3ra-1247/23 — Contestarea actului administrativ

La 05 aprilie 2018, Întreprinderea cu Capital Străin „Normatest” SRL a înaintat acțiune de contencios administrativ împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova privind anularea dispoziției cu referire la refuzul de a redesemna Laboratorul de Verificări Metrologice (LVM) din cadrul „Normatest” S.R.L., obligarea să redesemneze LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru activitatea de verificări metrologice în conformitate cu certificatul de acreditare nr. LVM- 010, valabil până în anul 2023, eliberat de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC).

În motivarea acțiunii a invocat că, „Normatest” S.R.L. este o societate cu capital străin care dispune de un laborator de verificări metrologice (LVM) care a fost acreditat să efectueze verificări metrologice în Republica Moldova din 24 ianuarie 2013 până la 24 ianuarie 2018. În conformitate cu Regulamentul general de metrologie legală RGML 01:2016 s-a adresat în data de 21 decembrie 2017 pentru redesemnarea LVM pe următoarea perioadă de activitate. În fapt LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. este dotat cu aparate de testare necesare şi suficiente pentru activitatea în domeniu, dispune de personal atestat în acest sens şi are un management ce corespunde prevederilor Regulamentului general de metrologie legală RGML 01:2016. Dovada acestui fapt este certificatul de acreditare nr. LVM- 010, valabil până în anul 2023, eliberat de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC, care conţine declaraţia că Laboratorul de Verificări Metrologice (Organism de Inspecţii tip A) din cadrul „Normatest” S.R.L. corespunde cerinţelor SM SR EN ISO/CEI 17020:2013 și este competentă să efectueze verificări metrologice definite în Anexa la certificatul de acreditare. 1

Pct.6 din Regulamentului RGML 01:2016 a depus în data de 21 decembrie 2017 cerere însoţită de anexele necesare, pentru redesemnarea LVM a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal. În baza cererii şi anexelor depuse Direcţia infrastructura calităţii şi securitate industrială din cadrul MEI a perfectat Raportul de expertiză metrologică al dosarului LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. în scopul redesemnării pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare, în care este consemnată decizia că conform solicitării depuse se recomandă redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare menţionate.

Pct. 6 sub pct. 9) din Regulamentul general de metrologie legală RGML 01:2016 prevede că, în cazul deciziei negative, autoritatea centrală de metrologie (la moment MEI) informează în scris solicitantul despre decizia respectivă nu mai târziu de 30 de zile de la data depunerii cererii, cu motivarea refuzului. Astfel, în baza normei legale, dreptul solicitantului „Normatest” S.R.L. a fost ca procedura informării despre decizia MEI să fie efectuată până la data de 20 ianuarie 2018, fapt care nu a fost respectat, deoarece informaţia privind refuzul Ministerului Economiei şi Infrastructurii de a redesemna LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru activităţi de verificări metrologice a venit la „Normatest” S.R.L. doar în data de 24 ianuarie 2018, proba faptului nerespectării termenului fiind parafa de pe trimiterea poştală a Ministerului, care atestă că trimiterea poştală a fost primită de oficiul poştal Chişinău doar în data de 22 ianuarie 2018.

Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanţa judecătorească (judecător). Prin analogia Legii, este evident că MEI, prin omiterea termenului legal de a lua decizia asupra cererii depuse de „Normatest” S.R.L. nu mai dispune de dreptul de a lua careva decizie negativă, care ar pune obstacole în vederea desfășurării de mai departe a activității LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. Astfel, dreptul „Normatest” S.R.L. este de a continua activitatea pe domeniul solicitat în conformitate cu certificatul de acreditare eliberat de MOLDAC, şi anume, din data de 24 ianuarie 2018 până la 23 ianuarie 2023.

Menționează că în afara termenului legal stabilit de lege, şi anume, în data de 24 ianuarie 2018 a primit răspunsul negativ al MEI, care a informat că nu desemnează LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru efectuarea verificărilor metrologice, motivul indicat că la şedinţa Consiliului Naţional de Metrologie (CNM) nu s-a acceptat recomandarea pentru desemnarea 2 Laboratorului solicitat de „Normatest” S.R.L. Deşi decizia negativă a MEI primită peste termenul legal stabilit constituie un act nul în drept în temeiul art. 217 şi 220 din Codul civil şi art. 113 din Codul de procedură civilă, atrage atenţia că motivaţia Consiliului Naţional de Metrologie (CNM) privind neacceptarea recomandării desemnării nu constituie motivaţie legală, deoarece nu au fost indicate motive concrete tehnice, umane sau de management sau altele, care ar constitui temei legal pentru respingerea cererii înaintate de „Normatest” S.R.L. privind desfăşurarea activităţii conform certificatului de acreditare.

