexuale prin constrângere fizică, iar Jomir, Surdu și Tatarciuc inclusiv în forme perverse, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra și de a-și exprima voința, determinată de starea de ebrietate alcoolică. Inculpații au acționat în baza unei înțelegeri prealabile și cunoșteau că victima era minoră. Poziția inculpaților privind caracterul benevol al raporturilor sexuale a fost respinsă, deoarece contrazice celelalte probe. d. Procedura de apel

La 02 noiembrie 2020, inculpatul Dumitraș Jomir a depus apel, solicitând achitarea. El a susținut că instanța și-a întemeiat concluzia în principal pe declarațiile părții vătămate, care nu se confirmă prin alte probe. Jomir a invocat neconcordanțe între acestea și înregistrările video din local. Potrivit lui, înregistrările demonstrează că A. M. a avut libertate de acțiune, acces la telefon și posibilitatea de a pleca, iar deplasarea la domiciliul lui Tatarciuc a fost benevolă. Concluziile psihologului se bazează doar pe relatările A. M. și nu au ținut cont de problemele psihologice și tentativele de suicid anterioare. Cu toate că raportul medico-legal a constatat echimoze produse posibil la data incidentului, A. M. nu a declarat că ar fi fost lovită. Jomir a mai susținut că A. M. a urmărit obținerea sumei de 35.000 euro pentru procurarea unui apartament.

La 10 noiembrie 2020, inculpatul Ramin Bogdan și avocatul Maria Tetelea au depus apel, solicitând achitarea. Apelanții au invocat lipsa probelor care să demonstreze vinovăția lui Bogdan. Potrivit apărării, declarațiile părții vătămate erau contrazise de înregistrările video din local, care demonstrau comportamentul straniu, neadecvat și provocator al acesteia, precum și libertatea de acțiune și deplasarea de bunăvoie împreună cu inculpații. Ei au contestat și concluziile psihologului, susținând că acestea s-au bazat pe relatările A. M. și nu a ținut cont de problemele psihologice și tentativele de suicid anterioare. Potrivit apărării, partea vătămată ar fi formulat acuzațiile pentru a obține 35.000 de euro de la inculpați.

La 10 noiembrie 2020, avocatul Ion Chitoroga, în numele inculpatului Ion Tatarciuc, a depus apel. El a solicitat achitarea lui Tatarciuc, din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune și respingerea acțiunii civile. Avocatul a susținut că A. M. a venit la domiciliul lui Tatarciuc fără 7 a fi constrânsă de acesta, iar raportul sexual a fost benevol. Instanța nu a apreciat veridicitatea declarațiilor inculpaților și și-a întemeiat concluziile pe declarațiile părții vătămate. Acțiunile fiecărui inculpat urmau să fie individualizate de acuzare.

La 10 noiembrie 2020, inculpatul Vasile Surdu a depus apel. El a solicitat achitarea din motiv că în acțiunile sale lipsesc elementele componențelor de infracțiune imputate. Surdu a susținut că învinuirea se întemeiază doar pe declarațiile părții vătămate, contrazise de înregistrările video, care demonstrează că aceasta a avut acces la telefon, posibilitatea de a pleca, a consumat alcool de bunăvoie și a mers benevol la domiciliul lui Tatarciuc. Echimozele constatate prin raportul de expertiză medico-legală nu sunt explicate prin declarațiile părții vătămate, care nu a afirmat că ar fi fost lovită de inculpați. Instanța nu a apreciat declarațiile sale privind relațiile sexuale anterioare cu partea vătămată și caracterul benevol al raportului sexual din noaptea de 26 spre 27 aprilie 2016. Partea vătămată ar fi formulat acuzațiile pentru a obține 35.000 de euro de la inculpați.

La 24 februarie 2021, avocatul Ludmila Armanu-Ghemu, în numele inculpatului Ion Tatarciuc, a depus cerere de apel suplimentară. Ea a solicitat achitarea lui Tatarciuc, din motiv că fapta nu a fost comisă de către acesta. Avocatul a susținut că instanța nu a motivat aplicarea în privința lui Tatarciuc a unei pedepse mai mari decât celorlalți inculpați și stabilirea în sarcina acestuia a unor sume de două ori mai mari cu titlu de prejudiciu moral. Totodată, ea a invocat neaprecierea probelor și argumentelor apărării. În opinia sa, vinovăția lui Tatarciuc se întemeiază în principal pe declarațiile părții vătămate și ale unor martori care au relatat cele comunicate de aceasta. Înregistrările video și declarațiile altor martori contrazic versiunea părții vătămate privind constrângerea, consumul de alcool și deplasarea benevolă la domiciliul lui Tatarciuc. Avocatul a invocat neîntrunirea elementelor constitutive ale componenței de infracțiune imputate, în special lipsa probelor privind latura obiectivă a infracțiunilor, lipsa unei înțelegeri prealabile între inculpați și faptul că Tatarciuc cunoștea vârsta părții vătămate. Ea a mai susținut că cercetarea la fața locului nu a relevat urme ale violului și că starea de sănătate a lui Tatarciuc excludea posibilitatea întreținerii raportului sexual descris de partea vătămată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2022, au fost admise apelurile declarate de avocatul Ion Chitoroga, în interesele lui Ion Tatarciuc, de avocatul Maria Tetelea, în interesele lui Ramin Bogdan, de Ramin Bogdan, Dumitraș Jomir și Vasile Surdu, precum și apelul suplimentar declarat de avocatul Ludmila Armanu-Ghemu, în interesele lui Ion Tatarciuc. Sentința a fost casată parțial, inclusiv din oficiu, iar instanța a pronunțat o nouă hotărâre. Jomir, Surdu și Tatarciuc au fost achitați în baza art. 208 alin. (1) Cod penal, pe motiv că faptele acestora nu întrunesc elementele infracțiunii. În privința lui 8 Bogdan, instanța a menținut condamnarea în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și, prin aplicarea art. 79 Cod penal, i-a stabilit pedeapsa de cinci ani de închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a constatat că nu există probe care să demonstreze că Jomir, Surdu și Tatarciuc cunoșteau că Bogdan era minor și că l-au atras în activitatea criminală. Potrivit declarațiilor lui Bogdan, acesta a mers benevol la domiciliul lui Tatarciuc și, din proprie inițiativă, i-a propus părții vătămate să întrețină un raport sexual. Prin urmare, instanța i-a achitat pe cei trei în baza art. 208 alin. (1) Cod penal. În ceea ce privește celelalte acuzații, instanța a respins argumentele apărării, reținând că declarațiile părții vătămate se coroborează cu celelalte probe, inclusiv raportul medico-legal și diagnosticul psihologic. Înregistrările video nu infirmă declarațiile părții vătămate, ci relevă că aceasta i-a cerut lui Jomir să-i restituie geanta, pe care acesta o ascunsese. Argumentul precum că acuzațiile ar fi fost formulate pentru obținerea sumei de 35.000 de euro nu a fost susținută de probe. Criticile privind diagnosticul psihologic, relațiile sexuale anterioare ale victimei și comportamentul acesteia anterior faptei, au fost considerate irelevante pentru stabilirea vinovăției și calificarea juridică a faptelor. Instanța a stabilit că echimozele constatate prin raportul de expertiză coroborează cu declarațiile părții vătămate și confirmă exercitarea constrângerii fizice. Argumentul precum că inculpații nu cunoșteau vârsta victimei a fost respins. Instanța a reținut, în special, că Surdu o cunoștea pe A. M. de mai mult de un an și știa că este minoră. În privința lui Tatarciuc, instanța a respins argumentele referitoare la starea de sănătate și la individualizarea pedepsei și a prejudiciului moral, reținând că acesta a întreținut două raporturi sexuale cu partea vătămată. În privința lui Bogdan, instanța de apel a aplicat art. 79 Cod penal, reținând minoratul ca circumstanță excepțională și a redus pedeapsa la cinci ani de închisoare. Decizia motivată a fost pronunțată la 18 ianuarie 2023. e. Cererile de recurs

