2rh-2/16 — Recunoaşterea proprietăţii mărcii

Prima instanţă: D. Manole dosarul nr. 2rh-2/16 Instanţa de recurs: Sv. Filincova, G. Stratulat, V. Clevadî, I. Corolevschi, Iu.Bejenaru ÎNCHEIERE 10 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, examinând cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Arama R” succesor de drept a Întreprinderii Individuale „Service-Aramă”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Întreprinderea Individuală „Service-Aramă” privind recunoașterea proprietății mărcii şi acțiunea reconvențională a Întreprinderii Individuale „Service- Aramă” împotriva Societății cu răspundere limitată „Ergolemn” privind stabilirea folosirii de către Societatea cu răspundere limitată „Ergolemn” cu rea-credință a mărcii 16826 din 09 martie 2006, stabilirea încălcării de către Societatea cu răspundere limitată „Ergolemn” a dreptului exclusiv a Întreprinderii Individuale „Service-Aramă” la folosirea mărcii 14501 şi recunoașterea notorietății mărcii E (nr. de înregistrare 14501), împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Întreprinderea Individuală „Service-Aramă” şi menținută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2013,

prin care acţiunea Societăţii cu răspundere limitată „Ergolemn” a fost admisă, iar cererea reconvențională înaintată de Întreprinderea Individuală „Service-Aramă” a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 27 decembrie 2011 SRL „Ergolemn” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, intervenient principal Î.I. „Service-Aramă” privind recunoaşterea proprietăţii mărcii E ERGOLEMN nr. 16826. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul SRL „Ergolemn” a indicat că, întreprinderea nominalizată a fost fondată în 1999. De la început principalul obiect de activitate a companiei a fost producerea şi comercializarea mobilei.

Pe parcursul perioadei de activitate compania a acordat o atenţie sporită necesităţilor consumatorului, astfel suportînd cheltuieli esenţiale întru studierea cererii de pe piaţă cît şi pentru efectuarea diferitelor activităţi în scopuri de promovare a produselor sale: participarea la expoziţii, elaborarea de pliante publicitare etc. În felul dat compania poate să răspundă la cele mai pretenţioase 1 doleanţe ale clienţilor. Compania SRL „Ergolemn” şi-a creat un nume şi un statut pe piaţa mobilei din RM. Pentru identificarea mărfurilor produse, SRL „Ergolemn”, utilizează marca combinată individuală E ERGOLEMN. De asemenea reclamantul a indicat că, marca dată este formată dintr-un pătrat cu chenar în care regăsim un alt pătrat unde este ilustrată litera E executată cu caracter stilizat, iar între pătrat şi chenar se regăseşte cuvîntul ERGOLEMN, totodată reclamantul menţionează că denumirea mărcii coincide cu denumirea firmei.

A indicat reclamantul că, la data de 09.03.2006 la AGEPI a fost depusă cererea de înregistrare a mărcii nominalizate, iar la data de 13.08.2008 marca a fost înregistrată în Registrul Naţional al Mărcilor, titularul mărcii fiind compania SRL „Ergolemn”, fapt demonstrat prin certificatul de înregistrare nr. 16826 pentru clasa 20 (oglinzi, rame; produse (necuprinse în alte clase) din lemn, plută, trestie, stuf răchita, corn, os, fildes, fanoane de balena, solzi, ambra, sidef, spumă de mare, înlocuitori ai tuturor acestor materiale sau din materiale plastice) conform clasificării de la Nice.

Graţie longetivităţii companiei SRL „Ergolemn” pe piaţa mobilei din RM şi datorită atitudinii corecte şi bine-voitoare faţă de clienţii săi, a invocat reclamantul că marca nominalizată este cunoscută de un segment mare de populaţie, deşi iniţial Compania SRL „Ergolemn” îşi desfăşura activitatea doar pe teritoriul municipiului Chişinău, dar odată cu trecerea timpului compania şi-a lărgit aria de activitate deschizînd subdiviziuni şi în alte oraşe, mai mult ca atît, are loc promovarea mărcii pe întreg teritoriul ţării, participînd la numeroase expoziţii organizate atît pe teritoriul RM, cit şi în afara lui, marca dată fiind intens promovată pe piețele din alte state. La acelaşi capitol, SRL „Ergolemn” a indicat că, marca se declară notorie în cazul apariţiei unui conflict, iar în speţa data conflictul a apărut între SRL „Ergolemn” şi Î.I.