Deşi „Normatest” S.R.L. a solicitat să i se prezinte copia integrală a procesului-verbal al şedinţei CNM, au fost eliberate doar secvenţe din procesul-verbal, care atestă componenţa participanţilor la şedinţă şi faptul că în rezultatul votării, majoritatea de 14 persoane au votat contra recomandării de desemnare a LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru activitatea în domeniu. În materialul eliberat nu sunt indicate careva motive, care ar pune obstacole în calea desfăşurării respective a activităţii LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. sau neconformităţi pe care „Normatest” S.R.L. este în drept să le înlăture, pentru a obţine dreptul legal la prelungirea/reluarea activităţii în domeniul solicitat, fapt ce indică că hotărârea CNM pe marginea solicitării „Normatest” S.R.L. este ilegală.

În fapt, chiar din secvențele prezentate este evident, că însăşi examinarea solicitării „Normatest” S.R.L. este efectuată cu vicii. În Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Metrologie, la pct. l este specificat, că Consiliului Naţional de Metrologie este un organ consultativ, din care reiese că recomandările acestuia nu au caracter obligatoriu şi că recomandarea abstractă, nemotivată nu poate servi ca suport pentru adoptarea unei decizii a MEI referitoare la desemnarea/nedesemnarea entităţilor pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare. Caracterul consultativ al CNM poate reflecta în recomandările adoptate careva temeiuri care pot fi puse la baza motivaţiei poziţiei Ministerului privind desemnarea/nedesemnarea solicitanţilor în calitate de persoane ce desfășoară activităţi de verificare. Regulamentul Consiliului Naţional de Metrologie, la pct. 1.5, prevede că recomandările CNM se iau prin vot deschis şi sunt reflectate în procesele- verbale, dar solicitantului „Normatest” S.R.L. nu i-a fost eliberată nici copia integrală a procesului-verbal al CNM din 18 ianuarie 2018, care ar fi reflectat discuţiile membrilor referitoare la careva pretenţii faţă de LVM din cadrul 3 „Normatest” S.R.L. care ar fi servit la adoptarea unei recomandări negative pentru desemnare.

Dat fiind faptul examinării raportului de expertiză referitor la activitatea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. la şedinţa CNM din 18 ianuarie 2018, reprezentantul „Normatest” S.R.L. a fost în drept de a participa la şedinţa respectivă pentru a da careva explicaţii şi a apăra interesele societăţii, care urmau a fi apreciate. Dar despre convocarea şedinţei CNM din 18 ianuarie 2018 „Normatest” S.R.L. nu a fost înştiinţată, fapt care constituie o ilegalitate. Conform informaţiei obţinute de la participanţii la şedinţa CNM, votarea privind desemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. a fost petrecută de două ori. La prima votare, recomandarea negativă nu a fost acceptată de majoritatea membrilor CNM, după care s-au făcut presiuni asupra membrilor CNM şi s-a votat din nou, obţinându-se rezultatul recomandării negative. Dna Eugenia Spoială, directorul Centrului Naţional de Acreditare MOLDAC, care a eliberat pentru LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. Certificatul de Acreditare nr. LVM- 010, valabil până în anul 2023, cu recomandarea de desemnare, în cadrul votării la şedinţa CNM din 18 ianuarie 2018 a votat împotriva desemnării solicitate de „Normatest” S.R.L., fapt care constituie o absurditate şi proba presiunii asupra participanţilor la şedinţa CNM din 18 ianuarie 2018.

La fel, constituie absurditate abţinerea de la vot a reprezentanţilor MEI, Mamei şi Bejan Viorica, care au prezentat în cadrul CNM materialul Direcţiei infrastructura calităţii şi securitate industrială din cadrul MEI, anume Raportul de expertiză metrologică al dosarului LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. în scopul redesemnării pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare, în care este consemnată decizia că conform solicitării depuse, se recomandă redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare menţionate.

Indică faptul că este evident că însăşi recomandarea negativă a CNM este vicioasă şi în acest sens remarcă că patru persoane care deţin calitatea de membri din cadrul CNM gestionează firme care sunt concurente ale „Normatest” S.R.L. pe domeniul metrologiei şi, respectiv, din motive de conflict de interese nu au fost în drept de a vota referitor la recomandările de desfăşurare a activităţii în domeniu a entităţii concurente, respectiv, aveau obligaţia de a se abţine. Membrii CNM la şedinţa din 18 ianuarie 2018 au fost influenţaţi de V. Bejan de comun cu fostul ministru O. Calmîc, care sunt persoane ce promovează interesele personale şi ale firmelor în care 4 activează/au activat sau pe care le protejează, deoarece prin persoane interpuse, aceştia controlează piaţa domeniului de metrologie şi au avut interesul de a nu admite LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pe piaţa verificărilor metrologice. Respectiv, aceştia şi au influenţat prin presiuni votul asupra adoptării recomandării sau nerecomandării pentru desemnare a LVM din cadrul „Normatest” S.R.L.

