3ra-207/16 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Cahul Dosarul nr.3ra-207/16 Judecător: D. Fujenco Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Vavrin, T. Dimitriadi, I. Dănăilă ÎNCHEIERE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului Valeriu Doagă, Judecători Dumitru Mardari, Iuliana Oprea soluţionând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Postu Elizaveta împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul cu privire la contestarea refuzului de recalculare a pensiei şi obligarea efectuării recalculării pensiei pentru limita de vârstă, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015, CONSTATĂ : La 20 ianuarie 2014, Postu Elizaveta a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul cu privire la contestarea refuzului de recalculare a pensiei şi obligarea efectuării recalculării pensiei pentru limita de vârstă.

În motivarea cererii a invocat faptul că, din 24 ianuarie 1992 este beneficiară de pensie pentru limită de vârstă, însă a continuat să lucreze în cadrul Primăriei s. Andruşul de Sus, r-nul Cahul în calitate de paznic la grădiniţa de copii. Potrivit certificatului nr. 38 din 18 iulie 2013, eliberat de Primăria s. Andruşul de Sus, r-nul Cahul, în perioada anilor 1992-2008 a primit salariu conform calculelor existente şi în baza registrelor de evidenţă a retribuţiilor i-au fost calculate şi transferate la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul contribuţiile de asigurări sociale. Menţionează că, având în vedere, că ultima a fost încadrată în câmpul muncii până în luna februarie 2009 s-a mărit considerabil stagiul de cotizare şi s-a modificat venitul ei asigurat, ceia ce generează recalcularea pensiei pentru limită de vârstă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Notează reclamanta că, la data de 13 decembrie 2013 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul cu o cerere prealabilă la care a anexat originalul certificatului nr. 38, eliberat de Primăria s. Andruşul de Sus, r-nul Cahul privind calculele de salariu, prin care a solicitat recalcularea pensiei. Însă la 19 decembrie 2013 a primit refuz din motivul că este beneficiară de pensie pe limită de vârstă din 12 februarie 1992, explicându-i-se modul de calculare a pensiei pe limită de vârstă fără a i se răspunde la cerinţa de recalculare a pensiei în legătură cu majorarea stagiului de cotizare.

Invocă reclamanta că, refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul în 1 acest sens este unul formal, evaziv şi ilegal, deoarece nu a fost luat în calcul certificatul de salariu anexat la cererea prealabilă, care a fost eliberat ulterior datei stabilirii pensiei, prin care a făcut trimitere la prevederile art. 16 alin. (4) şi art. 54 al Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în RM nr. 437-XII din 27.12.1990.

Mai menţionează reclamanta că, în pofida faptului că după dobândirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă a continuat să lucreze până la data de 01 februarie 2009 şi nu a beneficiat de recalculările din anii 1994, 1996, 1997 şi 1998 în temeiul Legii cu privire la asigurarea cu pensii de stat în RM nr. 437-XII din 27 decembrie 1990. Consideră ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul din 17 decembrie 2013 nr. 4618 din considerentele că, a fost încadrată în câmpul muncii până în anul 2009, stagiul de cotizare fiind majorat considerabil, fapt care a şi generat corespunzător şi modificarea venitului său asigurat. Cere reclamanta recunoaşterea ilegalităţii refuzului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul din 17 decembrie 2013 sub nr. 4618 privind recalcularea pensiei şi obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul să efectueze recalcularea pensiei pentru limita de vârste, reieşind din creşterea venitului asigurat.

La 07 octombrie 2014, reclamanta Postu Elizaveta, a înaintat cerere de concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat recalcularea pensiei în legătură cu transferul la altă categorie de pensie, reieşind din creşterea venitului asigurat. Prin hotărârea Judecătoriei Cahul din 15 octombrie 2014 s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Postu Elizaveta, s-a recunoscut ilegal refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul din 17 decembrie 2013 sub nr. 4618 privind recalcularea pensiei şi s-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul să efectueze recalcularea pensiei în privinţa lui Postu Elizaveta în legătură cu transferul la altă categorie de pensie, reieşind din creşterea venitului asigurat.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a tuturor probelor prezente şi a constatat că, cerinţele invocate în acţiune, se încadrează în prevederile legii. La 13 noiembrie 2014, Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, cît şi au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept procedural.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 13 octombrie 2015 s-a respins apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale ca fiind nefondat şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Cahul din 15 octombrie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Casa Naţională de Asigurări 2 Sociale a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea a deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 octombrie 2015. La 23.02.2016, Postul Elizaveta a înaintat referinţă prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibil a recursului înaintat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. Instanţa de recurs constată că, decizia instanţei de apel din data de 13.10.2015 a fost expediată recurentului la data de 17.12.2015. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma art. 425 CPC, consideră recursul depus la data de 30.12.2015 în termen.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acestuia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se va decide în lipsa acesteia. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau 3 aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe când în recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Valeriu Doagă Judecători Dumitru Mardari Iuliana Oprea 4