- Dosarul nr.
- 3ra-376/26
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 8 octombrie 2026
- Părțile
- Atayev Murad vs Inspectoratul General pentru Migratie
- Pe scurt
- Renuntarea reclamantului la actiune
3ra-376/26 — Contestarea actului administrativ
DECIZIE
cu privire la admiterea recursului depus de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Atayev Murad împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, (Dosarul nr. 3ra-376/26 NR. PIGD 2-24148701-01-3ra-17062026) Renunțul reclamantului la acțiune. Admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel şi a hotărârii primei instanțe, cu încetarea procesului în temeiul art. 265 lit. c) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău – jud. I. Barbacaru Curtea de Apel Centru – jud. Gh. Mîra, N. Ghedrovici, A. Bostan 08 octombrie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Diana Stănilă, Președinte, Gheorghe Stratulat, Ana Cucerescu, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
În data de 27 decembrie 2024, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 7438/24/DAA din 25 noiembrie 2024 și obligarea Inspectoratului General pentru Migrație al MAI, Direcția Azil și Apatridie, să-i acorde azil pe teritoriul Republicii Moldova.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, prin Decizia nr. 7438/24/DAA din 25 noiembrie 2024 emisă de Direcția Azil și Apatridie, a Inspectoratului General pentru Migrație al MAI, a fost respinsă cererea de azil a lui Atayev Murad.
A menționat reclamantul că s-a născut în anul 1974, în Oglî, Turkmenistan, este de naționalitate turkmen și de religie creștin.
Din țara de origine a plecat din motive religioase, deoarece fiind de religie creștină, era permanent urmărit pentru a nu face propagandă altor localnici, neavând posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii.
A indicat reclamantul că, deoarece este urmărit din motive de religie, are frică pentru viața sa și a familiei sale, având un copil de 6 luni.
Totodată, a precizat că mama sa, este de naționalitate moldoveancă, s-a născut în Republica Moldova și la moment locuiește în Chișinău, iar reclamantul are grijă de ea, aceasta fiind grav bolnavă și imobilizată la pat.
De asemenea, reprezentantul a scos în evidență că reclamantul a depus cerere cu privire la dobândirea cetățeniei Republicii Moldova, iar întoarcerea sa în țara de origine poate să aducă la consecințe grave în privința sa.
În același context, a subliniat că Direcția de azil și apatridie din cadrul Inspectoratului Național pentru Migrație nu a efectuat o verificare minuțioasă a cererii reclamantului de oferire a unei protecții pe teritoriul Republicii Moldova.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
1
Prin hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s- a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Atayev Murad împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea Deciziei nr. 7438/24/DAA din 25 noiembrie 2024 prin care s-a respins cererea de azil și obligarea autorității publice pârâte să-i acorde reclamantului statutul de refugiat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
10. La data de 03 aprilie 2025, avocatul Ludmila Bîrcă, acționând în interesele lui Atayev Murad a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău din 27 martie 2025, iar la 08 iulie 2025 (în interiorul termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ) a fost înregistrată cererea de apel motivată prin care a solicitat, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
11. Prin decizia din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost respinsă cererea de apel depusă de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, și s-a menținut hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Curtea de Apel a reținut că, în speță, obiectul controlului judecătoresc îl constituie decizia nr. 7438/24/DAA, prin care, urmare a examinării cererii de azil, în temeiul art. 19 alin. (3) din Constituția Republicii Moldova, art. 4 alin. (3) și art. 60 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova, s-a decis respingerea cererii de azil depuse de Atayev Murad.
Instanța de apel a notat că prima instanță just a concluzionat despre netemeinicia acțiunii, dispunând respingerea acesteia, soluția fondului având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.
Instanța de apel a remarcat că, circumstanțele învederate de către reclamant/apelant în cererea privind acordarea protecției pe teritoriul Republicii Moldova, nu constituie temei real și întemeiat pentru admiterea și satisfacerea acesteia, or, s-a constatat că situația de fapt prezentată de acesta nu întrunește elementele constitutive ale actelor de persecuție, astfel cum sunt definite de legislația națională în materie. Sub același aspect, examinând motivele referitoare la părăsirea țării de origine și la solicitarea protecției internaționale, instanța de apel a reținut că autoritatea publică pârâtă/intimată a concluzionat în mod corect că solicitantul nu a indicat nicio acțiune concretă îndreptată personal împotriva sa. 2
Cu referire la argumentul reclamantului/apelant că s-ar afla într-un pericol real și individualizat. În acest context, Colegiul reține că acordarea protecției internaționale presupune existența unor dovezi suficiente și credibile privind riscul efectiv de persecuție ori de vătămare gravă, iar temerea invocată trebuie să fie justificată și fundamentată în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei.
Instanța de apel mai reținut că, apreciază ca fiind corectă concluzia primei instanțe potrivit căreia reclamantul nu a demonstrat existența unei temeri bine întemeiate de persecuție. Simpla afirmație că acesta a părăsit Turkmenistanul din cauza că a fost permanent urmărit pentru a nu face propagandă altor localnici al confesiunii religioase al cărei adept este, nu substituie obligația de a prezenta elemente individuale, coerente și credibile din care să rezulte că anume el este expus unui risc real de persecuție sau de vătămare gravă. La caz, Completul judiciar reține, de asemenea, că autoritatea administrativă nu s-a limitat la o examinare formală a cererii de azil, ci a analizat declarațiile solicitantului, circumstanțele personale relatate de acesta, precum și informații privind țara de origine.
Instanța de apel mai reținut că, Decizia nr. 7438/24/DAA din 25 noiembrie 2024 a fost emisă de autoritatea competentă, în limitele atribuțiilor conferite de lege, cu respectarea procedurii administrative aplicabile și în baza unei analize suficiente a circumstanțelor relevante.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că Atayev Murad nu a reușit să susțină prin probe pertinente și concludente afirmațiile sale de teamă față de persecuții sau alte vătămări grave la care ar putea fi expus. Or, instanțele tind să acorde protecție internațională atunci când există dovezi clare și suficiente privind pericolul real, iar teama invocată este justificată și bine fundamentată în contextul concret.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
19. La 22 ianuarie 2026, prin intermediul poștei electronice, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a declarat recurs, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
20. În motivarea recursului, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a susținut că instanța de apel a aplicat eronat prevederile legale relevante și a omis examinarea detaliată a circumstanțelor esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei. 3
Consideră recurentul că, instanța de apel în lipsa unui suport probatoriu concludent și fără argumente certe, a respins cererea de apel fără a se expune asupra tuturor aspectelor de drept și de fapt ale litigiului.
A indicat că în cadrul examinării cauzei atît de instanța de apel cît și de prima instanță nu a fost examinată obiectiv situaţia privind gradul său de securitate în ţara sa de origine motiv pentru care au ajuns la o concluzie bazată pe o opinie subiectivă lipsită de o motivație plauzibilă.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.
POZIȚIA INTIMATULUI
24. Prin referința din 22 iunie 2026 Inspectoratul General pentru Migrație, Direcția Azil și Apatridie, a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, ca fiind nefondată.
ASPECTE DE PROCEDURĂ
25. La 23 februarie 2026, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a depus cerere de renunț la acțiune și încetarea procesului, în temeiul art. 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ și art. 265 lit. c) din Codul de procedură civilă.
A motivat renunțarea sa la acțiune, prin faptul că a depus la Inspectoratul General pentru Migrație, cerere privind obţinerea permisului de ședere în Republica Moldova.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
27. Art. 244 alin. (1) Cod administrativ: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 248 alin. (1) lit .b) din Codul administrativ: „În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiţie adoptă una dintre următoarele decizii: admite recursul, casează integral sau parţial hotărârea şi/sau decizia şi adoptă o nouă decizie.” 4
Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 445 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul şi să caseze decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol dacă există temeiurile prevăzute la art. 265 şi 267”
Art. 265 lit. c) din Codul de procedură civilă: „Instanţa judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care: reclamantul a renunţat la acţiune, renunţul fiind admis de instanţă.”
Art. 266 alin. (2) Cod de procedură civilă „Pronunţînd încheierea de încetare a procesului, instanţa judecătorească menţionează că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiaşi părţi cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri”.
Art. 212 alin. (5) Codul de procedură civilă: „În cazul admiterii renunţării reclamantului la acţiune sau confirmării tranzacţiei, instanţa judecătorească pronunţă o încheiere prin care dispune încetarea procesului. Încheierea trebuie să conţină condiţiile tranzacţiei, confirmate de instanţă. În cazul recunoaşterii acţiunii de către pîrît şi admiterii ei de către instanţă, se pronunţă o hotărîre de admitere a pretenţiilor reclamantului.”
Art. 60 alin. (2) Codul de procedură civilă: „Pe tot parcursul examinării cauzei, reclamantul este în drept să renunţe la acţiune, pîrîtul este în drept să recunoască acţiunea, iar părţile pot înceta procesul prin tranzacţie de împăcare.”
MOTIVAREA INSTANŢEI
36. Studiind materialele dosarului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține următoare stare de fapt.
Actele cauzei denotă că, la 27 decembrie 2024, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 7438/24/DAA din 25 noiembrie 2024 și obligarea Inspectoratului General pentru Migrație al MAI, Direcția Azil și Apatridie, să-i acorde azil pe teritoriul Republicii Moldova.
Prin hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea înaintată de Atayev Murad a fost respinsă ca neîntemeiată. 5
La data de 03 aprilie 2025, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, acționând în interesele lui Atayev Murad a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău din 27 martie 2025, iar la 08 iulie 2025 (în interiorul termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ) a fost înregistrată cererea de apel motivată prin care a solicitat, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă.
Prin decizia din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, a fost respinsă cererea de apel depusă de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, și s-a menținut hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 22 ianuarie 2026, prin intermediul poștei electronice, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a declarat recurs, împotriva deciziei din 22 ianuarie 2026 a Curții de Apel Centru, solicitând admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
La 23 februarie 2026, Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a depus cerere cu privire la renunțarea la acțiune.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, renunțarea la acțiune este un act de dispoziție unilateral al reclamantului, care are drept scop încetarea procesului şi presupune dezicerea reclamantului de la pretențiile înaintate față de pârât expuse în cererea de chemare în judecată.
Dreptul reclamantului de a renunța la acțiune rezultă din unul din principiile fundamentale ale procesului, şi anume principiul disponibilității, în corespundere cu care persoanele astfel introduse în cauză vor avea posibilitatea, după caz, de a renunța la acțiune sau la dreptul pretins, de a recunoaște pretențiile ori de a pune capăt procesului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că, recurentul/reclamantul Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă a depus cerere cu privire la renunțarea la acțiune. La rândul său, avocatul, în temeiul împuternicirilor conferite prin mandatul seria MA nr. 2227719 din 27.12.2024, anexat la materialele dosarului, este împuternicit de către recurent inclusiv să renunțe la acțiune.
Reieșind din prevederile art. 60 alin. (5) din Codul de procedură civilă, instanța este obligată să verifice dacă actele de dispoziție ale părților (renunțarea la judecată, la însuși dreptul subiectiv, tranzacția, recunoașterea acțiunii de către pârât) nu urmăresc un scop ilicit, nu contravin legii ori încalcă drepturile, libertățile și interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului.
Astfel, pornind de la considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, în speță, renunțarea la acțiune de către Atayev 6 Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, nu contravine legii şi nu încalcă drepturile, libertățile şi interesele legitime ale persoanei, interesele societății sau ale statului, motiv din care se impune concluzia de a admite acest renunț de la acțiune, care atrage după sine încetarea procesului.
Totodată, în conformitate cu art. 212 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs consideră necesar de a explica părților în proces efectele admiterii renunțului la acțiune şi încetării procesului stipulate în art. 266 alin. (2) din Codul de procedură civilă, şi anume că nu se admite o nouă adresare în judecată a aceleiași părți cu privire la același obiect şi pe aceleași temeiuri.
Din considerentele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, şi hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, şi a emite o nouă decizie sub formă de încheiere prin care admite renunțul la acțiune a lui Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă, a dispune încetarea procesului în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de Atayev Murad împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În conformitate cu art. 248 lin. (1) lit. b), art. 195 din Codul administrativ, art. 265 lit. c) Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă. Casează integral decizia din 25 noiembrie 2025 a Curții de Apel Centru, şi hotărârea din 27 martie 2025 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani şi emite o nouă decizie sub formă de încheiere prin care: Admite renunţul la acțiune al reclamantului Atayev Murad, reprezentat de avocatul Ludmila Bîrcă. Încetează procesul în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea înaintată de Atayev Murad împotriva Inspectoratului General pentru Migrație, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Decizia este irevocabilă. Președinte Diana Stănilă Judecători Gheorghe Stratulat Ana Cucerescu 7