- Dosarul nr.
- 3ra-448/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 martie 2016
- Părțile
- Serghei Zaporoscenco vs Ion Zaporoscenco, Consiliul satesc Pirita si Primaria s.Pirita rnul Dubasari, intervenient accesoriu IP Poiana Noua
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-448/16 — Contestarea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-448/16 prima instanţă - A. Motricală, instanţa de apel – N. Vascan, V. Negru, A. Bostan, ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Zaporoşcenco Serghei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Zaporoşcenco Serghei împotriva lui Zaporoşcenco Ion, Consiliul şi Primăria comunei Pîrîta, r-nul Dubăsari, intervenient accesoriu Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, prin care s-a admis apelul declarat de către Zaporoşcenco Ion, Consiliul şi Primăria comunei Pîrîta, r-nul Dubăsari şi Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, s-a casat hotărîrea judecătoriei Dubăsari din 18 noiembrie 2014 şi s-a emis o hotărîre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă : La 05 decembrie 2013 Zaporoşcenco Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Zaporoşcenco Ion, Consiliul şi Primăria comunei Pîrîta, r-nul Dubăsari, intervenient accesoriu Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” în care a solicitat stabilirea nulităţii absolute a Deciziei Consiliului Sătesc Pîrîta, nr.2/12 din 20 martie 2003 cu privire la permiterea împroprietăririi membrului Întovărășirii Pomilegumicolă „Poiana Nouă”,
lui Zaporoşcenco Ion cu sectorul de pământ nr.143, - stabilirea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare a lotului pomicol din proprietate publică, încheiat între Primăria satului Pîrîta r-nul Dubăsari şi Zaporoşcenco Ion din 08 octombrie 2003 referitor la comercializarea lotului nr.143 cu suprafaţa de 783 m.p. aflat în Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, înregistrat cu nr.3842112.245 la 14 octombrie 2003, reînregistrat la 13 iulie 2012, apoi stins la 13 iulie 2012, - stabilirea nulităţii absolute şi a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr.053289 eliberat pe numele lui Zaporoşcenco Ion la 10 octombrie 2003 ca deţinător al lotului de teren nr.143 cu o suprafaţă de 0,0783 ha din Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” cu numărul cadastral 3842112.245 înregistrat la 14 octombrie 2003, reînregistrat la 13 iulie 2012, apoi stins la 13 iulie 2012 şi încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea pretenţiilor formulate a indicat că, conform hotărîrii adunării generale a Întovărăşirii Pomilegumicole „Poiana Nouă” din anul 1988 fost admis 1 ca membru a acesteia, fiindu-i repartizat în posesie şi folosinţă lotul pomicol nr. 143 cu nr. cadastral 3842112.245 şi suprafaţa de 0,0783 ha. De lotul în cauză s-a folosit o perioadă îndelungată, achitînd toate plăţile necesare şi gestionîndu-1 ca un proprietar. Susţine că prin înțelegere comună cu fratele său Zaporoşcenco Ion, care de asemenea era membru a Întovărăşirii Pomilegumicole „Poiana Nouă” şi deţinea lotul vecin cu nr.142, au stabilit ca ultimul să se folosească şi de lotul nr.143 cu dreptul de a aduna recolta. Perioada limită a folosinţei a fost stabilită pînă cînd el va dori să-şi preia lotul.
Ulterior în luna mai 2011, i-a solicitat lui Zaporoşcenco Ion să înceteze folosinţa lotului pomicol nr.143, însă acela a refuzat interzicându-i accesul la lot, motivând, că conform câtorva documente, el este deja posesorul lotului. Indică că la 02 iunie 2011, a făcut cunoştinţă cu extrasul din Registrul bunurilor imobile nr.3842112.245, şi-a stabilit că lotul nr.143 din Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” se afla în folosinţa şi posesia lui Zaporoşcenco Ion, în baza Deciziei Primăriei Pîrîta nr.8/7 din 29 octombrie 2007, pe care a contestat-o în instanţa de judecată. Susţine că prin Hotărîrea judecătoriei Dubăsari nr.2-39/12 din 25 iulie 2012, s-a admis cererea de chemare în judecată şi s-a declarat parţial nulă Decizia Consiliului Sătesc Pîrîta r-nul Dubăsari nr.8/7 din 29 octombrie 2007. Concomitent Zaporoşcenco Ion a fost obligat să nu-i creeze impedimente la realizarea dreptului de posesie şi folosinţă a lotului nr.143.