Invocă că a fost încălcat pct. 5 subpct. 8 lit. b) din Regulamentul general de metrologie legală RGML 01:2016 care dispune că desemnarea se acordă în baza evaluării realizate de către Centrul Naţional de Acreditare în scopul realizării dreptului la desemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru prelungirea activităţii conform 4 certificatului de acreditare. „Normatest” S.R.L. a înaintat reclamaţie (cerere preliminară), prin care a solicitat MEI: 1) să retragă scrisoarea tardivă venită la 24 ianuarie 2018 în adresa „Normatest” S.R.L. prin care se comunică despre respingerea cererii privind prelungirea desemnării pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare legale; 2) să elibereze LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. certificatul de desemnare pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare legale.

Cu regret, din partea Ministerului a parvenit scrisoarea nr. 16-2518 din 07 martie 2018, prin care s-au respins cerinţele „Normatest” S.R.L., invocându-se motivele că deşi în Raportul de expertiză metrologică a setului de documente prezentat Consiliului Naţional de Metrologie de către Direcţia infrastructura calităţii şi securitate industrială din cadrul MEI a fost expusă recomandarea redesemnării laboratorului din cadrul „Normatest” S.R.L., în raport au fost evidenţiate şi unele neconformităţi din activitatea „Normatest” S.R.L., în baza cărora Centrul Naţional de Acreditare a luat anterior decizii de suspendare a acreditării, din care motive recomandarea menţionată nu a fost acceptată şi susţinută de către majoritatea membrilor CNM, astfel, că autoritatea centrală de metrologie (MEI) a adoptat decizia negativă referitor la redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru verificarea metrologică a mijloacelor de măsurare conform domeniului solicitat. Decizia negativă privind respingerea cererii de redesemnare a LVM din cadrul „Normatest” S.R.L., ar fi fost luată în termenul stabilit de legislaţie.

Pentru a arăta caracterul iluzoriu al motivelor de neacceptare a redesemnării LVM din cadrul „Normatest” S.R.L., se redă expunerea intenţionat deformată din Raportul de expertiză, întocmit de V. Bejan, şef adjunct al Direcţiei infrastructura calităţii şi securităţii industriale, care a avut anume scopul de denigrare a imaginii „Normatest” S.R.L. pentru a forma o 5 aparenţă a existenţei motivelor de respingere a desemnării LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru activitate în domeniu. Astfel, în raport se expune că în acest sens, conform demersului MOLDAC nr. 24/1006-DE-26 din 26 decembrie 2017 pentru perioada aprilie-octombrie a fost suspendată întreaga activitate a LVM în baza depistării neconformităților grave, înregistrate în cadrul evaluării de supraveghere efectuate la fața locului (lipsa înregistrării primare, incompetența personalului evaluat). Urmare a evaluării extraordinare din 11 septembrie 2014 a fost ridicată suspendarea activității de verificare metrologică conform domeniului de acreditare cu excepția verificării metrologice a mijloacelor de măsurare din domeniul mărimi electrice, care ulterior a fost retrasă din activitatea LVM. În data de 07 aprilie 2017 a avut loc suspendarea activității de verificare metrologică pentru mijloacele de măsurare excluse din Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, care ulterior au fost omise din domeniul de acreditare în baza deciziei corespunzătoare a MOLDAC de restrângere din 09 octombrie 2017.

Remarcă că V. Bejan expune că ...conform demersului MOLDAC nr. 24/1006- DE-26 din 26 decembrie 2017 pentru perioada aprilie- octombrie a fost suspendată întreaga activitate a LVM în baza depistării neconformităților grave... În expresia formulată, cuvântul demers este folosit intenţionat, pentru a face aparenţa unor acţiuni ale MOLDAC împotriva activităţii LVM din cadrul „Normatest” S.R.L., care ar fi avut loc recent ți anume informaţia prezentată de MOLDAC pentru alcătuirea Raportului de expertiză (de către V. Bejan) referitor la activitatea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. în perioada de cinci ani anteriori noii redesemnări solicitate de „Normatest” S.R.L. Or, din informaţia, ce urmează în Raportul de expertiză se indică că, ...urmare a evaluării extraordinare din 11 septembrie 2014 a fost ridicată suspendarea activității de verificare metrologică se atestă, că din 11 septembrie 2014 motivele de suspendare (interdicție) a activității în domeniu pentru LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. au fost epuizate. Evident, dispoziția de reluare a activității din 11 septembrie 2014 acoperă orice pretenții 5 față de activitatea ulterioară a LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. Suspendarea nu a inclus şi luna octombrie precum relatează V. Bejan, ci doar până la 11 septembrie 2014.

Expresia, precum că a fost ridicată suspendarea activităţii de verificare metrologică conform domeniului de acreditare cu excepţia verificării metrologice a mijloacelor de măsurare din domeniul mărimi electrice, care ulterior a fost retrasă din activitatea LVM, nu înseamnă că 6 excluderea activităţii de verificări metrologice a mijloacelor de măsurare din domeniul mărimi electrice ar fi fost o sancţiune împotriva LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. Deşi „Normatest” S.R.L. avea contract cu ÎS RED NORD privind verificarea contoarelor electrice, la ridicarea suspendării din 11 septembrie 2014, MOLDAC a cerut prezentarea unui nou contract, totodată presând conducerea ÎS RED NORD să nu încheie un nou contract cu „Normatest” S.R.L., pretextul privind lipsa unui nou contract a servit ca temei de a nu permite reluarea activităţii de verificare a contoarelor electrice de către „Normatest” S.R.L., eliberând domeniul dat doar pentru activitatea firmelor „Metronlab” şi „Texlabservice” S.R.L. gestionate de Serghei Mihalciuc, protejatul fostului ministru Octavian Calmâc. Informaţia despre faptul că ...în data de 07 aprilie 2017 a avut loc suspendarea activităţii de verificare metrologică pentru mijloacele de măsurare excluse din Lista oficială..., deşi este făcută, la fel, cu scopul de a face impresia că ar fi vorba despre o sancţiune aplicată „Normatest” S.R.L., în fapt, constituie o informaţie adresată de MOLDAC tuturor laboratoarelor din Republica Moldova, precum că unele aparate, inclusiv termometrele, tonometrele sunt excluse din Lista obiectelor supuse verificării metrologice şi, respectiv, această activitate a fost suspendată pentru toate laboratoarele metrologice. Astfel, nu au existat careva temeiuri de a fi refuzată acceptarea redesemnării LVM din cadrul „Normatest” S.R.L., pentru activitatea de verificări metrologice. Dovadă acestui fapt este şi Certificatul de acreditare eliberat de MOLDAC, şi concluziile din Raportul de expertiză prezentat CNM, prin care se recomandă redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L

În fapt, nici Consiliul Naţional de Metrologie nu a avut temeiuri de a da o recomandare negativă pentru redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. Deşi „Normatest” S.R.L. a cerut eliberarea copiei procesului-verbal al şedinţei CNM din 18 ianuarie 2018 pentru a afla motivele refuzului recomandării desemnării de către membrii CNM, solicitarea a fost ignorată. În fapt, piaţa (domeniul) verificărilor metrologice este domeniul de aplicare a intereselor personale ale unui grup de afacerişti, din care fac parte fostul ministru Octavian Calmâc, şeful Direcţiei din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, Viorica Bejan, directorul MOLDAC, Eugenia Spoială, proprietarul firmelor „Metronlab” S.R.L. şi „Texlabservice” S.R.L., Serghei Mihalciuc, care prin abuz de serviciu înlătură firmele concurente de pe piaţa respectivă.

Conchide că pe cazul dat există temeiurile de casare a dispoziției Ministerului Economiei şi Infrastructurii prevăzute de norma art. 26 din 7 Legea contenciosului administrativ, care stabileşte că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Consideră, că din cele comunicate, este evident, că în lipsa cărorva motive, încălcări, sau neconformităţi care ar fi putut puse în seama LVM din cadrul SRL “Normatest” de către Centrul Naţional de Acreditare MOLDAC, cât şi de către subdiviziunile Ministerului Economiei şi Infrastructurii, care în fapt au recomandat redesemnarea solicitată de către „Normatest” S.R.L., hotărârea MEI, ce nu conţine nici un temei de refuz pentru redesemnare, urmează a fi anulată de către instanţa de contencios administrativ în temeiul art. 25 alin. (1) lit. b), cu obligarea Ministerului Economiei şi Infrastructurii de a redesemna LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru activitatea în domeniul verificărilor metrologice.

La data de 20 iulie 2018 „Normatest” S.R.L. a depus cerere de completare a acțiunii și circumstanțelor pe dosarul dedus judecății. (f. d. 63 – 64, vol. I)

În motivarea cererii suplimentare invocă că dispoziția MEI privind nedesemnarea laboratorului „Normatest” S.R.L. pentru activitatea în domeniul verificărilor metrologice a fost întemeiată pe hotărârea Consiliului Național de Metrologie care are doar caracter de recomandare. În componența Consiliului Național de Metrologie fac parte persoane care reprezintă în calitate de fondatori sau asociați societăți comerciale care au în componența lor laboratoare de verificări metrologice ce activează în același domenii ca și „Normatest” S.R.L., acestea fiind: „Aquatech” S.R.L, „Tehlab Service” S.R.L., „Alex Sistem” S.R.L., „Metronlab” S.R.L., ÎS „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”. Respectiv, reprezentanții societăților comerciale enumerate sunt concurenții „Normatest” S.R.L., deoarece au domenii de activitate comune, deci fiind concurenți pe piața de desfacere respectivă. Membrii societăților enumerate au interese de a înlătura concurentul lor, fapt ce atestă că prin voturile acordate aceștia se conduc de interesele personale, dar nu de careva neconformități, care ar exista în activitatea laboratorului „Normatest” S.R.L. Membrii Consiliului Național de Metrologie nu au dreptul de a decide soarta „Normatest” S.R.L., deoarece încalcă prevederile art. 6 Legea cu privire la protecția concurenței.

Membrii Consiliului Național de Metrologie care reprezintă societățile comerciale menționate și fiind favorizate de persoane influente din MEI în activitatea lor pe piața domeniului de verificări metrologice au 8 fost desemnați fără licitații de a fi prestatori unici de servicii de verificarea a contoarelor de gaz la S.A. „Moldovagaz” și S.A. „Moldovatransgaz” a contoarelor electrice din sectorul energetic. Persoanele respective folosesc calitatea de membri ai Consiliului Național de Metrologie pentru a face concurență neloială interzisă de art. 8 Legea cu privire la protecția concurenței. Prin răspândirea informațiilor false și fiind dominați pe unele domenii, se creează obstacole în activitatea și în calea pătrunderii pe piață a altor agenți economici. Anume prin calomnierea și prezentarea unor informații false referitor la activitatea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L., fără prezentarea probelor, persoanele menționate, proprietarii societăților comerciale care dețin calitatea de membri ai Consiliului Național de Metrologie au influențat și pe alți membri să voteze împotriva recomandării de desemnare a laboratorului. Norma stipulată în Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Metrologie elaborat de MEI care prevede adoptarea hotărârilor privind recomandarea de desemnare/nedesemnare a întreprinderilor ce dispun de LVM prin votul cumulativ, ce include și votul membrilor care reprezintă întreprinderile concurente pe domeniu, este un act defectuos, lovit de nulitate absolută în temeiul art. 9 Legea cu privire la protecția concurenței și, respectiv, art. 217 și 220 Codul civil. Din normele legale, rezultă că este nulă dispoziția MEI privind desemnarea sau nedesemnarea LVM adoptată în baza recomandării nule în drept, expusă de Consiliul Național de Metrologie, adoptată cu votul cumulativ, ce include și votul membrilor care sunt persoane ce reprezintă întreprinderile concurente pe domeniu, anume, „Aquatech” S.R.L, „Tehlab Service” S.R.L., „Alex Sistem” S.R.L., Metronlab” S.R.L., Î.S. „Centrul de Metrologie Aplicată și Certificare”.

Astfel, consideră că pentru cazul concret, în drept, este nulă hotărârea privind nerecomandarea Consiliului Național de Metrologie privind desemnarea LVM din cadrul SRL ”Normatest”, este nulă în drept și dispoziția MEI referitor la nedesemnarea Laboratorului din cadrul „Normatest” S.R.L. pentru verificări metrologice, adoptată în baza hotărârii – nerecomandării nule în drept a Consiliului Național de Metrologie.

În motivarea soluției, instanța de apel a constatat că instanța de fond, întemeiat a ajuns la concluzia privind respingerea acțiunii, ca neîntemeiate, nefiind stabilite careva motive privind anularea deciziei Ministerului Economiei și Infrastructurii privind refuzul de a desemna laboratorul de verificări metrologice din cadrul S.C. „Normatest” S.R.L. pentru verificări metrologice și obligarea la redesemnarea laboratorului de verificări metrologice din cadrul S.C. „Normatest” S.R.L. pentru activitatea verificări metrologice în conformitate cu Certificatul de acreditare nr. LVM010 valabil până în anul 2023, eliberat de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC). Întrucât, atât în ședința de judecată în instanța de fond, cât și în instanța de apel s-a constatat că, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a emis decizia nr. 12-522 din 19 ianuarie 2018 și a comunicat-o în interiorul termenului statuat la art. 6 subpct. 9) din Regulamentul General de Metrologie Legală 01:2016, ceea ce a condus la prolongația termenului până la următoarea zi lucrătoare de 22 ianuarie 2018. Or, după cum s-a constatat cererea privind redesemnarea laboratorului metrologic a fost depusă în data de 21 decembrie 2017, iar răspunsul a fost eliberat de către MEI la 19 ianuarie 2018, adică în termen, fiind expediată prin intermediul oficiului poştal în data de 22 ianuarie 2018, deci termenul informării s-a prelungit până la următoarea zi de lucru care şi a fost data de 22 ianuarie 2018.

La acest capitol, Curtea de Apel a reținut că, răspunsul scanat nr. 12-522 din 19 ianuarie 2018 a fost expediat şi prin poşta electronică de corespondenţă a „Normatest” S.R.L., iuliaciub@gmail.com la data de 22 ianuarie 2018 (zi de luni), ora 09.13, ceia ce denotă respectarea procedurii de comunicare de către intimat. Or, art. 264 alin. (6) din Codul civil, indică că, documentele depuse la oficiile poştale sau telegrafice până la ora 24 a 10 ultimei zile a termenului se consideră depuse în termen. Echivalează cu depunerea la poştă, transmiterea textului documentului prin teletip, fax şi prin alte mijloace de comunicaţie. Dacă ultima zi a termenului este o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la locul executării obligaţiei este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi lucrătoare. Situaţie similară este prevăzută şi în norma din art. 11 alin. (4) din Legea nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, care stabileşte că răspunsul negativ al autorităţii administraţiei publice şi/sau altă instituţie abilitată prin lege cu funcţii de reglementare şi de control competente dat în termenul prevăzut de lege pentru emiterea licenţei/autorizaţiei nu echivalează cu aprobarea tacită.

Astfel, a fost respins ca neîntemeiat argumentul apelantului privind nulitatea deciziei negative a MEI în temeiul prevederilor art. 217 și art. 220 Codul civil și art.113 Codul de procedură civilă, din moment ce legalitatea și temeinicia actului administrativ individual se analizează prin prisma Legii contenciosului administrativ și nicidecum ale Codului civil sau Codului de procedură civilă. De altfel, împuternicirile instanței de contencios administrativ sunt regăsite expres și exhaustiv la art. 25 alin. (1) Legea contenciosului administrativ, care permit instanței de judecată doar să anuleze actul administrativ și nu să-l declare nul din punctul de vedere al unor reglementări străine materiei date.

A mai indicat Curtea de Apel că, nu se contestă faptul că Consiliul Național de Metrologie este un organ consultativ, însă aceasta nu înseamnă că autoritatea centrală de metrologie trebuie să aibă întotdeauna o poziție diferită și disidentă decât cea emanată de Consiliu. În condițiile în care pozițiile acestor organe publice sânt în unison, acest fapt denotă că decizia contestată are la bază un fundament consistent și concludent, excluzând ideea unui abuz cras din partea autorității publice pârâte/intimate. Or, apelantul „Normatest” S.R.L. nu a contestat actul preparatoriu/operațiunea administrativă (decizia CNM din 18 ianuarie 2018) pusă la baza deciziei MEI nr. 12-522 din 19 ianuarie 2018 sub egida art. 25 alin. (2) Legea contenciosului administrativ, voință apreciată ca atare de către instanța de judecată, totuși din oficiu se face referire la decizia CNM din 18 ianuarie 2018.

Totodată, Curtea de Apel a reținut argumentul intanței de fond, că ședința Consiliului Național de Metrologie la care a fost discutată chestiunea cu privire la redesemnarea LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. a fost 11 deliberativă (pct. 39 din Regulamentul de organizare și funcționare a CNM), iar decizia de a nu recomanda LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. a acumulat numărul majoritar de voturi - 14 voturi, în conformitate cu pct. 38 din Regulamentul de organizare și funcționare a CNM. În cadrul ședinței au fost 2 abțineri și 3 voturi pentru recomandarea Laboratorului din cadrul „Normatest” S.R.L.

Astfel, s-a aliniat instanța de apel concluziei instanței de fond care just a reținut că, conform opiniei MEI, eventualele conflicte de interese ale membrilor CNM au fost remediate prin abținere, totuși, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese trebuiau a fi constatate de organul competent în materie CNI/ANI, iar decizia CNM urma să constituie obiect separat al acțiunii de contencios administrativ, concomitent cu decizia MEI. Pretinsa concurență neloială admisă în procesul votării de către membrii CNM poate face obiect de examinare în cadrul Consiliului Concurenței. Or, instanța de judecată nu poate interveni în sectoarele de activitate ale organelor publice numite, decât în modul și condițiile stabilite de lege.

Referitor la pretinsa dublare a procedurii de vot și influențele/presiunile exercitate asupra membrilor Consiliului Național de Metrologie, Curtea de Apel a relevat că, instanța de fond just a constatat și a reținut ca, declarative și simple afirmații cu tentă de apărare intrinseci arsenalului juridic derivat din dreptul la apărare. Or, această voință a fost preluată de către autoritatea centrală în metrologie – Ministerul Economiei și Infrastructurii care, la fel, ca și CNM a avut acces la raportul de expertiză metrologică și întreg suportul informativ. Ministerul Economiei și Infrastructurii a ținut cont de informația furnizată de către Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC nr. 24/1006-DE-26 din 26 decembrie 2017 referitoare la suspendarea LVM din cadrul Ministerul Economiei și Infrastructurii în perioada anului 2014 de la data de 01 aprilie până la 01 octombrie (f. d. 114, volumul I – ordinul de suspendare nr. 75 din 29 aprilie 2014). Suspendarea întregii activități a LVM a fost determinată de depistarea neconformităților grave, înregistrate în cadrul evaluării de supraveghere efectuate la fața locului (lipsa înregistrărilor primare, incompetența personalului evaluat). La data de 11 septembrie 2014 a avut loc evaluarea extraordinară la fața locului în scop de ridicare a suspendării. În rezultatul evaluării extraordinare a fost ridicată suspendarea activităților de verificare metrologică (fila cauzei 115 din volumul I – ordinul de ridicare a suspendării nr. 209 din 29 decembrie 2014) conform domeniului de acreditare cu excepția verificărilor metrologice pentru mărimi electrice, 12 domeniul care ulterior a fost retras din activitatea laboratorului. Pentru perioada anului 2017, la data de 07 aprilie a avut loc suspendarea activităților de verificare metrologică pentru mijloacele de măsurare excluse din lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, care ulterior au fost excluse în baza deciziei de restrângere din data de 09 octombrie 2017 (fila cauzei 113 din volumul I).

