2ra-612/16 — Repararea prejudiciului material

prima instanţă: N. Bănărescu dosarul nr.2ra-612/16 instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Toderaş, A. Albu ÎNCHEIERE 16 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii : Maria Ghervas, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mihai Rusu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihai Rusu împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de către Mihai Rusu, casată hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 07 octombrie 2015 şi emisă o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca fiind depusă tardiv, c o n s t a t ă: La 26 iunie 2015, Mihai Rusu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în anul 1949, împreună cu mama sa Rusu Vera şi cu bunelul Rusu Alexei au fost supuşi represiunilor politice şi deportaţi în regiunea Kurgan, ulterior în anul 2003 au fost reabilitaţi. Afirmă că, în urma represiunilor politice le-a fost confiscată toată averea pe care o deţineau în comun în s. Burlăneşti, r-nul Edineţ şi care se confirmă prin actul de confiscare: mese, covoare, îmbrăcăminte, încălţăminte, poloboace, cîntare, căzi, ştiubeie, uşi, moară de porumb, porci, boroană, căruţă, sanie, dulapuri, scînduri, lemn de foc, druşi, faină, soia, fasole, răsărită, grîu, popuşoi, cînepă, ovăz, cai şi multe altele. Menţionează că, pînă în timpul de faţă nu au fost despăgubiţi pentru averea confiscată nelegitim din acest considerent a înaintat cerere pentru a fi despăgubit la Consiliul raional Edineţ, Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate.

Indică că, la 03 iunie 2015 această comisie a adoptat hotărîrea nr. 22/6 prin care i-a respins cererea privind achitarea compensaţiei pentru averea confiscată pe motiv că certificatul de reabilitare este cu termen expirat.

Mai indică că le-a fost confiscat: masă - 400 lei, masă mică - 300 lei, masă bucătărie (2) - 600 lei, masă rotundă - 700 lei, dulap (2) - 600 lei, sofa (2) - 2400 lei, pat (2) - 1200 lei, scaun (5) - 1000 lei, aşternut de podea (9) - 900 lei, lighean - 1 250 lei, ulei 4 1 - 80 lei, slănină (3 cuf.) - 60 lei, ferestrău (3) - 120 lei, foarfecă secator - 200 lei, lopată - 60 lei, furcă (3) - 180 lei, plug (2) - 1200 lei, coasă (2) - 180 lei, bestie - 200 lei, baros - 100 lei, papuci piele - 300 lei, poloboc - 500 1. (6) - 9000 lei, cadă 1 t. (3) - 9000 lei, poloboc 800 1. (3) - 7200 lei, poloboc 300 1. (2) - 1800 lei, cadă 50 1.(7) - 1050 lei, ştiubeie (7) - 6300 lei, magazin ştiubeie (25) 5000 lei, ştiubeie cu albini (14) - 22400 lei, uşă (4) - 10000 lei, press - 600 lei, mărunţitoare de popuşoi - 400 lei, boroană - 600 lei, căruţă - 5000 lei, sanie - 5000 lei, sanie - 6000 lei, bac (3) - 1200 lei, topor - 150 lei, lemne de foc 26 m3 - 15600 lei, scîndură 7m3 - 21000 lei, faină popuşoi 200 kg - 1400 lei, soie 100 kg - 500 lei, fasole - 400 lei, răsărită 8 kg - 40 lei, grîu 16 kg - 32 lei, popuşoi 40 kg - 48 lei, ovăz - 20 kg - 60 lei, faină ovăz - 350 lei, cal - 9000 lei, porc -3000 lei, purcei - 1700 lei, în total 164860 lei.

Consideră că prin acţiunile ilegale de deportare şi confiscare a averii de către organele fostului regim totalitar sovietic, i-a fost pricinuit un prejudiciu material în mărime de 164860 lei, sumă care solicită a fi încasată de la Consiliul raional Edineţ în beneficiul lui. Reclamantul invocă că are o vîrstă înaintată, grav bolnav şi solicită a fi repus în termen acţiunea de la primirea certificatului de reabilitare ca motivată deoarece reclamantului nu i s-a înmînat acest certificat la mînă şi în afară de aceasta în certificat nici nu este indicat cum este explicat dreptul de a înainta acţiunea în judecată sau de a-1 ataca cînd eşti în dezacord şi unde. Prin urmare, cere Mihai Rusu încasarea de la Consiliul raional Edineţ valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 164860 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 07 octombrie 2015 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanţa de fond a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată concluzionînd că Rusu Vera (mama reclamantului) în baza cererii din 16 mai 1990, prin actul nr. 260 i-a fost restituită compensaţia în sumă de 6012 ruble din bugetul local al colhozului „Pobeda”, dintre care 2947 ruble pentru avere şi 3065 ruble pentru animalele şi echipamentul tehnic facînd trimitere la prevederile pct. 5 din Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 16 din 12 iunie 2007 şi dispoziţiile art. II alin. (2) din Legea nr. 186-XVI din 29 iunie 2006 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992 Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Mihai Rusu la 27 octombrie 2015 a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2015 a fost admis apelul declarat de către Mihai Rusu, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv. Pentru a decide astfel instanţa de apel a stabilit că prin răspunsul preşedintelui raionului Edineţ nr.279/02/1-19 din 07 aprilie 2015 apelantul Rusu Mihai a fost informat despre actele ce urmează a fi anexate la cererea de restituire a bunurilor sau de compensare a valorii acestora (f.d.44-45) ulterior prin Hotărîrea nr.22/6 din 03 iunie 2015 a Comisiei pentru examinarea cererilor privind restituirea valorii averii confiscate a fost respinsă cererea lui Rusu Mihail „deoarece certificatul de reabilitare este cu termenul expirat pentru examinare"(f.d.5).