Hotărîrea dată, fiind contestată a fost menţinută fără modificări şi a intrat în vigoare. Necătînd la acest fapt Zaporoşcenco Ion, a început din nou să-i creeze impedimente în folosirea lotului de pămînt, motivînd că dispune de titlu de proprietate asupra lotului, fără însă a-i prezenta originalul. Menţionează că la 16 octombrie 2013, adresîndu-se Organului cadastral teritorial, Primăriei satului Pîrîta, a stabilit că la 20 martie 2003, Consiliul sătesc Pîrîta, în baza procesului verbal nr.2/12 a decis de permis împroprietărirea lotului membrului Întovărăşirii Pomilegumicole „Poiana Nouă” lui Zaporoşcenco Ion, care s-a achitat cu plata pentru pămînt, sectorul nr.143, iar la 08 octombrie 2003, Primăria satului Pîrîta şi Zaporoşcenco Ion au încheiat contractul nr.323 cu privire la vînzarea lotului pomicol nr.143 cu suprafaţă de 783 m.p., lot care se află şi s-a aflat în posesia sa.
La 10 octombrie 2013, lui Zaporoşcenco Ion i-a fost eliberat titlul de proprietate nr.053289. Consideră reclamantul că actele vizate sunt ilegale şi pasibile de nulitate absolută. Conform Hotărîrii Judecătoriei Dubăsari nr.2-39/12 din 25 iulie 2012, de la momentul constituirii Întovărăşirii Pomilegumicole „Poiana Nouă” şi până în prezent a fost unicul beneficiar a lotului nr.143 nr. cadastral 3842112.245 cu drept dreptului de posesiune. Consideră că Consiliul sătesc Pîrîta şi Întovărăşirea Pomilegumicole „Poiana Nouă” nu au fost în drept să-i acorde în posesie lui Zaporoşcenco Ion încă un lot de pământ vecin, ori el dispunea de lotul nr.142 cu nr. cadastral 3842112.246 cu o suprafaţă de 0,0758 ha.
Astfel, privatizarea mai multor loturi de către un singur membru al 2 întovărășirii, conduce la îmbogăţirea ilicită fără justă cauză şi încalcă direct drepturile altor membri ai întovărăşirii de a participa la privatizarea loturilor pe care le au în posesie. Invocă reclamantul că încălcările admise constituie în temeiul art. 216-217, 220 Cod civil temei de nulitate absolută a actelor juridice contestate, ele contravin normelor imperative stipulate. În cadrul examinării acţiunii iniţiale la 09 ianuarie 2014, Zaporoşcenco Ion a depus acţiune reconvenţională împotriva Primăria satului Pîrîta, intervenienţi accesorii Consiliul sătesc Pîrîta, Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” şi Zaporoşcenco Serghei, prin care a solicitat recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă a lotului de pămînt nr. 143 cu nr. cadastral 3842112.245, amplasat în Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, satul Pîrîta, r-nul Dubăsari.
În motivarea acţiunii reconvenţionale, Zaporoşcenco Ion a invocat că Zaporoşcenco Serghei a înaintat acţiunea cu omiterea termenelor de prescripţie deoarece contestă acte emise cu peste 10 ani în urmă. Susţine că este proprietar de bună-credinţă al lotului dat, fiindcă nu a falsificat nici un document, toate acestea fiind verificate de către Consiliul sătesc, Primăria Pîrîta, Oficiul cadastral, notar, organele funciare şi financiare. Zaporoşcenco Serghei a recunoscut că i-a dat acest teren pentru că nu avea posibilitate să-l prelucreze şi el îl posedă şi îl prelucrează mai mult de 15 ani şi chiar prin uzucapiune a dobândit dreptul de proprietate asupra acestuia.
Ca dovadă că a posedat şi a folosit cu bună - credinţă terenul dat constituie şi faptul că el permanent a achitat impozitele şi plăţile obligatorii ca membru al Întovărăşirii Pomilegumicole „Poiana Nouă”, în acest lot litigios a investit sume mari de bani, astfel din surse proprii a construit un gard, o fîntînă, sistem de irigaţie, a asfaltat drumul şi a plantat copaci, arbori şi arbuști. Reiterează că acţiunea înaintată de Zaporoşcenco Serghei îi lezează drepturile de proprietar prevăzut de art. 1 al Protocolului nr 1 CEDO şi afectează relaţiile juridice stabilite de art.6 § 1 CEDO. Prin hotărîrea judecătoriei Dubăsari din 18 noiembrie 2014, s-a admis integral cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Zaporoşcenco.
S-a declarat nulă Decizia Consiliului sătesc Pîrîta, r-nul Dubăsari Nr.2/12 din 20 martie 2003, cu privire la permiterea împroprietăririi membrului întovărăşirii Pomicole „Poiana Nouă” Zaporoşcenco Ion, cu sectorul de pămînt nr. 143. S-a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare, încheiat între Primăria satului Pîrîta, r-nul Dubăsari şi Zaporoşcenco Ion la 08 octombrie 2003 referitor la comercializarea lotului pomicol cu suprafaţa de 783 m.p., aflat în Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, dispunând repunerea părţilor în poziţia iniţială, S-a declarat nul Titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren Nr.053289 eliberat pe numele lui Zaporoşcenco Ion la 10 octombrie 2003 privind repartizarea în proprietate privată a lotului pomicol cu suprafaţa de 0783 ha.