La 01 februarie 2023, avocatul Nadejda Roșioru, în numele condamnatului Ramin Bogdan, a declarat recurs. Ea a invocat temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 16) Cod de procedură penală, solicitând trimiterea cauzei la rejudecare. Avocatul a susținut că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor apărării, nu a înlăturat contradicțiile dintre declarațiile martorilor și concluziile din rapoartele de expertiză medico-legale, iar probele nu confirmă intenția infracțională a inculpatului. În principal, ea a invocat nulitatea ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului, pe motiv că învinuirea formulată împotriva lui Bogdan este generică și nu individualizează acțiunile acestuia în raport cu ceilalți inculpați. Rechizitoriul nu descrie suficient fapta imputată și nu cuprinde elementele laturii obiective a infracțiunii, ceea ce a încălcat dreptul la apărare și a determinat o 9 încadrare juridică greșită a faptei.

La 06 februarie 2023, avocatul Vladislav Negura, în numele condamnatului Dumitraș Jomir, a declarat recurs, fără a invoca vreun temei din cele prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală. El a solicitat achitarea condamnatului și a reiterat argumentele invocate de Jomir în apel.

La 13 februarie 2023, avocatul Ludmila Armanu-Ghemu, în numele condamnatului Ion Tatarciuc, a declarat recurs, fără a invoca vreun temei din cele prevăzute la art. 427 Cod de procedură penală. Ea a solicitat achitarea condamnatului și a reiterat argumentele expuse în apelul suplimentar. Totodată, avocatul a susținut că instanța de apel nu a răspuns argumentelor apărării și nu a apreciat distinct actele medicale privind starea de sănătate a lui Tatarciuc. Ea a criticat concluzia instanței de apel potrivit căreia toți inculpații ar fi întreținut raporturi sexuale cu partea vătămată, deși Tatarciuc a negat acest fapt. Avocatul a mai contestat relevanța diagnosticului psihologic al părții vătămate, susținând că problemele psihologice și tentativele de suicid existau anterior faptei imputate.

La 21 septembrie 2026, avocatul Ludmila Armanu-Ghemu, în numele condamnatului Ion Tatarciuc, a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Având în vedere că ședința de judecată a fost deja fixată pentru 08 octombrie 2026, cererea nu a fost distribuită pentru examinare.

La 02 octombrie 2026, procurorul Cătălin Scutelnic a depus referință la recursurile declarate. El a solicitat declararea acestora inadmisibile, deoarece nu se încadrează în temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală și sunt vădit neîntemeiate. Procurorul a susținut că instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor relevante ale apărării, iar recursurile reprezintă, în esență, o reiterare a criticilor formulate în apel și o apreciere proprie a probelor. Vinovăția condamnaților este dovedită prin cumulul probelor administrate. Referitor la calificarea juridică, el a indicat că, potrivit Legii nr. 316/2022, penetrarea orală sau anală neconsimțită se încadrează în art. 171 Cod penal, însă aplicarea legii noi nu poate agrava situația condamnaților, întrucât legea în vigoare la data săvârșirii faptelor era mai favorabilă sub aspectul limitei minime a pedepsei. f. Termenul de examinarea cauzei

Urmărirea penală a fost pornită la 27 aprilie 2016 și s-a terminat la 09 iunie 2016. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 iunie 2016 – 27 octombrie 2020. Instanța de apel a examinat cauza între 27 noiembrie 2020 și 14 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 26 aprilie 2023. La 30 iulie 2026, urmare a demisiei judecătorului Boris Talpă și încetării transferului temporar al judecătorului Ghenadie Eremciuc, cauza a fost redistribuită judecătorului Sergiu Stratan.