„Service Aramă”. Conflictul se probează prin aceea că copîrîtul a înregistrat pe numele său o parte al mărcii E ERGOLEMN şi anume litera E pentru clasa 20 mobilă. În felul dat, Î.I. „Service Aramă” care este şi ea producătoare de mobilă, adică concurent cu SRL „Ergolemn” a înregistrat la 25.09.2005 pentru produsul mobilă o parte a mărcii companiei SRL „Ergolemn”. SRL „Ergolemn” a prezentat instanţei de judecată sondajul de opinie efectuat de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing CBS-AXA, în perioada februarie 2012, studiul sociologic fiind efectuat pe un eşantion de 523 respondenţi din trei regiuni geografice Chişinău, Bălţi, Cahul.

Astfel reclamantul a indicat că, din totalul persoanelor intervievate, au recunoscut marca E ERGOLEMN – 63,7 %, rezultatul fiind stratificat în dependenţă de aprecierea gradului de cunoaştere a mărcii precum: puţin cunoscută, cunoscută, destul de cunoscută, larg cunoscută, populară, şi la materialele dosarului au fost anexate acte ce demonstrează utilizarea mărcii din 2001, ceea ce probează că marca a fost utilizată pe o perioadă îndelungată de timp, fără întreruperi. Totodată, Î.I. „Service-Aramă”, la rîndul său a înaintat o cerere reconvențională împotriva SRL „Ergolemn” prin care a solicitat instanței de judecată stabilirea folosirii de către SRL „Ergolemn” cu rea-credinţă a mărcii nr.16826 din 09.03.2006, stabilirea încălcării de către SRL „Ergolemn” Î.I.

„Service-Aramă” a dreptului exclusiv la folosirea mărcii nr. 14501 care îi aparține, recunoașterea notorietății mărcii E (nr. de înregistrare 14501) şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea cererii sale, reclamantul a indicat că, la data de 26.09.2005 la - AGEPI a fost depusă cererea de înregistrare a mărcii combinate „E” cu numărul depozitului 017814, iar AGEPI constatând îndeplinirea de către ÎI „Service-Aramă” a 2 audiţiilor legale pentru publicarea cererii, iar la data de 29.08.06 a emis Decizia de publicare a cererii de înregistrare a mărcii în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială nr. 10/2006.

De asemenea reclamantul a indicat că, din motivul că nu au fost stabilite mărci similare sau identice cu semnul cu numărul de depozit 017814, depus spre înregistrare în rezultatul cercetării documentare în Bazele de Date „Mărci Naționale” şi „Mărci Internaționale”, la data de 15.02.2007 AGEPI a emis decizia de înregistrare a mărcii combinate nr. 14501 pe numele Î.I. „Service-Aramă”. Totodată, Î.I. „Service-Aramă” a indicat că, SRL „Ergolemn” a depus cererea de înregistrare a simbolului „E şi figurativ”, doar la data de 09.03.2006, iar marca 16826 a fost înregistrată la 13.08.2008, însă AGEPI a refuzat înregistrarea mărcii combinate produsele clasei 20 „mobilă”, deoarece acest semn repeta considerabil marca combinată 14501 ce-i aparţinea reclamantei şi asupra căreia exista deja un drept înregistrat, iar AGEPI prin derogare de la art. 7 alin. (4) lit. a) al Legii nr. 588/1995, a înregistrat marca cu numărul 16826 ce-i aparţine SRL „Ergolemn”.

Astfel, reclamantului i s-a înregistrat marca E-Ergolemn, însă pentru alte categorii de produse: oglinzi, rame, produse (neincluse în alte clase) din lemn, plută, trestie, stuf, răchită, corn, os, fildeş, fanoane de balenă, solzi, ambră, sidef, spumă de mare şi înlocuitori ai tuturor acestor materiale sau din materiale plastice, cu excepţia produsului „mobilă” înregistrat pe numele Î.I. „Service-Aramă”, şi deşi SRL „Ergolemn” deţine un drept înregistrat asupra mărcii E ERGOLEMN pentru produse din spumă de mare, solzi de balenă, etc, SRL „Ergolemn” sistematic încalcă drepturile Î.I. „Service-Aramă” prin marcarea mobilei cu acest semn.

Prin urmare, indică reclamantul că, produsele pentru care acesta are un drept înregistrat sunt marcate cu o marcă similară, iar aceste mărci sunt extrem de asemănătoare din punct de vedere conceptual şi vizual, din care motiv AGEPI nu a acordat dreptul de folosire a acestui semn pentru segmentul „mobilă” societăţii SRL „Ergolemn”, iar folosirea lor concomitentă pentru acelaşi segment ar genera confuzii majore în rîndurile consumatorilor. Suplimentar reclamantul a indicat că, consumatorii în mod evident pot confunda foarte uşor marca Î.I. „Service-Aramă” cu cea folosită de către SRL „Ergolemn”, care le emită cu mare aproximaţie şi care sunt folosite pentru marcarea produselor mobilă fără a avea la aceasta vre-un drept, şi deşi marca 16826 „E ERGOLEMN” a fost înregistrată pentru unele din produsele clasei 20 şi anume: oglinzi, sidef, etc., SRL „Ergolemn” permanent a folosit marca pentru produsele de mobilă, asupra cărora Î.I.

„Service-Aramă” deţine dreptul exclusiv de marcare prin intermediul mărcii înregistrate nr. 14501. La data de 08.11.2012, Î.I. „Service-Aramă” a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor. În motivarea acestei cereri Î.I. „Service-Aramă” a indicat că, în cererea privind recunoaşterea notorietăţii mărcii SRL „Ergolemn” prezintă un şir de probe, care la rîndul său, denotă rea-credinţa la folosirea acestei mărci, astfel, studiul Sociologic efectuat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA”, menţionează că utilizatorul mărcii „E ERGOLEMN” este cunoscut ca producător de mobilă, ceea ce demonstrează că SRL „Ergolemn” folosea, cel puţin în februarie 2010, marcarea produselor care din start au fost excluse din rîndul celor pentru care a fost eliberată această marcă.

De asemenea reclamantul a indicat că, SRL „Ergolemn” a recunoscut într-un alt proces că din considerentul că, la momentul depunerii spre înregistrare a mărcii „E 3 ERGOLEMN” există deja marca 14501, mărcii 16826 i-au fost atribuite celelalte servicii şi produse din clasa 20, fiind exclus produsul „mobilă”, iar în referinţa la aceiaşi cauză, pîrîtul susţine că SRL „Ergolemn” activează pe piaţa mobilei de o perioadă îndelungată de timp şi s-a recomandat ca un producător de mobilă exclusivă, dar acest fapt nu-i conferă dreptul de a marca produsele cu marca pentru care are un drept înregistrat, deoarece, aceasta fiind similară cu cea a Î.I. „Service-Aramă”, încalcă dreptul exclusiv asupra mărcii „E” pentru produsul mobilă, ce aparţine Î.I.

„Service-Aramă”. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2013, acţiunea SRL „Ergolemn” a fost admisă şi a fost recunoscută notorietatea mărcii E ERGOLEMN din 01.01.2005, titular SRL „Ergolemn”. A fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea reconvenţională a Î.I. „Service- Aramă” împotriva SRL „Ergolemn” privind stabilirea folosirii de către SRL „Ergolemn” cu rea-credinţă a mărcii 16826 din 09.03.2006, stabilirea încălcării de către SRL „Ergolemn” a dreptului exclusiv a lui Î.I. „Service-Aramă” la folosirea mărcii 14501 şi recunoaşterea notorietăţii mărcii E (nr. de înregistrare 14501). Î.I. „Service-Aramă” a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii primei instanţe cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013 a fost respins recursul declarat de către Î.I. „Service-Aramă” şi menținută hotărîrea Curții de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2013. La 30 august 2013 SRL „ElioDesign” a depus la Curtea de Apel Chişinău o cerere de revizuirea asupra hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2013, solicitînd casarea acesteia şi reexaminarea cauzei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013 a fost restituită cererea de revizuire declarată de SRL „ElioDesign”, fiindu-i explicat dreptul de a se adresa cu o nouă cerere de revizuire la instanţa competentă – Curtea Supremă de Justiţie. La 10 decembrie 2013 SRL „ElioDesign” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013, solicitînd casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei în ordine de recurs.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de SRL „ElioDesign” împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 octombrie 2013. La 10 septembrie 2015 SRL ,,Arama R” succesor de drept a ÎI ,,Service- Aramă” a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 octombrie 2013, solicitînd admiterea acesteia, şi casarea deciziei instanței de recurs. În motivarea cererii de revizuire, a invocat că decizia instanței de recurs urmează a fi revizuită în temeiul art. 449 lit. b) CPC. Invocă revizuentul că, probă esențială pe dosarul supus revizuirii este decizia nr. CN-30 din 16 iunie 2015 a Consiliului Concurenței, probă ce confirmă acțiunile de concurență neloială, realizate de către SRL „Ergolemn” şi rea-credință la folosirea mărcii „E”.

Afirmă revizuentul că, această circumstanță esențială în soluționarea cauzei a devenit cunoscută de către SRL „Arama R” succesor de drept a Întreprinderii 4 Individuale „Service Aramă” abia după emiterea deciziei Curții Supreme de Justiție din 23 octombrie 2013. Remarcă revizuentul că, constatările din decizia nr. CN-30 din 16 iunie 2015 a Consiliului Concurenței nu au putut fi cunoscute revizuentului la momentul cauzei, cu toate că sau întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțe şi fapte esențiale în timpul judecării pricinii, adresarea către Consiliului Concurenței avînd loc la 28 septembrie 2011, însă decizia a fost primită abia la 16 iunie 2015. La data de 03 noiembrie 2015 AGEPI a depus prin intermediul cancelariei o referință, în care a menționat că lasă la decizia instanţei judecătoreşti admiterea sau respingerea cerinţelor revizuientului, în dependență de probele prezentate.

La data de 03 noiembrie 2015 avocatul Calaida Denis în interesele SRL ,,Ergolemn” a depus prin intermediul cancelariei o referință, în care a invocat dezacordul cu cererea de revizuire declarată de SRL ,,Arama R” succesor de drept al ÎI ,,Service-Aramă”, solicitînd respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Revizuentul SRL ,,Arama R” succesor de drept a ÎI ,,Service-Aramă” ca temei de revizuire a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. Conform art. 449 lit. b) CPC revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Din prevederile menționate este important de înțeles că circumstanțele sau faptele trebuiau să existe obiectiv pînă la data pronunțării hotărîrii, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Reieșind din prevederile menționate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție remarcă că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. b) CPC, or, înscrisurile prezentate sunt emise ulterior adoptării hotărîrii judecătorești în pricină, iar revizuentul nu a demonstrat că în timpul judecării anterioare a pricinii a întreprins toate măsurile de a le obține.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează că prin revizuire se tinde la îndreptarea unor hotărîrii greșite, pentru neregularității ce s-au săvîrşit dintr-o împrejurare, neimputabilă instanței, sau dintr-un motiv neimputabil părților – de obicei descoperite ulterior, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei instanţei de recurs din 23 octombrie 2013. 5 În acest sens, instanța de recurs face referire la jurisprudența CEDO care statuează că competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Astfel, argumentele invocate de către revizuent în cererea de revizuire nu întrunesc nici unul din temeiurile prevăzute de normele citate.

Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securității raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România, Roșca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009). Din considerentele menționate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al.

(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Societatea cu răspundere limitată „Arama R” succesor de drept a Întreprinderii Individuale „Service-Aramă” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală, Întreprinderea Individuală „Service-Aramă” privind recunoaşterea proprietăţii mărcii şi acţiunea reconvenţională a Întreprinderii Individuale „Service-Aramă” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Ergolemn” privind stabilirea folosirii de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” cu rea-credință a mărcii 16826 din 09 martie 2006, stabilirea încălcării de către Societatea cu Răspundere Limitată „Ergolemn” a dreptului exclusiv a Întreprinderii Individuale „Service-Aramă” la folosirea mărcii 14501 şi recunoaşterea notorietăţii mărcii E (nr. de înregistrare 14501). Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul: Tatiana Vieru Judecătorii: Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 6