2ra-246/16 — Încasarea datoriei

prima instanţă: Gh. Bîrsan dosarul nr. 2ra-246/16 instanţa de apel: E. Ababei, A. Garbuz, G. Polivenco ÎNCHEIERE 11 februarie 2016 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea, Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Societăţii pe acţiuni „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea pe acţiuni „Moldtelecom” împotriva lui Leonid Lesnic cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015, c o n s t a t ă: La data de 06 februarie 2015, SA „Moldtelecom” a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Leonid Lisnic cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii reclamanta a menţionat că, la data de 22 noiembrie 2013, între SA „Moldtelecom” şi Leonid Lesnic a fost încheiat contractul nr.0829995 privind prestarea serviciilor de telefonie mobilă „Unite”. Susţine că, conform contractului enunţat şi anexelor la el, abonatul a obţinut la preţ promoţional telefonul mobil modelul 3G FLIIQ430, denumit terminal, fiind obligat să achite abonamentul lunar de 49 lei nu mai puţin de 12 luni. Afirmă că, în legătură cu faptul că, abonatul nu a achitat plata pentru abonamentul lunar, contractul enunţat a fost reziliat unilateral, iar abonatul urmează să achite suma de 780 de lei, care reprezintă costul terminalului. Invocă faptul că, conform listei facturilor de plată, pîrîtului i-au fost prestate servicii de telefonie mobilă CDMA în sumă de 2066,67 lei.

Mai invocă, de asemenea, că, pîrîtului i-a fost expediată reclamaţia, prin care a fost informat despre nerespectarea clauzelor contractuale şi obligaţiunea acestuia de a returna datoria acumulată faţă de operator în sumă de 2846,67 lei. Solicită încasarea de la pîrît a datoriei în sumă de 2846,67 lei, a taxei de stat în sumă de 270 de lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 800 de lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 06 iulie 2015 s-a admis acţiunea parţial şi s-a încasat de la Leonid Lesnic în beneficiul SA „Moldtelecom” datoria în mărime de 2846,67 lei. În rest s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Prima instanţă, încasînd datoria în sumă de 2846,67 lei, şi-a argumentat concluzia prin aplicarea art. 512 alin. (1), 513 alin. (1), 572 alin. (2) şi 970 alin. (1) din Codul civil.

1 Totodată, prima instanţă, respingînd pretenţia cu privire la încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică şi a taxei de stat, şi-a motivat concluzia prin faptul că, conform bonurilor de plată nr. 3191 din 10 decembrie 2014 şi nr. 3284 din 11 decembrie 2014 (f. d. 21, 22), cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 800 de lei şi taxa de stat în sumă de 270 de lei au fost achitate de ÎM „Incaso” SRL şi nu de reclamanta SA „Moldtelecom”, invocînd în acest sens prevederile art. 83 alin.(1) şi 96 din Codul de procedură civilă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015 s-a respins apelul declarat de reprezentantul SA „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe.

La data de 11 decembrie 2015, reprezentantul SA „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi modificarea hotărîrii primei instanţe cu încasarea de la intimat a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 800 de lei şi a taxei de stat în sumă de 270 de lei, precum şi încasarea taxei de stat pentru depunerea cererii de apel în sumă de 203 lei şi a taxei de stat pentru depunerea cererii de recurs în sumă de 270 de lei. În motivarea recursului a invocat că, instanţele judecătoreşti nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

2 (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul a fost depus în termen, or, din materialele pricinii rezultă că recurenta şi reprezentantul acesteia au luat cunoştinţă de decizia instanţei de apel la 30 octombrie 2015 (f. d. 105, 106), iar cererea de recurs a fost depusă la data de 11 decembrie 2015 (f. d. 114). De asemenea, completul consideră că, recursul declarat de reprezentantul SA „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentul invocat în recurs precum că, instanţele judecătoreşti nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond nu poate fi reţinut, deoarece circumstanţele cauzei au fost determinate de instanţele judecătoreşti şi apreciate corect cu argumentări adecvate bazate pe normele de drept, ce reglementează raportul juridic în litigiu.

Astfel, instanţa de recurs notează că, reprezentantul SA „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că „... art. 6 parag.1 al Convenţiei nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de declarare a recursului.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele 3 prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul SA „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de reprezentantul Societăţii pe acţiuni „Moldtelecom”, avocatul Natalia Covaliov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Dumitru Mardari 4