Totodată, din scrisoarea Asociației Patronale Profesionale în Domeniul Metrologiei și Calității Produselor nr. 38/18 din 17 ianuarie 2018 adresată MEI (fila cauzei 128 din volumul I) rezultă că pe perioada valabilității certificatului de desemnare, laboratorul de verificări metrologice a admis un șir de încălcări legate de lipsa înregistrărilor și competenței personalului evaluat, care a condus la suspendarea întregului domeniu de activitate al laboratorului (f. d. 128, volumul I).

În consecință, instanța de apel a conchis că, în cazul dat s-a examinat chestiunea redesemnării LVM din cadrul „Normatest” S.R.L. și nu cea de desemnare, încărcătura semantică diferită a noțiunilor de redesemnare și desemnare impune o asemenea delimitare. Instituția redesemnării laboratorului este reglementată detaliat și franc la pct. 6 subpct. 11 din RGML, iar pentru redesemnare istoricul activității anterioare a laboratorului fiind una crucială, concluzie ce rezidă din pct. 6 subpct. 11 lit. c) care stipulează că autoritatea centrală de metrologie efectuează prelungirea desemnării, prin eliberarea unui nou certificat de desemnare solicitantului conform prevederilor pct. 6, subpct. 2)-5), după un program complet, efectuând expertiza documentelor prezentate şi examinând rezultatele supravegherii entităţilor desemnate pentru activitatea de verificare metrologică a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal sau pentru efectuarea măsurărilor din domeniile de interes public. Or, în speță, examinarea rezultatelor supravegherii „Normatest” S.R.L. conform probatoriului administrat au scos în evidență o serie de încălcări grave care au împiedicat Ministerul Economiei și Infrastructurii să redesemneze LVM ale reclamantei/apelantei, în caz contrar, ar fi admis abuzuri prin lăsarea în tăcere a încălcărilor abordate – lipsa înregistrării primare, incompetența personalului evaluat. Cu titlu de principiu, laboratoarele de verificări metrologice urmează să asigure un nivel înalt de calitate și organizare, reputația căruia trebuie să fie ireproșabilă pe tot parcursul activității sale.

Totodată, a indicat instanța de apel că existența certificatului de acreditare din partea Centrului Național de Acreditare din Republica Moldova MOLDAC nu are nici un impact asupra redesemnării LVM din 13 cadrul „Normatest” S.R.L. din moment ce liniile de demarcație ale proceselor de acreditare și redesemnare sunt nuanțate și configurate prin legile speciale ce reglementează aceste activități – Legea nr. 235 din 01 decembrie 2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității și Legea metrologiei nr. 19 din 4 martie 2016. Activitatea sinergică dintre organul de acreditare și autoritatea centrală în metrologie nu presupune o interdependență între ele, fiecare soluționând strict problemele care îi sunt atribuite în competență de cadrul normativ în vigoare, fără careva imixtiuni. Or, la baza emiterii deciziei negative pentru desemnarea „Normatest” S.R.L. de către Consiliu a fost și demersul MOLDAC nr. 24/1006-DE din 26 decembrie 2017, prin care s-a comunicat faptul că în perioada de la 01 aprilie 2014 până la 01 octombrie 2014 a fost suspendată întreaga activitate a LVM în baza depistării neconformităților grave înregistrate în cadrul evaluării de supraveghere efectuate la faţa locului (lipsa înregistrării primare, incompetenţa personalului evaluat). În data de 11 septembrie 2014 a avut loc evaluarea extraordinară la faţa locului în scop de ridicare a suspendării. În rezultatul acestei evaluări a fost ridicată suspendarea activităţilor de verificare metrologică conform domeniului de acreditare cu excepţia verificărilor metrologice pentru mărimi electrice, domeniul care ulterior a fost retras din activitatea laboratorului, ceia ce denotă că, apelantul a activat cu rea-credinţă până la data de 23 ianuarie 2018, ceea ce a şi influenţat asupra votului CNM.

În consecință, Curtea de Apel a concluzionat asupra temeiniciei soluției fondului de respingere ca neîntemeiate a acțiunii depuse de SRL,,Normatest” , așa cum, argumentele expuse în acțiunea depusă au un caracter declarativ și neîntemeiat, fiind combătute prin înscrisurile cauzei și normele legale aplicabile speței. Iar prin urmare în acest context, toate circumstanțe luate în cumul, confirmă temeinicia și legalitatea refuzului Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării de a desemna laboratorul de verificări metrologice din cadrul S.C. „Normatest” S.R.L. pentru verificări metrologice și obligarea la redesemnarea laboratorului de verificări metrologice din cadrul S.C. „Normatest” S.R.L. pentru activitatea verificări metrologice în conformitate cu Certificatul de acreditare nr. LVM-010 valabil până în anul 2023, eliberat de Centrul Național de Acreditare din Republica Moldova (MOLDAC).

