2r-187/16 — Recunoaşterea dreptului de proprietate

prima instanţă: R. Costru 2r-187/16 instanţa de apel: N. Cernat, L. Bulgac, A. Pahopol DECIZIE 24 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând recursul declarat de Victor Turculeţ în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Turculeţ împotriva lui Victor Turculeţ cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajarea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmăşie împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2016 prin care a fost respinsă cererea lui Victor Turculeţ cu privire la amânarea examinării cauzei, respinsă ca neîntemeiată cererea lui Victor Turculeţ cu privire la repunerea în termen a apelului, restituită ca tardivă cererea de apel a lui Victor Turculeţ constată: La 29 octombrie 2010, Nadejda Turculeţ a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Turculeţ cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajarea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmăşie.

În motivarea acţiunii a invocat că la 28 mai 1983, s-a căsătorit cu Victor Turculeţ, căsătoria fiind înregistrată de către Primăria or. Nisporeni, din care au trei copii. Menţionează că prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 03 decembrie 2008 a fost desfăcută căsătoria, iar la momentul desfacerii căsătoriei nu a invocat pretenţii patrimoniale în speranţa soluţionării lor pe cale amiabilă. Afirmă că în prezent, după mai multe discuţii cu pârâtul cu privire la partajarea averii, dânşii nu pot conveni la un numitor comun. Cu referire la prevederile art. 19 Codul familiei, susţine că în timpul căsătoriei au dobândit bunuri proprietate comună în devălmăşie şi anume, casa de locuit, teren construcţie locativă şi două loturi de casă din extravilan.

Menţionează că nu există acte de înregistrare a dreptului de proprietate asupra casei de locuit, însă consideră că este proprietatea comună a soţilor. 1 Afirmă că din momentul încheierii căsătoriei au început să locuiască la o mătuşă a pârâtului, care le-a transmis bunul imobil menţionat cu titlu gratuit în scopul de a o îngriji. Relatează că pe parcursul conviețuirii în comun cu pârâtul, au refăcut capital casa de locuit, au schimbat podurile, uşile, au refăcut pereţii, au mărit camerele, au amenajat o baie în interiorul casei, au construit o sobă şi o anexă a casei sub formă de terasă. Menţionează că prin decizia Primăriei com. Vărzăreşti, r-nul Nisporeni nr. 7 din 27 octombrie 2000, pârâtului i-a fost repartizat în proprietate privată pământul cu o suprafaţă totală de 0,1693 ha, scopul repartizării fiind construcţia locativă care se află pe acest teren şi în care familia Turculeţ locuieşte.

Îşi întemeiază pretenţiile în baza dispoziţiilor art. 2, 19-21, 25-26 Codul familiei, art. 371, 373 Cod civil, art. 166, 167 CPC. Solicită admiterea acţiunii, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra ½ cotă – parte din casa de locuit, împărţirea bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin cererea de concretizare a pretenţiilor, Nadejda Turculeţ a solicitat admiterea acesteia, partajarea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmăşie, dobândite în timpul căsătoriei, determinând în proprietatea Nadejdei Turculeţ: - ½ cotă – parte din casa de locuit situată în sat.

Vărzăreşti, r-nul Nisporeni, conform actului expertizei tehnice şi anume Partea I din Varianta I, compusă din: camera nr. 1 cu suprafaţa de 6,3 m.p., camera nr. 2 cu suprafaţa de 14,4 m.p., camera nr. 6 cu suprafaţa de 14,6 m.p., ¾ din terasa lit. a, II poartă, III gard de lemn, VI gard de plasă cu lungimea de 50,75 m, fântână, inclusiv ½ cotă-parte din terenul aferent casei de locuit cu o suprafaţă de 0,08465 ha, precum şi blocarea uşii între camerele nr. 2, 3, şi 6, construirea unui perete la terasă. - ½ cotă – parte din terenul – grădină cu suprafaţă totală de 0,2 ha situat în com. Ciuteşti, r-nul Nisporeni, nr. cadastral 6052209019. - ½ cotă-parte din terenul – grădină cu suprafaţa totală de 0,15 ha situat în com.

