3rh-33/26 — Anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

La 05 mai 2023 Dorin Munteanu a depus dosarul pentru a participa la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiţie. La data de 23 august 2023 Comisia de evaluare a recepționat de la Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea de a-l supune evaluării externe în baza Legii nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

La 01 octombrie 2024 Comisia de evaluare a emis raportul de evaluare prin care a propus ca Dorin Munteanu să nu promoveze evaluarea externă pe motivul necorespunderii cu criteriul stabilit de articolul 11 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

Prin hotărârea nr. 595/36 din 29 octombrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost acceptat raportul cu privire la evaluarea externă a candidatului la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție Dorin Munteanu și s-a constatat nepromovarea evaluării. Judecătorul Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) Dorin Munteanu a fost eliberat din funcție în temeiul art. 17, alin. (4) din Legea nr. 1 65/2023. A fost decăzut Dorin Munteanu din dreptul de a exercita funcția de judecător timp de 7 (șapte) ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii, fiind informată Autoritatea Națională de Integritate că Dorin Munteanu nu are dreptul de a exercita funcții de demnitate publică timp de 7 ani, din data rămânerii definitive a hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. Dorin Munteanu a fost lipsit de dreptul la indemnizația unică de concediere.

La 01 noiembrie 2024 Dorin Munteanu a depus acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii şi Comisiei de evaluare externă a judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, prin care a solicitat: anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 595/36 din 29 octombrie 2024 și a raportului de evaluare a Comisiei de Vetting din 01 octombrie 2024; dispunerea reluării procedurii de evaluare de către Comisia independentă de evaluare externă a integrității judecătorilor şi a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, potrivit prevederilor art. 18 alin. (21) pct. 2) lit. a) din Legea nr. 65/2023.

Prin decizia din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție, contestația depusă de Dorin Munteanu a fost respinsă.

La 15 iulie 2026, Dorin Munteanu a depus prin intermediul poștei electronice cerere de revizuire a deciziei din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. b), h) din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție, cu judecarea repetată a cauzei și admiterea cerințelor din contestație.

La 20 august 2026, Comisia de evaluare a depus referință, prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Prin referința depusă la 21 august 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă.

Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în ședință la 01 octombrie 2026. La ședință s-au prezentat revizuientul Dorin Munteanu, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu și reprezentantul Comisiei de evaluare, avocatul Valeriu Cernei.

Completul de judecată special relevă că, atât legea specială – Legea nr. 65 din 30 martie 2023, cât și Codul administrativ, nu reglementează instituția revizuirii actelor judecătorești de dispoziție, dar la articolul 195 din Codul administrativ se stipulează că: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169-171.”

Respectiv, procedura revizuirii urmează a fi efectuată în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

Art.447 lit.a) din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sunt în drept să depună cerere de revizuire părțile şi alți participanți la proces.”

Art.449 lit. b), h) din Codul de procedură civilă prevede că: „Revizuirea se declară în cazul în care: b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei. h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parţial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanţă de judecată națională.”

Art.450 lit. b), f) din Codul de procedură civilă prevede că: „Cererea de revizuire se depune: b) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost şi nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art.449 lit. b). f) în termen de 6 luni de la pronunţarea hotărârii sau deciziei Curţii Europene a Drepturilor Omului - în cazul prevăzut la art.449 lit. h).”

Art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă statuează că: 3 „După ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite unul din următoarele acte de dispoziție: a) încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.”

Ca urmare a constatărilor efectuate de Autoritatea Națională de Integritate, în coroborare cu prevederile art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuientul consideră că există temeiuri de drept de înaintare a cererii de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție.

Revizuientul a menționat că în actul de constatare din 27 aprilie 2026, Autoritatea Națională de Integritate nu a confirmat existența soldului negativ pentru anii 2016 și 2017, precum a constatat Comisia Vetting. Astfel, pentru anii 2018 - 2020, sumele soldurilor negative stabilite de Autoritatea Națională de Integritate sunt evident mai mici decât cele stabilite de Comisia Vetting, fapt care, în esență, determinau promovarea de către revizuient a evaluării externe.

A evidențiat că, soldul negativ pentru anii 2011, 2012, 2015, stabilit de Comisia Vetting în raportul de evaluare, despre care a informat atât comisia de evaluare, Consiliul Superior al Magistraturii, cât și Curtea Supremă de Justiţie, cu prezentarea probelor de rigoare, ține de aceleași bunuri imobile care sunt vizate în perioada anilor 2016 - 2024, perioadă în care Autoritatea Națională de Integritate nu a stabilit încălcări sau abuzuri ce ar fi dus la formarea soldului negativ.

Referitor la temeiul prevăzut la art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, Dorin Munteanu a indicat că la data de 05 mai 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a expus în cauza Mettala împotriva Albaniei, o cauză similară cu cea a revizuientului.

În cauza Mettala împotriva Albaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, stabilind că autoritățile albaneze nu au justificat suficient și proporțional demiterea unui judecător și interdicția permanentă de a mai activa în sistemul judiciar. Hotărârea pronunțată îl vizează pe fostul judecător albanez Ervin Mettala, exclus din magistratură în cadrul procesului de vetting în Albania. Instituțiile de evaluare au 4 invocat presupuse nereguli privind declarațiile de avere, utilizarea unui credit preferențial pentru locuință și anumite tranzacții efectuate împreună cu fratele său. Comisia Independentă de Calificare și, ulterior, Camera Specială de Apel, au concluzionat că aceste acțiuni ar fi subminat încrederea publică în sistemul de justiție și au dispus eliminarea definitivă a magistratului din sistem. În această cauză, CtEDO nu a contestat legitimitatea procesului de vetting în sine, însă, a criticat modul în care autorităţile albaneze au aplicat cea mai gravă sancțiune posibilă fără existența unor constatări judiciare clare privind ilegalitățile grave.

Astfel, CtEDO a reținut că, nicio instanţă civilă nu a constatat că tranzacțiile reclamantului au fost fictive și nu a fost inițiată nicio acţiune juridică în legătură cu acestea.

O situaţie similară se regăsește în cazul revizuientului, or, deşi a dovedit atât valoarea mijlocului de transport contractat la suma de 10000,00 lei, prezentând probele de rigoare, cât faptul că imobilul din mun. Chişinău, bd. Mircea cel Bătrân, 22/3, ap. 27B aparține părinţilor săi și a fost contractat în beneficiul lor, inclusiv faptul că niciunul dintre contractele vizate, care țin de aceste bunuri, nu a fost nici contestat, nici anulat, totuși, nici Comisia Vetting, nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici Curtea Supremă de Justiție nu au ținut seama de acest fapt, limitându-se la concluziile Comisiei Vetting, fără a da o apreciere probelor prezentate de revizuient.

Dorin Munteanu a evidențiat că instanța europeană a recomandat explicit reluarea procedurii de vetting în cazul reclamantului Mettala, menționând că ar fi oportună redeschiderea procedurilor și reexaminarea cauzei în conformitate cu cerințele art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În ședința de judecată, revizuientul Dorin Munteanu a susținut cererea de revizuire și a solicitat admiterea acesteia, casarea deciziei din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție și judecarea repetată a cauzei, cu admiterea cerințelor din contestație.

A declarat revizuientul că, cererea de revizuire a fost depusă ca urmare a apariției unor circumstanțe noi, care nu au fost cunoscute la momentul pronunțării deciziei din 26 mai 2025. În urma verificării finalizate la 27 aprilie 2026, Autoritatea Națională de Integritate într-adevăr a stabilit careva diferențe financiare, însă, sub limita care nu ar fi admis promovarea evaluării externe. Conform Actului de constatare nr. 51, Autoritatea Națională de Integritate nu a stabilit că aceste surse ar fi fost obținute pe cale ilegală, ce ar permite inițierea unor procese judiciare în privința sa.

A menționat că, relevante în cazul său, sunt și constatările Curții Constituționale în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025, unde s-a indicat că, pentru a 5 fi acceptat raportul Comisiei de evaluare, trebuie să existe dubii serioase, care sunt argumentate, și nu doar simple aprecieri.

Un alt temei de revizuire a deciziei Curții Supreme de Justiție reprezintă hotărârea din 05 mai 2026 a Curții Europene a Drepturilor Omului, pronunțată în cauza Mettala împotriva Albaniei, precum și hotărârea din 23 iunie 2026 pronunțată în cauza Osmani împotriva Albaniei, cauze similare cu cea a revizuientului. În cauza Osmani împotriva Albaniei, Curtea a acordat importanță faptului că situația financiară comună a soților fusese tratată diferit în procedurile lor și că deficiențele priveau în esență modul de declarare a unor economii familiei provenite din surse licite. Curtea a considerat că demiterea nu a fost susținută de motive relevante și suficiente proporționale cu gravitatea măsurii. Principiul aplicabil este că autoritatea trebuie să explice incompatibilitatea dintre calificări atunci când baza factuală se suprapune.

A remarcat revizuientul că, în cauza Osmani împotriva Albaniei, pe lângă argumentele enunțate în cauza Mettala împotriva Albaniei, Curtea a indicat că, nu este suficient faptul ca sumele să nu fie justificate, comisia de evaluare urmând să argumenteze obținerea sumelor respective pe cale ilegală. Or, în cauza Mettala împotriva Albaniei, Curtea a explicat că interpretările nu pot fi puse la bază, atât timp cât nu sunt demonstrate prin probe care să confirme faptul obținerii din surse ilegale a anumitor sume pe care persoana a omis să le indice în declarațiile de avere, situație neîntrunită în cazul său.

Reieșind din circumstanțele expuse, revizuientul consideră că instanța de judecată este obligată să țină seama de hotărârile CtEDO, indiferent de faptul dacă au fost sau nu pronunțate în prezenta cauză intentată la contestația sa împotriva hotărârii din 29 octombrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile CtEDO invocate, conțin aceleași constatări, încălcări și circumstanțe ca în cazul său. Argumentele și concluziile Curții Europene a Drepturilor Omului din aceste hotărâri, sunt identice cu cele din cauza sa, referitoare la constatările comisiei de evaluare privind evaluarea bunurilor, proveniența și legalitatea sumelor bănești.

În concluzie, Dorin Munteanu a menționat că, atât raportul Comisiei de evaluare, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, cât și decizia Curții Supreme de Justiție, au precedat atât actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate, standardul constituțional formulat în Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 a Curții Constituționale, cât și recenta practică europeană în domeniul vetting-ului, care are relevanță pentru adoptarea unei soluții corecte în prezenta cauză. Astfel, Curtea Supremă de Justiție nu a putut confrunta, la data examinării cauzei și pronunțării deciziei din 26 mai 2025, două calcule administrative diferite și nu a avut încă formulată, în termenii ulterior explicați de Curtea Constituțională, obligația de a transforma dubiile Comisiei Vetting într-o concluzie proprie întemeiată pe probe confirmative. 6

În ședința de judecată, reprezentantul intimatului Consiliul Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă, susținând că argumentele invocate de către Dorin Munteanu în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b), h) din Codul de procedură civilă, iar, admiterea cererii de revizuire ar conduce la reexaminarea unei cauze definitive și ar atinge securitatea raporturilor juridice garantată de art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Pentru a fi admisă cererea de revizuire în temeiul prevăzut la art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă, condiții ce nu sunt întrunite în speță. Actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate nu poate fi calificat drept o circumstanță esențială, nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. De asemenea, nu este aplicabil în speță nici temeiul prevăzut la 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, care implică existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în cauza a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit.

În ședința de judecată, reprezentantul intimatului Comisia de evaluare, avocatul Valeriu Cernei, a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca fiind inadmisibilă, invocând că actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate nu reprezintă o circumstanță existentă obiectiv până la pronunțarea hotărârii și descoperită ulterior, în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă. Actul de constatare al Autorității Naționale de Integritate a fost emis la 27 aprilie 2026, după pronunțarea deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2025. De asemenea, nu este aplicabil nici temeiul prevăzut la 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, întrucât revizuientul a invocat hotărâri CtEDO pronunțate în alte cauze.

Din considerent că revizuirea ocupă un loc aparte în sistemul căilor legale de atac, Completul de judecată special găsește necesar a evoca doar trăsăturile distinctive speței, or, legiuitorul a impus unele reguli de procedură specifice care se aplică acestei căi de atac şi care evidențiază deopotrivă locul aparte pe care-l ocupă revizuirea în sistemul procedural.

Așa, din motiv că revizuirea face parte din categoria căilor extraordinare de atac, este guvernată de reguli speciale, iar legiuitorul a prevăzut expres și exhaustiv la art.449 din Codul de procedură civilă temeiurile pentru declararea acesteia.

În sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, în baza căruia Dorin Munteanu și-a întemeiat cererea de revizuire, temei de desființare a unei hotărâri judecătorești irevocabile poate constitui faptul că au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

La capitolul dat, Completul de judecată special învederează că circumstanțele nou-descoperite sunt totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care au o importantă esențială pentru soluționarea justă a cauzei, totodată, având putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost şi nici nu au putut fi cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării hotărârii şi au fost descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă.

La caz, analizând cererea de revizuire, Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție conchide că Actul de constatare nr. 51 din 27 aprilie 2026, emis de Autoritatea Națională de Integritate pe marginea sesizării nr. 04/13921 din 01 noiembrie 2024 cu privire la eventuala încălcarea a regimului juridic de declarare a averii și a intereselor personale de către Dorin Munteanu, nu constituie circumstanță nou-descoperită în sensul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, deoarece nu a existat până la momentul pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită.