2 Iar, la 26 iunie 2015 Mihai Rusu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Edineţ privind încasarea prejudiciului material în urma confiscării nelegitime a averii (f.d.2-4).

Potrivit art.2 al Legii 1225-XII din 08 decembrie 1992 (cu modificările ulterioare) privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, victime ale represiunilor politice se consideră: persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate în articolul 1; persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică, dar care au reuşit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele republicii; membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse sau nevoite să-şi urmeze părinţii, rudele, tutorii în exil ori la locul de deţinere specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum şi copiii persoanelor executate în urma represiunilor politice.

Conform art.121 alin. (1), (3)-(5) din Legea supra, cererile de restituire a bunurilor sau de recuperare a valorii acestora prin achitarea de compensaţii sînt examinate de comisiile speciale create de autorităţile administraţiei publice locale a raioanelor, municipiilor Chişinău şi Bălţi, unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării. Cererea de restituire a bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie ori de recuperare a valorii acestora se înaintează în decurs de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunilor despre reabilitarea acesteia şi se examinează în termen de pînă la 6 luni din ziua depunerii.

Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale. Decizia comisiei privind restituirea bunurilor, recuperarea valorii acestora sau achitarea compensaţiilor poate fi contestată în instanţa judecătorească. Conform art. 271 Codul civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond.

In apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Raportînd prevederile legale sus-citate la materialele cauzei Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a reţinut că, în referinţa intimatul - pîrît Consiliul raional Edineţ a invocat că, motivul pentru care a fost respinsă cererea lui Rusu Mihai cu privire la restituirea valorii averii confiscate este omiterea de către ultimul a termenului de 3 ani de la data înştiinţării persoanei supuse represiunii despre reabilitarea acestuia, totodată a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată şi din motivul că anterior mamei apelantului Rusu Vera i-a fost achitată suma pentru bunurile confiscate a familiei lui Rusu Alexei.

(f.d.41-43) Este necesar de menţionat şi faptul că, în cererea de chemare în judecată reclamantul solicită a fi repusă în termen acţiunea de la primirea certificatului de reabilitare (f.d.2-4), cerinţă care fost omisă de către instanţa de fond. 3 Conform art. II din Legea nr. 186 din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legi nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cetăţenii Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi, în privinţa cărora, la data intrării în vigoare a prezentei legi, a expirat termenul de prescripţie pentru depunerea cererii de restituire a bunurilor de care au fost deposedaţi, se pot adresa comisiilor speciale cu cererile respective în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Potrivit art. IV al aceleiaşi Legi, Legea nr. 186 din 29.06.2006 intră în vigoare de la 1 ianuarie 2007. Prin urmare, instanţa de apel a conchis că, cererile de restituire a bunurilor de care au fost deposedate victimele represiunilor politice trebuiau depuse pînă la data 01 ianuarie 2008, ori din luna august 2002, data primirii certificatului de reabilitare şi pînă la 01 ianuarie 2008 apelantul a avut suficient timp de a depune o cerere către Comisia specializată de pe lîngă Consiliul raional Edineţ. La 27 ianuarie 2016, Mihai Rusu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Recurentul, Mihai Rusu, în motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece a examinat unilateral şi neobiectiv apelul, nu şi-a păstrat imparţialitatea şi a adoptat o decizie care este contrară practicii judiciare naţionale. La 22 februarie 2016, Consiliul raional Edineţ a depus referinţă la recursul declarat de către Mihai Rusu solicitînd respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că decizia Curţii de Apel Bălţi este emisă la 22 decembrie 2015, iar la 27 ianuarie, adică în termenul prevăzut de lege, Mihai Rusu a depus cererea de recurs.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 4 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Mihai Rusu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Este neîntemeiat şi nu poate fi reţinut argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel a emis o decizie contrar practicii judiciare naţionale. Astfel, instanţa de recurs notează că, Mihai Rusu nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţa de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine şi jurisprudenţa CEDO conform căreia recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede putere de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcel contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe cînd motivele recursului indicate în cazul din speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii atît în prima instanţă cît şi instanţa de apel, asupra cărora instanţa de apel s-a pronunţat în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mihai Rusu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Mihai Rusu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu Judecătorii: Maria Ghervas Iurie Bejenaru 5