S-a respins integral acţiunea reconvenţională înaintată de Zaporoşcenco Ion împotriva Primăria s. Pîrîta, r-nul Dubăsari, intervenienţi accesorii Consiliul sătesc Pîrîta, Întovărăşirea Pomilegumicole „Poiana Nouă” şi Zaporoşcenco Serghei cu privire la recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă a lotului de pămînt nr.143 cu nr. cadastral 3842112245, amplasat în Întovărăşirea 3 Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, satul Pîrîta, r-nul Dubăsari. S-a încasat în mod solidar de la Ion Zaporoşcenco, Primăria satului Pîrîta, r-nul Dubăsari şi Consiliul sătesc Pîrîta, r-nul Dubăsari în beneficiul lui Serghei Zaporoşcenco, suma de 10503,86 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015 s-a admis cererile de apel declarate de către Zaporoşcenco Ion, Primăria satului Pîrîta, r-nul Dubăsari şi Consiliul sătesc Pîrîta, r-nul Dubăsari şi Întovărăşirea Pomilegumicole „Poiana Nouă”, s-a casat hotărîrea judecătoriei Dubăsari din 18 noiembrie 2014 şi s-a emis o hotărîre nouă prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Zaporoşcenco Serghei, ca fiind tardivă. S-a respins ca fiind neîntemeiată cererea reconvenţională înaintată de Zaporoşcenco Ion împotriva Primăria satului Pîrîta, intervenienţi accesorii Consiliul sătesc Pîrîta, Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” şi Zaporoşcenco Serghei, privind recunoaşterea ca proprietar de bună credinţă a lotului de pămînt nr. 143 cu nr. cadastral 3842112.245, amplasat în Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă”, satul Pîrîta, r-nul Dubăsari.
La 14 ianuarie 2016 Zaporoşcenco Serghei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 25 noiembrie 2015, cerînd casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii judecătoriei Dubăsari din 18 noiembrie 2014. În motivarea recursului recurentul a indicat că nu este de acord cu soluţia instanţei de apel, fiind adoptată cu interpretarea eronată a circumstanţelor de drept şi de fapt. Indică că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. S-a încălcat drepturile recurentului privind dreptul de proprietate şi dreptul la un proces echitabil. Consideră că nu au constatate şi elucidate corect toate circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, iar concluziile expuse în decizia instanţei de apel sunt în contradicţie cu circumstanţele pricini, soluţia fiind adoptată cu interpretarea eronată a normelor de drept material.
Prin urmare, recurentul şi-a întemeiat pretenţiile invocate în recurs prin prisma prevederilor art. 432, alin. (2), lit. a) şi b) Codul de procedură civilă, care statuează expres că se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată. Prin referinţa depusă la 22 februarie 2016 Primăria satului Pîrîta a indicat că instanţa de apel corect a respins acţiunea ca fiind tardivă deoarece recurentul a încălcat termenul general de prescripţie de trei ani de adresare în instanţa de judecată. Temeiurile recursului sunt neîntemeiate şi nu se încadrează în prevederile legale. Indică că toate argumentele invocate de recurent au fost examinate în instanţele ierarhic inferioare, asupra cărora s-a dat o apreciere corectă.
Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi apreciat corect probele prezentate de către părţi. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Prin referinţa depusă la 22 februarie 2016 Întovărăşirea Pomilegumicolă „Poiana Nouă” a invocat că nu este de acord cu recursul înaintat de Zaporoşcenco Serghei. 4 Instanţa de apel corect a constată că acţiunea înaintată este depusă cu încălcarea termenului legal. A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. Prin referinţa depusă la 23 februarie 2016 Zaporoşcenco Ion a indicat că recurentul în cererea de recurs nu a invocat nici un argument în vederea ilegalității deciziei instanţei de apel. Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi apreciat corect probele prezentate de către părţi.
A pledat pentru inadmisibilitatea recursului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Potrivit scrisorii de comunicare a Curţii de Apel Chişinău (f.d.242 Vol. II), nu este indicată data expedierii deciziei motivate şi nici dovada legală a recepţionării, astfel instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 14 ianuarie 2016 este depus în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.
5 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Totodată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.
Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de către recurent poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de către Zaporoşcenco Serghei în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Zaporoşcenco Serghei, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Ala Cobăneanu Judecători Galina Stratulat Dumitru Mardari 6