Împotriva deciziei instanței de apel, la 26 octombrie 2023, SRL „Normatest” a depus recurs, prin care a solicitat admiterea recursului declarat, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și a deciziei instanței de apel, precum și adoptarea unei noi decizii, prin care să fie admise cerințele înaintate de SRL „Normatest” în cadrul instanțe de fond.

În esență, recurentul invocă faptul că decizia instanței de apel este arbitrară și se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, instanța neexaminând argumentele și înscrisurile prezentate de SRL „Normatest”.

A susținut că instanțele ierarhic inferioare au ignorat certificatul de acreditare nr. LVM-010 și raportul de expertiză metrologică prin care s-a recomandat redesemnarea LVM, deși, în opinia recurentului, nu existau neconformități care să justifice refuzul redesemnării.

A mai menționat că suspendările și restrângerile anterioare ale acreditării au fost apreciate eronat, deoarece suspendarea activității a fost ridicată în anul 2014, iar restrângerea din anul 2017 nu ar fi constituit o sancțiune aplicată SRL „Normatest”.

De asemenea, a invocat caracterul nemotivat al recomandării negative a Consiliului Național de Metrologie și existența unor conflicte de interese în privința unor membri ai Consiliului care reprezentau entități concurente ale SRL „Normatest”.

A susținut că instanțele au reținut eronat că SRL „Normatest” nu a contestat actul preparatoriu al Consiliului Național de Metrologie, afirmând că un asemenea act nu i-a fost comunicat, iar societatea a solicitat prezentarea procesului-verbal al ședinței din 18 ianuarie 2018.

Totodată, a indicat că instanța de apel nu a dat apreciere argumentelor privind aplicarea Legii metrologiei, Legii nr. 160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător, Legii nr. 235/2011 și normelor privind protecția concurenței.

La 27 mai 2024, intimatul Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a depus referință, prin care a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, or respingerea recursului cu menținerea Deciziei Curții de Apel Chișinău.

Art. 245 din Codul administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, 16 „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele şi temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curţii Supreme de Justiție şi se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Consecutiv, instanța de apel, prin scrisoarea de expediere din 15 noiembrie 2023, a notificat decizia motivată apelantului și intimatului (f. d. 149, vol. III). Pe portalul public al instanțelor de judecată, decizia contestată a fost publicată la 30 septembrie 2023, iar recursul motivat a fost depus la data de 26 octombrie 2023.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că SRL „Normatest” s-a conformat dispozițiilor art. 245 din Codul administrativ și a depus în termen recursul, la 26 octombrie 2023.

Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiție notează că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea pe fond a cererii de recurs.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material 17 capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Astfel, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Din analiza recursului declarat de SRL „Normatest” rezultă că, recurentul a invocat prevederile art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ.

Prin urmare, cu privire la temeiul recursului indicat, Completul de judecată relevă că, noțiunea de „hotărâre arbitrară” este definită prin raportare la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și la explicațiile din nota informativă a Legii nr.246/2023. O hotărâre este considerată arbitrară atunci când nu are nicio bază juridică în dreptul intern, nu stabilește legătura între faptele cauzei, legea aplicabilă și soluția adoptată sau este rezultatul unei erori de fapt ori de drept pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o. De asemenea, intră în această categorie hotărârile pronunțate cu bună știință contrar legii, în special în cazul normelor imperative care nu oferă judecătorului marjă de apreciere. Arbitrarietatea presupune o încălcare evidentă și gravă a legalității, iar nu o simplă eroare de judecată. În astfel de cazuri, hotărârea reprezintă o denegare a justiției și afectează fundamental echitatea procedurii.

Pe de altă parte, sintagma „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor” presupune că hotărârea se sprijină pe o evaluare eronată și evident nejustificată a probatoriului, iar această evaluare a fost decisivă pentru soluția adoptată. Nu orice greșeală în aprecierea probelor atrage admiterea recursului, ci doar acea eroare care este evidentă pentru un profesionist și nu poate fi explicată rațional. Pentru ca recursul să fie admis în temeiul art. 2451 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, este necesar ca partea care atacă hotărârea să demonstreze în mod clar existența unei asemenea erori și caracterul ei determinant asupra soluției.

În lipsa unor argumente din care să rezulte că hotărârea contestată a fost pronunțată cu încălcarea unei norme imperative sau că soluția se bazează în mod determinant pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, recursul nu poate fi admis. 18

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de SRL „Normatest” , conține obiecții de fapt şi de drept, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în instanța de apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea 19 și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. 69. Ţinând cont de cele expuse şi în temeiul art. 230 și 246 alin. 2 lit. h) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de SRL „Normatest”. Încheierea este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 20