Ciuteşti, r-nul Nisporeni, nr. cadastral 6052104212. Lui Victor Turculeţ să-i fie determinate în proprietate următoarele bunuri: - ½ cotă - parte din casa de locuit situată în sat. Vărzăreşti, r-nul Nisporeni, conform actului expertizei tehnice şi anume, Partea II din Varianta I, compusă din: camera nr. 3 cu suprafaţa de 11 m.p., camera nr. 4 cu suprafaţa de 9,1 m.p., camera nr. 5 cu suprafaţa de 4,3 m.p., ¼ din terasa lit. a, 1-garaj, 2-bucătărie de vară, 3 sură, 4 beci, I poartă, IV gard, VI gard, inclusiv ½ cotă – parte din terenul aferent casei de locuit. - ½ cotă - parte din terenul - grădină cu suprafaţă totală de 0,2 ha situat în com. Ciuteşti, r-nul Nisporeni, nr. cadastral 6052209019. - ½ cotă-parte din terenul – grădină cu suprafaţa totală de 0,15 ha situat în com.

Ciuteşti, r-nul Nisporeni, nr. cadastral 6052104212. 2 A mai solicitat şi încasarea din contul pârâtului a diferenţei de 3120 lei cu titlu de compensaţie bănească, precum şi cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 28 ianuarie 2013 a fost admisă acţiunea integral, împărţite bunurile proprietate comună în devălmăşie a foştilor soţi Nadejda Turculeţ şi Victor Turculeţ după cum urmează: Nadejdei Turculeţ – ½ cotă – parte din casa de locuit, conform concluziei actului expertizei, efectuată de OCT Nisporeni din 15 mai 2012 şi anume, partea I din varianta I, compusă din: - camera nr. 1 cu suprafaţa de 6,30 m.p., costul -3191 lei; - camera nr. 2 cu suprafaţa de 14,40 m.p., costul – 7293 lei; - camera nr. 6 cu suprafaţa de 14,60 m.p., costul – 7394 lei; - ¾ din terasa lit. a – costul 1339 lei; - II poartă – costul1653 lei; - III gard de lemn – costul 605 lei; - VI gard de plasă cu lungimea de 50,75 m – costul 827 lei; - fântână – costul 798 lei, bunuri în valoare de 23100 lei, inclusiv ½ cotă- parte din terenul aferent casei de locuit ce constituie 0,08465 ha, în valoare de 1025 lei, în sumă de 24125 lei, iar lui Victor Turculeţ – ½ cotă - parte din casa de locuit, conform concluziei actului expertizei, efectuată de OCT Nisporeni din 15 mai 2012 şi anume, partea II din varianta I, compusă din: - camera nr. 3 cu suprafaţa de 11 m. p., costul – 5571 lei; - camera nr. 4 cu suprafaţa de 9,10 m.p., costul de 4609 lei; - camera nr. 5 cu suprafaţa de 4,30 m.p., costul -2178 lei; - ¼ din terasa lit. a, costul -447 lei, 1 garaj, costul – 7427 lei,

2 bucătărie de vară, costul – 4706 lei, 3 şură, costul – 1840 lei, 4 beci, costul – 1214 lei, I poartă, costul – 1653 lei, IV gard, costul – 267 lei, VI gard, costul – 827 lei, bunuri în valoare de 30739 lei, inclusiv ½ cotă – parte din terenul aferent casei de locuit ce constituie 0,08465 ha, în valoare de 1025 lei, în sumă totală de 31764 lei. La fel, s-a hotărât de a bloca uşile între camerele 2, 3 şi 6 şi a construi perete la terasa între părţi. A fost perceput din contul lui Victor Turculeţ în beneficiul Nadejdei Turculeţ diferenţa de 3820 lei. A fost partajat terenul grădină situat în com. Ciuteşti, r-nul Nisporeni nr. cadastral 6052209019, cu suprafaţa totală de 0,2 ha, în valoare de 2422,10 lei, câte ½ cotă – parte pentru fiecare, terenul grădină situat în com.

Ciuteşti, r-nul Nisporeni nr. cadastral 6052104212, cu suprafaţa totală de 0,15 ha, în valoare de 1816,57 lei, câte ½ cotă – parte pentru fiecare. A fost perceput din contul lui Victor Turculeţ în beneficiul Nadejdei Turculeţ ½ din cheltuielile de judecată ce constituie 1543,40 lei. La 16 noiembrie 2015, Victor Turculeţ a depus cerere de apel împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând repunerea apelului în termen, admiterea apelului şi casarea hotărârii contestate. 3 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2016 a fost respinsă cererea lui Victor Turculeţ cu privire la amânarea examinării cauzei, respinsă ca neîntemeiată cererea lui Victor Turculeţ cu privire la repunerea în termen a apelului, restituită ca tardivă cererea de apel a lui Victor Turculeţ.