Decizia motivată a instanței de apel a fost pronunțată la 18 ianuarie 2023. Recursurile au fost declarate la 01, 06 și 13 februarie 2023. Având în vedere că termenul pentru depunerea recursului era de 30 zile, recursurile au fost înaintate în termen.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Avocatul Nadejda Roșioru susține că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor din apel, nu a înlăturat contradicțiile din declarațiile martorilor și concluziile rapoartelor de expertiză, a comis o eroare gravă de fapt, fapta fiind încadrată juridic greșit. Ea contestă caracterul generic și neindividualizat al învinuirii formulate împotriva lui Bogdan, invocând nulitatea ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului. Avocatul Vladislav Negura contestă concluzia privind vinovăția lui Jomir, susținând că probele administrate sunt insuficiente și nu se coroborează între ele. Avocatul Ludmila Armanu-Ghemu contestă concluzia privind vinovăția lui Tatarciuc, aprecierea probelor și nemotivarea pedepsei mai aspre și a prejudiciului moral mai mare, aplicate lui Tatarciuc. Avocatul contestă întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor imputate, inclusiv existența unei înțelegeri prealabile între inculpați. Totodată, el invocă neexaminarea efectivă a argumentelor apărării, inclusiv a celor privind starea de sănătate a condamnatului și relevanța diagnosticului psihologic al părții vătămate.

Critica avocatului Nadejda Roșioru privind nulitatea ordonanței de punere sub învinuire și a rechizitoriului este inadmisibilă. Ea nu a fost invocată în instanța de apel. În conformitate cu art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală, temeiurile care nu au fost invocate în apel nu pot fi formulate pentru prima dată în recurs (încheierea nr. 1ra-1248/2023, § 17).

Criticile privind aprecierea probelor, concluzia instanței asupra vinovăției condamnaților și nemotivarea cuantumului prejudiciului moral urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar critica privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii va fi examinată prin pct. 8). Critica ce vizează nemotivarea pedeapsei aplicate urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Articolul 427 alin. (1) pct. 16) Cod de procedură penală vizează situația în care norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri anterioare a Curții Supreme de Justiție de aplicare a aceleiași norme. Avocatul Nadejda Roșioru nu a indicat nicio hotărâre relevantă a Curții Supreme și nu a demonstrat existența unei divergențe de practică judiciară. Prin urmare, recursul 11 nu va fi examinat prin prisma acestui temei. a. Aprecierea probelor și încadrarea juridică

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, a fost interpretat în numeroase cauze (încheierea nr. 1ra-1081/2023). Conform acestei interpretări, art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală se referă la carențe de motivare sau erorile grave de fapt. Simplul fapt al dezacordului cu motivarea instanței de apel nu cade sub incidența art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar obligația instanței judecătorești de motivare a hotărârii judecătorești ar trebui interpretat ca o obligație a instanței să combată convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței (decizia nr. 1ra-854/2022, §100). El nu poate fi interpretat ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției.

Prima instanță a constatat vinovăția inculpaților pentru infracțiunile imputate, cu excepția acuzației prevăzute de art. 208 alin. (1) Cod penal, pentru care Jomir, Surdu și Tatarciuc au fost achitați. Instanța a reținut declarațiile părții vătămate, care a relatat circumstanțele în care au avut loc raporturile sexuale și acțiunile cu caracter sexual săvârșite asupra sa. Acestea au fost apreciate în coroborare cu declarațiile martorilor Lidia și Zulfia Matraimov și Carolina Trigub, care au confirmat că partea vătămată le-a relatat despre cele întâmplate. Totodată, potrivit raportului de expertiză medico-legală din 25 mai 2016, partea vătămată prezenta echimoze pe gât, brațul și antebrațul drept, iar în tamponul cu conținut vaginal și în frotiurile cu conținut anal au fost depistați spermatozoizi. Instanța a examinat și înregistrarea video din local, din care a constatat că, la momentul plecării grupului din local, Jomir a scos geanta părții vătămate de după scaunul de lângă ușa de la intrare și a pus-o pe umăr. Deși A. M. i-a cerut de câteva ori să-i restituie geanta, Jomir a refuzat și a ascuns-o după scaun. Instanța a apreciat că înregistrarea video confirmă declarațiile părții vătămate potrivit cărora inculpații i-au ascuns geanta pentru a o determina să rămână cu ei în local și, ulterior, să meargă la domiciliul lui Tatarciuc. Aceste argumente nu sunt nerezonabile.

