2ra-430/16 — Încasarea datoriei

prima instanţă: S. Lazari nr. 2ra-430/16 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Pruteanu ÎNCHEIERE 02 martie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Grigore Cuşnir în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Demian Chiperi împotriva lui Grigore Cuşnir cu privire la repararea prejudiciului material şi cheltuielilor de judecată împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015 prin care a fost admis apel declarat de Demian Chiperi, casată hotărârea Judecătoriei Orhei din 28 mai 2015, cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acţiunii constată: La 18 august 2014, Demian Chiperi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Grigore Cuşnir cu privire la încasarea prejudiciului material şi cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Demian Chiperi a invocat că în anul 2012 a dus negocieri cu Grigore Cuşnir ca ultimul să-i vândă un sector de pământ pentru construcţii în satul Step-Soci, raionul Orhei. Indică că la 28 august 2012, au convenit cu preţul şi i-a transmis ca avans pârâtului suma de 1000 Euro. Restul banilor urmau a fi achitaţi după perfectarea contractului de vânzare-cumpărare. Menţionează că Grigore Cuşnir a eliberat recipisa scrisă personal de el, prin care a confirmat primirea banilor pentru vânzarea-cumpărarea terenului. Susţine că după ce a primit banii, s-a adresat de mai multe ori la Grigore Cuşnir cu rugămintea de a întocmi contractul de vânzare-cumpărare, şi dacă iniţial, tot timpul îl amâna, motivând prin faptul că ba nu dispune de timp, ba că documentele nu sunt în ordine, apoi la momentul de faţă refuză să vândă sectorul de teren, motivând sau prin faptul că a fost vândut altei persoane, sau că în genere nu-l vinde.

1 Indică că la ultima întâlnire cu Grigore Cuşnir, ultimul s-a purtat grosolan, l-a ameninţat chiar cu moartea dacă va insista la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare sau la întoarcerea avansului primit în contul vânzării – cumpărării terenului. Afirmă că banii în sumă de 1000 Euro Grigore Cuşnir categoric refuză să-i restituie. Invocă art. 1389 alin. (1) Cod civil, care indică că persoana care fără temei legal sau contractual a dobândit ceva ca urmare a executării unei prestaţii de către o altă persoană sau realizat în alt mod o economie din contul altuia este obligată să restituie acesteia alte persoane ceea ce a primit sau a economisit. Nu este relevant faptul dacă îmbogăţirea fără justă cauză a avut loc ca rezultat al comportamentului uneia dintre părţi a unui terţ sau ca urmare a unei cauze independente de voinţa lor.

Solicită încasarea de la Grigore Cuşnir sumei primite în contul vânzării – cumpărării terenului în sumă de 1000 Euro în valută naţională la momentul executării hotărârii şi toate cheltuielile de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 28 mai 2015 a fost respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de Demian Chiperi împotriva lui Grigore Cuşnir cu privire la încasarea prejudiciului material în cuantum de 1000 Euro şi cheltuielile de judecată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015 a fost admis apelul declarat de Demian Chiperi, casată hotărârea primei instanţe, încasat din contul lui Grigore Cuşnir în beneficiul lui Demian Chiperi suma de 1000 Euro cu titlu de prejudiciul material, calculată în valută naţională la data executării prezentei hotărâri, conform ratei oficiale de schimb a Băncii Naţionale a Moldovei, încasat din contul lui Grigore Cuşnir în beneficiul lui Demian Chiperi suma de 992 lei cu titlu de taxa de stat achitată pentru înaintarea acţiunii civile şi depunerea cererii de apel.

La 15 ianuarie 2016, Grigore Cuşnir a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii Judecătoriei Orhei din 28 mai 2015. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată, fiind pronunţată cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procedural. Indică că hotărârea instanţei de fond este legală şi întemeiată, bazată pe norme de drept aplicabile situaţiei de fapt şi circumstanţelor care au fost elucidate în procesul de judecare a cauzei. Susţine că potrivit prevederilor art. 679 alin. (3) Cod civil prin contract se poate naşte obligaţia de a se încheia un contract.

Instanţa de apel a lăsat să se înţeleagă că dezaprobă concluzia primei instanţe care a calificat recipisa ca un antecontract, care nu poate avea acelaşi efect ca şi un contract autentic şi deci nu putea servi ca temei pentru a se face uz de arvună. Consideră că instanţa de apel ignorând argumentele pârâtului cu privire la faptul că suma în mărime de 1000 Euro a fost primită de Demian Chiperi cu titlu de 2 arvună, că nu el a fost cel care nu şi-a executat obligaţiile sale de a încheia contractul de vânzare-cumpărare a lotului de teren, dar din contra, Demian Chiperi a fost acela care nu şi-a onorat această obligaţie. Aceste împrejurări şi-au găsit confirmare prin mai multe probe directe sau indirecte pe care instanţa de apel le-a ignorat şi anume declaraţiile martorului Iurie Negru potrivit cărora s-a confirmat că Grigore Cuşnir l-a căutat pe Demian Chiperi la locul de muncă pentru a rezolva problema cu lotul de pământ.

Susţine că terenul a fost vândut unei terţe persoane tocmai peste 2 ani, la un preţ de două ori şi ceva mai mic decât preţul la care convenise în 2012 cu reclamantul suferind prin aceasta pierderi din vina lui Damian Chiperi. Mai mult, instanţa de apel a ignorat bănuielile lui Grigore Cuşnir în privinţa recipisei anexate la materialele dosarului pe care acesta o consideră falsă. Faptul că aceasta nu este recipisa originală ci o copie se observă cu ochiul liber, această împrejurare fiind motivul pentru care a cerut în instanţa de fond efectuarea expertizei suplimentare. Afirmă că anume aceste argumente au servit pentru instanţa de fond ca motiv să excludă dubiile în privinţa sumei transmise conferindu-i acestuia titlu de arvună.

De aceia consideră că instanţa de fond corect a aplicat la soluţionarea pricinii normele de drept cu privire la arvună şi a respins pretenţia formulată de reclamant. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 11 noiembrie 2015, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire anexată (f. d. 78), însă date despre recepţionarea acesteia de către recurent la materialele dosarului lipsesc. Instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 15 ianuarie 2016 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 octombrie 2015, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. 3 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Grigore Cuşnir, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Grigore Cuşnir, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Grigore Cuşnir ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Grigore Cuşnir se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă 4