2r-262/16 — Explicarea hotărîrii judecătoreşti

Prima instanță: Judecătoria Soroca Dosarul nr. 2r-262/16 Judecător: P. Cocitov Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecători: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc DECIZIE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii: Galina Stratulat, Ion Druță examinînd recursul declarat de Șeleapov Alexandr, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popistaş Paulina împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 02 februarie 2016, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Șeleapov Alexandr împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 16 martie 2016, prin care s-a menţinut încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014, prin care a fost respins demersul executorului judecătoresc Postovan Natalia cu privire la explicarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008, c o n s t a t ă : La 24 iulie 2006, Popistaş Paulina a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, invocînd faptul că cu pîrîta sunt vecine.

A procurat o parte de casă cu teren aferent de 0.0155 ha pe str. Ardealului 8, or. Soroca şi dispune de drept de urbanizare. Deşi dispune de titlul de proprietate, de la momentul procurării şi pînă în prezent, pîrîta îi pune piedici în folosirea terenului, fară acordul ei construind gard, dig de scurgere, afectîndu-i teritoriul şi micşorînd intrarea comună pe teren. Prin hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008, s-a admis acțiunea înaintată de Popistaş Paulina. S-a obligat Şeleapova Natalia să nu creeze obstacole Paulinei Popistaş în folosirea terenului și să schimbe gardul conform planului cadastral, cu demolarea construcției în locurile ce încalcă hotarele.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2008, s-a respins apelul declarat de Şeleapova Natalia și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 iunie 2009, s-a respins recursul declarat de Şeleapova Natalia și s-a menținut decizia Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2008 și hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008. La 18 iulie 2014, executorul judecătoresc Postovanu Svetlana a depus o cerere privind explicarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 06 august 2014, demersul executorului judecătoresc Postovanu Svetlana a fost admis, s-a explicat că „de către Şeleapova Natalia nu a fost respectată distanța de 1 m pentru efectuarea de construcţii de uz gospodăresc de la granițele gospodăriilor ca fiind prevăzute de normativele SNIP din 02 iulie 1989, confirmate de ordinul nr. 29 din 18 ianuarie 2000 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului.

În aşa mod a încălcat dispoziţiile art. 389 Cod Civil. Acoperișul construcţiei e construit în aşa fel, încît apa, zăpada şi gheata cad pe lotul ce-i aparţine reclamantei Popistaş Paulina la o distanţă de 1,4 m de linia de hotar, ce contravine prevederilor art. 386 Cod Civil”. Prin Decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 octombrie 2014, s-a admis recursul declarat de Şeleapova Natalia, s-a casat încheierea Judecătoriei Soroca din 06 august 2014 și s-a restituit pricina spre rejudecare. Prin încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014 s-a admis demersul executorului judecătoresc Postovanu Svetlana.

S-a explicat hotărîrea Judecătoriei Soroca dm 31 iulie 2008, după cum urmează: Se obligă Şeleapova Natalia să nu creeze obstacole Paulinei Popistaş în folosirea terenului propriu şi să schimbe gardul construit conform planului cadastral, cu demolarea construcţiei neautorizate în locurile ce încalcă hotarele cu 1,8 m, cu aducerea în concordanță a liniei de hotar şi respectarea distanței de 1 m pentru efectuarea de construcţii de uz gospodăresc de la granițele gospodăriilor, ca fiind prevăzute de normativele SNIP din 02 iulie 1989, confirmate de ordinul nr. 29 din 18 ianuarie 2000 al Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015, s-a respins recursul declarat de Şeleapova Natalia şi s-a menţinut încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014. La 29 iunie 2015, Șeleapov Alexandr a înaintat cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015, completînd-o la 05 octombrie 2015, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015 precum şi a încheierii Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014 cu restituirea cauzei spre rejudecare in instanţa de fond. La 01 iulie 2015, Șeleapov Alexandr a înaintat cerere de revizuire, solicitînd casarea deciziei Curţii Supreme de Justiție din 17 iunie 2009, deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2008 și a hotărîrii Judecătoriei Soroca din 31 iunie 2008, cu restituirea cauzei spre rejudecare in instanţa de fond.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, cererea de revizuire înaintată de Șeleapov Alexandr împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 17 iunie 2009 a fost respinsă ca inadmisibilă. Prin încheierea Curții de Apel Bălţi din 02 februarie 2016, cererea de revizuire înaintată de Șeleapov Alexandr împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015, a fost respinsă ca inadmisibilă. La 02 februarie 2016, în termen prevăzut de lege, Șeleapov Alexandr a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Bălţi din 02 februarie 2016, completîndu-l la 02 martie 2016. A solicitat recurentul casarea încheierii Curţii de Apel Bălţi din 02 februarie 2016 și a încheierii Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului a indicat că încheierea contestată este ilegală și neîntemeiată, fiind motivată formal. Indică recurentul că instanța inferioară formal a examinat temeiurile declarării revizuirii invocate de către dînsul. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Șeleapov Alexandr urmează a fi respins din considerentele ce urmează: Conform art. 427 lit. a) CPC, „instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii este în drept, să respingă recursul şi să menţină încheierea”. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, „instanța de judecată, după examinarea cererii de revizuire, emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, în cazul în care constată inexistența temeiurilor prevăzute la art. 449 CPC”.