Decizia Curții Supreme de Justiție a fost pronunțată la 26 mai 2025, iar Actul de constatare a fost emis de Autoritatea Națională de Integritate ulterior, la 27 aprilie 2026, nefiind întrunite la caz condițiile obligatorii stabilite de legiuitor pentru revizuirea hotărârii judecătorești rămase irevocabile în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă.

Instanța de revizuire nu poate reține argumentul revizuientului Dorin Munteanu cu privire la stabilirea de către Autoritatea Națională de Integritate a unor sume evident mai mici ale soldurilor negative decât cele stabilite de Comisia Vetting, fapt care în esență determinau promovarea de către revizuient a evaluării externe, or, după cum a fost indicat supra, constatările Autorității Naționale de 8 Integritate în actul din 27 aprilie 2026, nu constituie circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, în sensul 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, pentru a fi posibilă aprecierea acestora de către instanța de revizuire.

Totodată, Completul de judecată special al Curţii Supreme de Justiție menționează că nu constituie circumstanțe noi-descoperite, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, nici constatările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 2 din 16 ianuarie 2025 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie şi din Legea nr.252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi procurorilor şi modificarea unor acte normative (evaluarea extraordinară a judecătorilor şi a procurorilor).

Pentru a constitui temei de revizuire, circumstanțele invocate trebuie să reprezinte fapte juridice (obiect al probației) care au o importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei, constatările Curții Constituționale nefiind incidente revizuirii, în acest caz.

Legiuitorul a stabilit la art. 449 lit. e1) din Codul de procedură civilă cazul în care hotărârea Curții Constituționale constituie temei de revizuire și anume, când a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărârea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului, situaţie neîntrunită în speţă.

Un alt temei al revizuirii invocat de către Dorin Munteanu este cel prevăzut de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parţial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanţă de judecată națională.

Completul de judecată special al Curţii Supreme de Justiție evidențiază că, constituie drept temei de admitere a cererii de revizuire existența unei constatări a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în cauza a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit.

Pe când în cererea de revizuire, Dorin Munteanu invocă două hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în alte cauze - Mettala împotriva Albaniei și Osmani împotriva Albaniei, fără a se referi la existența unei 9 constatări a Curţii Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale ale omului, în cauza intentată la contestația sa împotriva hotărârii nr. 595/36 din 29 octombrie 2024 a Consiliului Superior al Magistraturii.

În asemenea condiții, Completul de judecată special concluzionează că, constatările Curții Europene a Drepturilor Omului din hotărârile pronunțate pe alte cauze, nu pot constitui temei de admitere a cererii de revizuire în sensul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă.

Instanța de revizuire nu poate reține argumentul invocat de revizuientul Dorin Munteanu precum că, constatările Curții în cauzele menționate ar fi identice cu cele din cauza lui și prin urmare, instanța de revizuire ar fi obligată să le aplice, or, argumentul dat contravine prevederilor art. 449 din Codul de procedură civilă, care stipulează expres că, pentru a constitui temei de revizuire, este necesară constatarea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, printr-o hotărâre, a unei încălcări a drepturilor sau libertăților fundamentale, care poate fi remediată, cel puțin parţial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanţă de judecată națională.

Cumulul ipotezelor relevate certifică în mod clar lipsa temeiurilor de retractare a deciziei din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție și de redeschidere a procesului și denotă simplul fapt al dezacordului revizuientului cu soluția dată de instanța de judecată.

Pertinentă speței Colegiul consideră și jurisprudența CtEDO, în care Înalta Curte a reiterat că, dreptul la o instanță garantat de art. 6 §1 din Convenție presupune respectarea principiului preeminenței dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanțele unui caracter esențial și imperios (Josan v. Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu v. România, nr.28342/95, §61; Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52).

Din considerentele menționate, Completul de judecată special al Curţii Supreme de Justiţie consideră că cererea de revizuire depusă de către Dorin Munteanu împotriva deciziei din 26 mai 2025 a Curții Supreme de Justiție urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 10

În conformitate cu prevederile art. 18 din Legea nr. 65/2023, art. 195 și art. 230 din Codul administrativ și art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de Dorin Munteanu împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 26 mai 2025 adoptată în cauza la cererea de contestare a lui Dorin Munteanu împotriva hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii de acceptare a raportului de evaluare externă. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Diana Stănilă Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 11