2ra-292/16 — Protecţia dreptului de proprietate

dosarul nr. 2ra-292/16 ÎNCHEIERE 19 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei Iuliana Oprea Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat Dumitru Mardari, Valentina Clevadî examinînd cererea de recuzare înaintată de către avocatul Ilie Rotaru în interesele Iuliei Rotaru şi Anei Morar judecătorilor completului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan, CONSTATĂ: La 09 octombrie 2014, avocatul Rotaru Ilie şi Rotaru Iulia au depus cerere de chemare în judecată împotriva Liliei Rotaru şi Asociaţiei Obşteşti ,,De la doi împreună cu noi” cu privire la evacuarea din imobil şi încasarea prejudiciului material.

La 22 octombrie 2014, avocatul Rotaru Ilie şi Rotaru Iulia au depus cerere a atragere a Anei Morar în proces în calitate de coreclamant cu aceleaşi pretenţii faţă de pîrîţi. Avocatul Rotaru Ilie a depus cerere de modificare a pretenţiilor, solicitînd obligarea Liliei Rotaru să-i înmîneze Iuliei Rotaru un set de chei de la uşile imobilului din str. Bucureşti, 111/1, mun. Chişinău, să nu creeze impedimente în realizarea dreptului de proprietate în devălmăşie, încasarea solidară de la Rotaru Lilia şi Asociaţia Obştească ,,De la doi împreună cu noi” a prejudiciului material în mărime de 54 000 euro. La 01 aprilie 2015, avocatul Enachi Vitalie şi Rotaru Lilia au depus acţiune reconvenţională împotriva Iuliei Rotaru şi Anei Morar, intervenienţi accesorii Rotaru Olga şi Rotaru Ilie cu privire la determinarea modului de folosinţă a bunului imobil în schimbul unei compensaţii echitabile pînă la determinarea cotelor-părţi şi modului de împărţire a bunului imobil comun.

La 06 iulie 2015, avocatul Enachi Vitalie şi Rotaru Lilia au depus cerere de majorare a cuantumului pretenţiilor, solicitînd încasarea din contul Anei Morar şi Iuliei Rotaru a cheltuielilor suportate pentru întreţinerea bunului imobil în mărime de 25% de la fiecare. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 31 iulie 2015, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Rotaru Iulia şi Morar Ana. S-a admis acţiunea reconvenţională depusă de Rotaru Lilia. S-a transmis în folosinţă exclusivă coproprietarului Rotaru Lilia şi succesorilor legali ai coproprietarului Rotaru Iacob, Rotaru Olga şi Rotaru Ilie, bunul imobil format din teren cu suprafaţa de 0,021 ha, numărul cadastral 0100.521.437 şi construcţie cu suprafaţa de 180,5 m2, numărul cadastral 0100.521.437.01 pînă la determinarea prin hotărîrea judecătorească a cotelor-părţi şi stabilirea modului de folosinţă a bunului comun.

1 S-a încasat de la Rotaru Lilia în beneficiul Iuliei Rotaru şi Anei Morar pentru fiecare compensaţia echitabilă în mărime de 15 510 lei lunar, începînd cu 31 iulie 2015 pînă la determinarea prin hotărîrea judecătorească a cotelor-părţi şi stabilirea modului de folosinţă a bunului imobil format din teren cu suprafaţa de 0,021 ha, numărul cadastral 0100.521.437 şi construcţie cu suprafaţa de 180,5 m2, numărul cadastral 0100.521.437.01. La 21 august 2015, avocatul Enachi Vitalie a depus în interesele Liliei Rotaru apel nemotivat împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 31 iulie 2015. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, a fost respins apelul declarat de Rotaru Lilia şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 31 iulie 2015. La 09 noiembrie 2015, avocatul Rotaru Ilie a depus cerere de corectare a erorii din decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 decembrie 2015, s-a respins cererea cu privire la corectarea erorii din decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015. La 15 decembrie 2015, avocatul Enachi Vitalie a declarat în interesele Liliei Rotaru recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi trimiterea pricinii la rejudecare.

Prin încheierea Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie din nr. 1 din 05 ianuarie 2016, Mihai Poalelungi, au fost numiţi membrii completelor de judecată permanente pentru şedinţele Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie pentru anul 2016. Potrivit încheierii nominalizate, a fost format completul de judecată nr. 4, compus din magistraţii Svetlana Filincova (preşedinte), Sveatoslav Moldovan şi Oleg Sternioală (judecători), pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătoreşti şi deciderea asupra admisibilităţii recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel Ca rezultat al repartizării aleatorii a dosarelor, la 06.01.2016, cauza nr. 2ra- 292/16 a fost repartizată judecătorului-raportor Sveatoslav Moldovan, care face parte din componenţa completului de judecători menţionat.

Prin încheierea completului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 10 februarie 2016, recursul declarat de avocatul Enachi Vitalie în interesele Liliei Rotaru a fost considerat admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători la 17 februarie 2016. La 15.02.2016, avocatul Ilie Rotaru în interesele Iuliei Rotaru şi Anei Morar a depus cerere de recuzare a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, Svetlana Filincova, Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan de la examinarea cererii de recurs în fond. În susţinerea cererii de recuzare, solicitantul a invocat prevederile art. 50 lit. e) CPC, menţionînd că judecătorii în cauză au admis spre examinare în fond recursul recurentului care este abuziv şi nefondat, iar prin unul din ei, au promis recurentului satisfacerea lui.

La fel a susţinut că unul din judecătorii care au decis admisibilitatea recursului în cauză, a ajutat pentru beneficii materiale, la salvarea lui Ţîbîrnac Oleg, care este fratele Liliei Rotaru şi care a fost condamnat la vre-o 20 ani privaţiune de 2 libertate, de la pedeapsa penală, după ce sentinţa devenise irevocabilă şi executorie. Studiind motivele invocate în cererea de recuzare în raport cu situaţia de fapt şi de drept, Colegiul consideră că cererea este neîntemeiată şi pasibilă respingerii, pornind de la următoarele. Potrivit încheierii Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie din nr. 1 din 05 ianuarie 2016, Mihai Poalelungi, a fost format completul de judecată nr. 4, compus din magistraţii Svetlana Filincova (preşedinte), Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas şi Elena Covalenco (judecători), pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel.

Avocatul Rotaru Ilie a solicitat neadmiterea judecătorilor care au examinat admisibilitatea recursului, la examinarea lui în fond, adică a judecătorilor Svetlana Filincova, Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan. Însă, după cum s-a menţionat mai sus, din completul nr. 4 constituit pentru examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziţie ale curţilor de apel, fac parte doar judecătorii Svetlana Filincova şi Sveatoslav Moldovan care au participat la soluţionarea admisibilităţii recursului în cauză, respectiv, deşi solicitantul nu a menţionat expres, se deduce că recuzarea îi vizează pe aceşti doi judecători. Or, judecătorul Oleg Sternioală nu face parte din completul din 5 judecători care v-a examina recursul declarat de avocatul Enachi Vitalie în interesele Liliei Rotaru împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015, iar prin prisma art. 52 alin. (5) CPC, acesta nu poate fi recuzat.

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art. 50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul şi executorul judecătoresc sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. În conformitate cu prevederile art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

Verificînd temeinicia motivelor invocate în cererea de recuzare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că acestea nu se încadrează în cele stipulate în art. 50 CPC, care prevăd imposibilitatea participării judecătorului care la judecarea anterioară a pricinii a participat în calitate de martor, expert, specialist, interpret, reprezentant, grefier sau executor judecătoresc, se află în raporturi de rudenie pînă la al treilea grad inclusiv sau de afinitate pînă la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre părţi, cu alţi participanţi la proces sau cu reprezentanţii acestora, este tutore, curator sau adoptator al uneia dintre părţi, şi-a expus opinia asupra pricinii care se judecă, are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.

În speţă nu este probată existenţa unor asemenea circumstanţe. Or, simpla invocare a împrejurărilor care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor recuzaţi, fără a l-e proba, nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare. La fel, faptul că opinia judecătorului este diferită de cea a solicitanţilor, nu constituie temei de a pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui. 3 În acelaşi timp, se menţionează faptul că toate litigiile în cadrul Curţii Supreme de Justiţie se soluţionează de către complete formate din trei sau din cinci judecători, adică colegial, iar faptul că judecătorii Svetlana Filincova şi Sveatoslav Moldovan au făcut parte din completul care a soluţionat admisibilitatea recursului declarat de Rotaru Lilia şi sunt şi membri ai completului lărgit care v-a examina acest recurs, nu denotă imparţialitatea lor.

Nu constituie criteriu de apreciere a imparţialităţii nici afirmaţia solicitantului cum că judecătorii în cauză au admis spre examinare în fond recursul recurentului care este abuziv şi nefondat, iar prin unul din ei, au promis recurentului satisfacerea lui, or, aceasta este declarativă, nefiind probată. Mai mult ca atît, după cum s-a menţionat supra, faptul că opinia judecătorului este diferită de cea a solicitanţilor, nu constituie temei de a pune la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui. Din aceleaşi considerente, Colegiul apreciază critic şi afirmaţia solicitantului cum că unul din judecătorii care au decis admisibilitatea recursului în cauză, a ajutat pentru beneficii materiale, la salvarea lui Ţîbîrnac Oleg, care este fratele Liliei Rotaru şi care a fost condamnat la vre-o 20 ani privaţiune de libertate, de la pedeapsa penală, după ce sentinţa devenise irevocabilă şi executorie.

Or, aceste împrejurări fără a l-e proba, nu pot constitui temei de admitere a cererii de recuzare. Conform art. 52 alin. (5) CPC, nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparţialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept şi de fapt pentru înaintarea recuzării. Dreptul la recuzarea judecătorilor în temeiurile prevăzute de lege (art. 50 CPC) constituie o garanţie a independenţei şi imparţialităţii instanţei de judecată. Ordinea procesuală a soluţionării cererilor de recuzare a judecătorilor (art. 53 CPC), precum şi limitele impuse de lege (art. 52 CPC) pentru admiterea recuzărilor urmează să contracareze abuzurile justiţiabililor şi să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiţiei.

Imparţialitatea judecătorilor s-ar defini prin absenţa prejudecăţilor sau a părerilor preconcepute. Din perspectiva art. 6 paragraful 1 al Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului indică că imparţialitatea unui tribunal trebuie determinată potrivit unui demers subiectiv şi a unuia obiectiv, analizate în raport cu fiecare magistrat din complet (cauza Klein şi alţii vs. Olanda). Conform criteriului subiectiv, imparţialitatea personală a fiecărui judecător al completului este prezumată pînă la proba contrară, astfel că cel care invocă încălcarea art. 6 din Convenţie trebuie să facă dovada că judecătorul a fost influienţat în mod personal, că a avut interes să soluţioneze cauza într-un anumit mod.

Criteriului obiectiv presupune analiza existenţei unor fapte determinate şi verificabile care pot ridica îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, independent de comportamentul său personal. Se are în vedere deci competenţa sa funcţională. Scopul acestei analize este acela de a se stabili dacă judecătorul a oferit garanţii suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauza respectivă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu sunt temeiuri de admitere a cererii de recuzare, deoarece argumentele invocate de avocatul Rotaru Ilie în interesele Iuliei Rotaru şi 4 Anei Morar nu pot constitui drept circumstanţe care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorilor completului Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie – Svetlana Filincova, Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan la examinarea recursului declarat de Rotaru Lilia, deoarece propunerea de recuzare se constată a fi înaintată din suspiciunea acesteia de imparţialitate a judecătorilor în cauză, neavînd suport probatoriu, astfel, fiind una declarativă.

Cît priveşte participarea judecătorilor care au decis admisibilitatea recursului şi la examinarea acestuia în fond în completul din 5, nu serveşte temei de recuzare. Între altele, potrivit jurisprudenţei CEDO, cunoaşterea profundă a dosarului de către un judecător nu implică nici o prejudecată cu privire la imparţialitatea sa la momentul judecării lui pe fond. În sfîrşit, aprecierea preliminară a datelor disponibile din dosar nu poate semnifica faptul că ar fi de natură să influienţeze aprecierea finală. Ceea ce interesează este ca această apreciere să se facă la momentul luării hotărîrii şi să se bazeze pe elementele dosarului şi pe dezbaterile din şedinţa de judecată (Morel c. Franţei, Saraiva de Carvalho c. Portugaliei).

Înalta Curte a mai statuat că, nu este exclus ca tribunalul să aibă aceeaşi compoziţie atunci cînd rejudecă aceeaşi cauză. Mai mult, această situaţie ar fi de natură să încetinească înfăptuirea actului de justiţie, obligînd un mai mare număr de judecători să studieze acelaşi dosar, ceea ce ar fi de natură să impieteze şi asupra principiului respectării „termenului rezonabil” în care trebuie judecată o cauză (Thomann c. Suediei). Astfel, argumentele invocate de avocatul Ilie Rotaru în interesele Iuliei Rotaru şi Anei Morar nu se încadrează în temeiurile de admitere a cererii de recuzare.

În conformitate cu art. 50, 53 CPC al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge cererea de recuzare înaintată de avocatul Ilie Rotaru în interesele Iuliei Rotaru şi Anei Morar judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie Svetlana Filincova, Oleg Sternioală şi Sveatoslav Moldovan la examinarea cererii de recurs înaintate de avocatul Enachi Vitalie în interesele Liliei Rotaru împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 octombrie 2015. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei Iuliana Oprea Judecători Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari Valentina Clevadî 5