În conformitate cu art. 449 CPC „Revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de neconstituționalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. Cercetînd materialele dosarului și anume cererea de revizuire depusă de Șeleapov Alexandr (f.d. 204 vol. I, f.d. 2 vol. II), Colegiul constată că revizuentul a invocat drept temei pentru admiterea cererii de revizuire prevederile art. 449 lit. b) și c) CPC.

Referitor la argumentul recurentului precum că, prin actele judecătorești contestate i-au fost afectate drepturile, Colegiul menționează că Șeleapov Alexandr a contestat în ordine de revizuire decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015 și încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014, care au fost emise pe marginea soluționării chestiunii privind explicarea hotărîrii Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008, prin care s-a admis acțiunea înaintată de Popistaş Paulina și s-a obligat Şeleapova Natalia să nu creeze obstacole Paulinei Popistaş în folosirea terenului și să schimbe gardul conform planului cadastral, cu demolarea construcției în locurile ce încalcă hotarele.

Colegiul menționează că prin actele judecătorești, revizuirea cărora s-a solicitat de recurent şi anume decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015 şi încheierea Judecătoriei Soroca din 01 decembrie 2014, nu s-a soluționat fondul cauzei ci s-a explicat modul de aplicare a dispozitivului hotărîrii ce urmează a fi executate (hotărîrea Judecătoriei Soroca dm 31 iulie 2008). Prin urmare, Colegiul conchide că prin încheierea de explicare a hotărîrii nicidecum nu au putut fi afectate drepturile lui Șeleapov Alexandr. Mai mult decît atît, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 21 octombrie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire înaintată de Șeleapov Alexandr în baza aceluiași temei – art. 449 lit. c) CPC (f.d.

238-243 vol. I), împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 17 iunie 2009, prin care s-a menținut decizia Curții de Apel Bălți din 02 decembrie 2008 și hotărîrea Judecătoriei Soroca din 31 iulie 2008. Astfel, Colegiul ajunge la concluzia că instanța inferioară corect a respins argumentul invocat de către Șeleapov Alexandr precum că au fost afectate drepturile unei persoane neantrenate în proces. Referitor la argumentul recurentului precum că, instanța investită cu examinarea cererii de revizuire formal a examinat temeiurile declarării revizuirii invocate de către dînsul, Colegiul menționează că argumentul respectiv comportă un caracter pur declarativ.

Potrivit art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date, existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente. Pentru acest temei de revizuire, esențial este ca revizuentul să probeze că nu a știut anterior pronunțării hotărârii a cărei revizuire se cere despre aceste circumstanțe sau fapte şi că nu a avut posibilitatea de a le cunoaște, în caz contrar ele nu pot servi ca temei de revizuire.

Mai mult, revizuentul trebuie să demonstreze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, ca o condiție esențială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanțele (faptele) să fi existat obiectiv până la data pronunțării hotărârii, ele urmând a fi diferențiate de faptele noi apărute după pronunțarea hotărârii. Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

În același timp, revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Or, lipsa acestui suport probatoriu, ca element obligator al temeiului prevăzut la art. 449 lit. b) CPC, decade sau lipsește revizuentul de posibilitatea invocării unui atare temei. La caz, Colegiul conchide că circumstanțele invocate de recurent-revizuent nu pot fi calificate drept circumstanțe şi fapte esențiale a pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului și că ultimul a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul menționează că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cazul Roșca contra Moldovei din 25 februarie 2005 şi în cazul Popov (nr.2) contra Moldovei din 06 decembrie 2005, a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competența instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat.

Colegiul reiterează că, revizuirea este o cale de atac de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului în vederea corectării unei erori judiciare ce rezultă din circumstanțe necunoscute instanței la momentul judecării cauzei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art. 6 §1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Avînd în vedere că cererea de revizuire nu conține nici un argument prevăzut de art. 449 CPC, Colegiul consideră că Curtea de Apel Bălți legal și întemeiat a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Șeleapov Alexandr împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 martie 2015, considerent din care încheierea contestată urmează a fi menținută. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Șeleapov Alexandr. Se menține încheierea Curții de Apel Bălți din 02 februarie 2016, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popistaş Paulina împotriva Nataliei Şeleapova cu privire la înlăturarea obstacolelor în exercitarea dreptului de proprietate, în urma examinării demersului executorului judecătoresc privind explicarea hotărîrii.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă