- Dosarul nr.
- 2ra-494/16
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 10 martie 2016
- Părțile
- Florea Grigore vs Ministerului Educaţiei
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-494/16 — Contestarea actului administrativ
prima instanţă: V. Hadîrca nr. 2ra-494/16 instanţa de apel: A. Panov, A. Minciuna, M. Moraru ÎNCHEIERE 10 martie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zama în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigore Florea împotriva Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţie, încasarea salariului, prejudiciului moral, a salariului ratat şi cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2015 prin care a fost respins apelul declarat de Grigore Florea şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 09 iulie 2015, prin care a fost respinsă acţiunea constată: La 09 iunie 2015, Grigore Florea a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţie, încasarea salariului, prejudiciului moral, a salariului ratat şi cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii a invocat că prin ordinul nr. 01 – 18 a Direcţiei Generale Judeţene Învăţământ, Tineret şi Sport Lăpuşna a fost desemnat prin transfer în calitate de director al Şcolii Profesionale Polivalentă din or. Leova, începând cu 28 februarie 2002, pentru o perioadă nedeterminată. Susţine că prin ordinul nr. 81p din 23 martie 2015 a Ministerului Educaţiei al RM a fost constatată încetarea de drept a contractului individual de muncă din funcţia sa de director al Şcolii Profesionale din or.
Leova, în temeiul art. 153 din Codul educaţiei. Consideră încetarea contractului individual de muncă şi ordinul nr. 81p din 23 martie 2015, ca neîntemeiate şi ilegale. Menţionează că în ordinul dat nu este specificat articolul din Codul muncii, care ar permite încetarea contractului individual de muncă. 1 Indică că instituţia încetării contractului individual de muncă este guvernată de principiul legalităţii, iar temeiurile, condiţiile şi procedura încetării acestui contract sunt reglementate, în detaliu, de lege.
Relatează că temeiurile de încetare a contractelor de muncă sunt prevăzute expres de Codul muncii, şi anume încetarea contractului de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor – art. 82, 305 şi 310, desfacerea contractului de muncă din iniţiativa angajatului, demisie, art. 85 şi desfacerea contractului de muncă din iniţiativa angajatorului, concediere, art. 86. Mai invocă că prerogativa angajatorului de încetare a contractului de muncă nu poate fi exercitată discreţionar, ci doar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Îşi întemeiază pretenţiile în baza prevederilor art. 89, 90 Codul muncii şi art. 166 – 167 CPC. Solicită admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea ilegalităţii ordinului nr. 81-p din 23 martie 2015 a Ministerului Educaţiei al RM, anularea ordinului nr. 81-p din 23 martie 2015 a Ministerului Educaţiei al RM, restabilirea sa în funcţia de director al Şcolii Profesionale din or.
Leova, încasarea din contul Ministerului Educaţiei al RM salariul ratat pentru toată perioada lipsei forţate de la serviciu, începând cu 23 martie 2015 până la data restabilirii în funcţie, compensarea prejudiciului moral în mărime de 20000 lei şi încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 iulie 2015 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea înaintată de Grigore Florea împotriva Ministerului Educaţiei al RM cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcţie, încasarea salariului, prejudiciului şi cheltuielile de judecată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2015 a fost respins apelul declarat de Grigore Florea cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 09 iulie 2015. La 04 ianuarie 2016, Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zeamă a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 decembrie 2015 prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţei, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată şi hotărârea primei instanţei, considerându-le ilegale şi neîntemeiate, fiind pronunţate cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Indică că hotărârea primei instanţei şi decizia instanţei de apel nu cuprind explicit motivele de drept care au format convingerea acestora, fără a fi descrise, analizate şi apreciate, motivarea fiind înlocuită cu fraze generale, tipizate.
Consideră că încetarea de drept a contractului individual de muncă prin ordinul nr. 81p din 23 martie 2015, este neîntemeiată şi ilegală, or, contravine legislaţiei muncii. Indică că instituţia încetării contractului individual de muncă este guvernată de principiul legalităţii, iar temeiurile, condiţiile şi procedura încetării acestui contract sunt reglementate, în detaliu, de lege. 2 Relatează că temeiurile de încetare a contractelor de muncă sunt prevăzute expres de Codul muncii, şi anume încetarea contractului de muncă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor – art. 82, 305 şi 310, desfacerea contractului de muncă din iniţiativa angajatului, demisie, art. 85 şi desfacerea contractului de muncă din iniţiativa angajatorului, concediere, art. 86. Mai invocă că prerogativa angajatorului de încetare a contractului de muncă nu poate fi exercitată discreţionar, ci doar în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.
Menţionează că în ordinul contestat nu este specificat articolul din Codul muncii, care ar permite încetarea contractului individual de muncă. Totodată, mai indică că nu a fost înştiinţat verbal sau în scris, cu cel puţin 10 zile înainte de data emiterii ordinului, continuând să-şi exercite atribuţiile sale, până la 30 martie 2015. Susţine că potrivit art. 89 alin. (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea şi să indice temeiurile eliberării din serviciu a salariatului, însă această obligaţie nu a fost onorată de către Ministerul Educaţiei al RM. La 29 februarie 2016, Ştefan Urîtu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care a solicitat respingerea recursului.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 04 ianuarie 2016 împotriva deciziei instanţei de apel din 02 decembrie 2015, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.
Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zama nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. 3 Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zama ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Grigore Florea, reprezentat de avocatul Vitalie Zama se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă 4