Instanța de apel a menținut concluzia privind vinovăția inculpaților, constatând că aceasta rezultă din cumulul probelor administrate. Argumentul privind caracterul fals al declarațiilor părții vătămate a fost respins, întrucât acestea se coroborează cu celelalte probe. Înregistrările video nu infirmă declarațiile părții vătămate, iar versiunea privind înscenarea celor întâmplate pentru obținerea sumei de 35.000 de euro nu a fost probată.

Argumentul inculpaților potrivit căruia raporturile sexuale au avut loc cu acordul părții vătămate a fost respins. Jomir, Surdu și Bogdan nu au negat întreținerea raporturilor sexuale cu A. M., în timp ce Tatarciuc a declarat că a încercat să întrețină un raport sexual cu aceasta, dar nu a reușit, deoarece 12 consumase alcool și era obosit. În urma aprecierii probelor administrate, instanța a concluzionat însă că raporturile au fost săvârșite prin constrângere fizică și profitând de imposibilitatea victimei de a se apăra și de a-și exprima voința. În concret, curtea de apel a menționat că inculpații, conștientizând încă din local că partea vătămată consumase alcool, intenționat au mai procurat o sticlă de bere, consumând-o la domiciliul lui Tatarciuc. Astfel, A. M. nu și-a putut controla acțiunile, iar inculpații au profitat de această circumstanță și au întreținut raporturi sexuale în formă obișnuită, cât și perversă. Instanța de apel a respins critica apărării potrivit căreia partea vătămată nu a declarat că ar fi fost lovită de inculpați. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 103D din 25 mai 2016, aceasta prezenta echimoze pe gât, pe brațul drept și pe antebrațul drept. Aceste leziuni coroborează cu declarațiile părții vătămate și susțin concluzia privind constrângerea fizică exercitată asupra acesteia. Curtea de apel a explicat că folosirea forței fizice poate fi realizată în mai multe moduri, inclusiv imobilizarea brațelor și a întregului corp, lovirea victimei, etc.

Argumentele privind necunoașterea vârstei părții vătămate au fost respinse. Instanța a reținut că inculpații știau că aceasta era minoră. Surdu a declarat că mama părții vătămate l-a atenționat că A. M. este minoră. Mai mult, și inculpatul Bogdan a declarat că A.M. i-a comunicat vârsta ei.

În privința lui Tatarciuc, instanța de apel a respins argumentul că starea sa de sănătate excludea posibilitatea întreținerii raporturilor sexuale. A considerat că vinovăția acestuia este confirmată prin declarațiile părții vătămate, coroborate cu celelalte probe. Completul menționează că înscrisurile prezentate nu infirmă posibilitatea lui Tatarciuc de a întreține raporturi sexuale și prin urmare, nu exclud săvârșirea infracțiunilor imputate.