La 03 februarie 2016, Victor Turculeţ a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia şi casarea încheierii recurate. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că a încheiat contractul de asistenţă juridică cu avocatul Ion Tîmbur, împuternicindu-l să reprezinte interesele, prin procura din 05 octombrie 2010, pe o perioadă de 3 ani. Menţionează că a plecat peste hotarele RM, după ce a eliberat avocatului procura. Afirmă că la începutul lunii ianuarie 2012, a fost telefonat de avocatul Ion Tîmbur care l-a informat că în legătură cu modificarea art. 81 CPC, nu mai are dreptul să participe la examinarea cauzelor în baza procurii, fiind necesar de a semna împuternicirile acordate în mandat.

Indică că fiind nemulţumit de serviciile prestate de avocatul Ion Tîmbur a refuzat semnarea mandatului pentru a-l împuternici în continuare să-i reprezinte interesele în instanţele judecătoreşti. Remarcă că a rugat un vecin şi o rudă să-l anunţe în cazul în care va primi citaţie de la instanţele de judecată, din spusele cărora în perioada 01 ianuarie 2012 – luna octombrie 2015, dânsul nu a fost citat la domiciliu de instanţele de judecată. Remarcă că pricina civilă a fost examinată în lipsa sa, el nefiind citat despre data, luna, anul şi locul examinării cauzei, încălcându-se astfel prevederile art. 102, 104, 105 CPC. Menţionează că atât instanţa de fond, cât şi de apel au încălcat prevederile art. 108 CPC.

Afirmă că despre existenţa hotărârii primei instanţe a aflat la 13 noiembrie 2015, când i-a fost eliberată în baza cererii depuse în aceeaşi zi. Remarcă că din materialele dosarului a constatat că avocatul Ion Tîmbur, în lipsa împuternicirilor acordate, din 01 ianuarie 2012 a participat la examinarea cauzei în instanţele de judecată. Consideră că instanţa de apel, respingând cererea de amânare a şedinţei, i-a încălcat dreptul la apărare, deoarece avocatul Tudor Barbă este antrenat în alt proces de judecată. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost recepţionată de către avocatul recurentului Tudor Barbă, la 29 ianuarie 2016, fapt confirmat prin recipisa anexată (f. d. 190). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen.

4 În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin încheierea din 19 ianuarie 2016, Curtea de Apel Chişinău a dispus respingerea cererii lui Victor Turculeţ cu privire la amânarea examinării cauzei, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea lui Victor Turculeţ cu privire la repunerea în termen a apelului şi a fost restituită ca tardivă cererea de apel a lui Victor Turculeţ depusă împotriva hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 28 ianuarie 2013. La adoptarea acestei soluţii instanţa de apel şi-a fundamentat concluziile pe dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, care statuează că instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Instanţa de recurs reţine ca justificată concluzia instanţei de apel cu privire la depunerea apelului de către Victor Turculeţ, în afara termenului legal. Astfel, conform prevederilor art. 362 alin. (1) CPC termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. La caz, se constată că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Nisporeni a fost pronunţat la 28 ianuarie 2013, prin urmare termenul de 30 zile pentru depunerea cererii de apel, prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, a expirat la 27 februarie 2013. Cu toate acestea apelul împotriva hotărârii menţionate a fost depus de către Victor Turculeţ numai la 16 noiembrie 2015, prin urmare cu depăşirea termenului legal.

Instanţa de recurs relevă că, deşi dispozitivul hotărârii contestate a fost pronunţat în lipsa lui Victor Turculeţ, faptul dat nu influenţează termenul de depunere a apelului în termenul prevăzut de art. 362 alin. (1) CPC, deoarece din 5 actele dosarului rezultă cert că în şedinţa de judecată din 28 ianuarie 2013 a fost prezent avocatul acestuia Ion Tîmbur, fapt confirmat prin procesul – verbal al şedinţei de judecată (f. d. 136). La acest segment, instanţa de recurs remarcă prevederile art. 75 alin. (4) CPC, care expres prevăd că actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăşi.

Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părţii. Or, procura din 05 octombrie 2010, anexat la materialele pricinii, denotă incontestabil că Victor Turculeţ a acordat avocatului Ion Tîmbur inclusiv, şi împuternicirile cu privire la contestarea hotărârilor judecătoreşti cu apel şi recurs, procura dată fiind valabilă pe un termen de trei ani, adică până la 05 octombrie 2010 (f. d. 17), la 26 decembrie 2012 fiind eliberat şi mandatul pe numele avocatului Ion Tîmbur (f. d. 116). Instanţa de recurs reţine ca lipsit de suport legal argumentul recurentului precum că, fiind nemulţumit de serviciile prestate de avocatul Ion Tîmbur, a refuzat semnarea mandatului pentru a-l împuternici în continuare să-i reprezinte interesele în instanţele judecătoreşti.

În susţinerea acestei opinii se vor reţine prevederile art. 255 alin. (1) lit. b) Cod civil care indică că valabilitatea procurii încetează în cazul anulării de către persoana care a eliberat-o. În acelaşi timp, art. 256 Cod civil prevede că persoana care a eliberat procura este obligată să informeze despre anularea şi încetarea valabilităţii procurii pe cel căruia i-a eliberat procura şi pe terţii cunoscuţi de el cu care reprezentantul urma să contracteze. Victor Turculeţ, însă, contrar prevederilor legale menţionate, nu a prezentat instanţei de judecată probe care ar confirma că a informat avocatul Ion Tîmbur despre anularea şi încetarea valabilităţii procurii eliberate, precum şi instanţa de judecată în procedura cărei se afla examinarea pricinii date.

Mai cu seamă se va menţiona că însuşi recurentul în cererea de recurs nu a negat faptul că dânsul cunoştea despre existenţa şi examinarea prezentului litigiu în instanţa de judecată.

De altfel şi susţinerea recurentului că dânsul a împuternicit careva vecin şi rudă să verifice parvenirea citaţiilor de la instanţa de judecată, din spusele cărora în perioada 01 ianuarie 2012 – luna octombrie 2015, dânsul nu a fost citat la domiciliu de instanţele de judecată se combate cu materialele pricinii, la care este anexat avizul de recepţie, la domiciliul lui Victor Turculeţ, a citaţiei pentru şedinţa de judecată din 17 decembrie 2012 în prima instanţă, aceasta fiind recepţionată la 05 decembrie 2012 (f. d. 99). Astfel, este indubitabil că Victor Turculeţ a cunoscut despre existenţa şi examinarea prezentului litigiu în instanţa de judecată, prin urmare acesta trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO (cauza Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanţă şi de a îndeplini actele de procedură în 6 conformitate cu prevederile legale, inclusiv şi prin depunerea apelului în termenul legal.

Mai mult că conform încheierii nr. 182-291/14 din 07 august 2014 privind procedurii de executare, procedura de executare intentată în baza titlului executoriu emis de Judecătoria Nisporeni prin care s-a dispus partajul bunului imobil, proprietate comună în devălmăşie a foştilor soţi Victor Turculeţ şi Nadejda Turculeţ, a fost încetată în legătură cu executarea integrală (f. d. 151, 155). Distinct de cele menţionate mai sus, se atestă legalitatea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2016, prin care a fost respinsă cererea lui Victor Turculeţ cu privire la repunerea apelului în termen, ca urmare şi restituirea cererii de apel.

Or, instanţa de apel, prin prisma dispoziţiilor art. 116 CPC, care prevede că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă, corect a constatat că motivele invocate de către acesta în susţinerea cererii cu privire la repunerea în termen a apelului nu pot fi reţinute ca întemeiate, nefiind prezentate probe incontestabile în confirmarea imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege. Iar admiterea spre examinare a unui apel tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatei la un proces echitabil.

În susţinerea acestei concluzii vine şi jurisprudenţa constantă a CEDO care statuează că înrăutăţirea unei situaţii juridice, care a devenit irevocabilă datorită aplicării termenului de prescripţie sau care ar fi trebuit să devină irevocabilă dacă termenul de prescripţie s-ar fi aplicat, este incompatibilă cu principiul securităţii raporturilor juridice (hotărârea din 18 iunie 2008 pe cauza SRL Dacia versus Moldova, cererea nr. 3052/04, § 77). Instanţa de recurs relevă că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată este compatibilă şi cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în prima instanţă şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

Pe cale de consecinţă, se va reţine ca lipsit de suport legal şi argumentul recurentului Victor Turculeţ în sensul că respingând cererea de amânare a şedinţei, instanţa de apel i-a încălcat dreptul la apărare, or acesta nu a confirmat prin probe veridice, în şedinţa instanţei de apel, angajarea avocatului pentru acordarea asistenţei juridice, precum şi faptul că persoana dată este antrenat în alte şedinţe de judecată. Faţă de cele ce preced şi având în vedere că încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de 7 Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Victor Turculeţ. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 ianuarie 2016 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Turculeţ împotriva lui Victor Turculeţ cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi partajarea în natură a bunurilor proprietate comună în devălmăşie Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă 8