Instanța de apel a constatat că probele confirmă latura obiectivă a infracțiunilor, manifestată prin constrângere fizică și profitarea de imposibilitatea victimei de a se apăra sau de a-și exprima voința. De asemenea, a reținut că inculpații au acționat cu intenție directă și cunoșteau vârsta minoră a victimei. Recurenții nu explică de ce aprecierea probelor este irațională. În recursuri sunt invocate preponderent argumentele referitoare la contradicțiile dintre declarațiile părții vătămate, comportamentul acesteia surprins în înregistrări, relațiile sexuale anterioare ale acesteia cu Surdu, constatările medico-legale și problemele psihologice preexistente. Respectivele argumente au fost examinate de instanța de apel. Motivarea instanțelor inferioare, chiar dacă este contestată de apărare, nu relevă o eroare gravă de fapt care să fi influențat soluția. Completul consideră că decizia instanței de apel este suficient de motivată. Aceasta analizează probele, iar argumentele esențiale ale apărării au fost combătute. Prin urmare, în această parte recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Cu privire la argumentul procurorului din referință referitor la efectele Legii nr. 316/2022 asupra calificării juridice a faptelor, completul reține că, după 13 intrarea în vigoare a legii (09 ianuarie 2023), penetrările orale sau anale neconsimțite nu au fost dezincriminate. Aceste acțiuni, alături de penetrarea vaginală neconsimțită, reprezintă modalitați de comitere a infracțiunii de viol și continuă să fie incriminate de art. 171 Cod penal. Jomir, Surdu și Tatarciuc au comis penetrarea vaginală, orală și anală neconsimțită a victimei, iar Bogdan - penetrarea vaginală neconsimțită a victimei. Sub imperiul legii de la data comiterii faptelor, precum și legii în vigoare la data pronunțării deciziei instanței de apel, acțiunile condamnaților Jomir, Surdu și Tatarciuc se calificau conform art. 171 alin. (2) lit. b), c) în concurs cu art. 172 alin. (2) lit. b), c) Cod penal. Legea nr. 316/2022 a intrat în vigoare ulterior pronunțării deciziei instanței de apel. Prin urmare, modificările operate prin Legea nr. 316/2022 nu influențează legalitatea calificării juridice reținute de instanța de apel. b. Prejudiciul moral

Completul menționează că în recurs se invocă nemotivarea încasării de la Tatarciuc a prejudiciului moral de 100.000 de lei, dublu față de sumele încasate de la ceilalți inculpați. Curtea de apel a considerat justificată încasarea de la Tatarciuc a prejudiciului moral într-un cuantum mai mare decât de la ceilalți inculpați, întrucât acesta a întreținut două raporturi sexuale contrar voinței părții vătămate, iar ultima i-a comunicat bunicii că „cel mai tare și-a bătut joc de ea Tatarciuc”. Motivarea instanței de apel care, pentru determinarea mărimii prejudiciului moral, a ținut cont nemijlocit de acțiunile lui Tatarciuc, nu este irațională. Or, potrivit art. 2037 Cod civil, instanța de judecată stabilește cuantumul prejudiciului moral în funcție de natura și gravitatea acestuia, de gradul de vinovăție al autorului, dacă aceasta este o condiție pentru răspundere, și de cât de mult poate această despăgubire să aducă satisfacție echitabilă victimei. Caracterul excesiv al sumei de 100.000 de lei nu rezultă nici din jurisprudența Curții Supreme de Justiție în cauze similare. În cauza nr. 1ra-1119/2023, Curtea a menținut soluția privind încasarea sumei de 200.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral într-o cauză ce viza violul și acțiunile cu caracter sexual neconsimțit, inclusiv acte sexuale anale și orale, comise în mod repetat asupra unei minore. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat. c. Pedeapsa

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Practica Curții Supreme de Justiției este clară în această materie (încheierile nr. 1ra-405/2023, 1ra-1008/2023, 1ra-1459/2023). Instanțele ierarhic inferioare au motivat aplicarea pedepsei cu închisoarea în privința lui Tatarciuc. Curtea Supremă de Justiție nu poate, în principiu, să modifice pedeapsa aplicată de instanțele ierarhic inferioare, atâta timp cât aceasta se încadrează în limitele legale. Pedeapsa aplicată lui Tatarciuc nu depășește limitele legale. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură 14 penală.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile avocaților Nadejda Roșioru, Vladislav Negura și Ludmila Armanu-Ghemu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Leonid Chirtoacă Judecători Alexandru Negru Sergiu Stratan 15