3ra-72/16 — Anularea avizului de plată

prima instanţă: S. Ghercavii dosarul nr. 3ra-72/16 instanţa de apel: E. Ababei , G. Polivenco, A. Garbuz ÎNCHEIERE 20 ianuarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acţiuni „ Cet-Nord” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Tudor Rotaru împotriva Societăţii pe Acţiuni „ Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015 prin care a fost admis apelul declarat de Tudor Rotaru, casată parţial hotărârea Judecătoriei Bălţi din 16 iunie 2015, emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă parţial constată: La 13 martie 2015, Tudor Rotaru reprezentat de avocatul Nina Matveeva a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a menţionat că la 15 ianuarie 2015 a primit aviz de plată pentru luna decembrie anului 2014 în care a fost indicat că pentru energia termică furnizată în apartamentul nr. 49 din str. Bulgară, 96, mun. Bălţi, ce aparţine ultimului cu drept de proprietate, urma să achite suma de 4459, 41 lei. Susţine că la 05 noiembrie 2003 apartamentul nr. 49 de pe str. Bulgară, 96, mun. Bălţi, ce aparţine cu drept de proprietate a fost complet deconectat de la rețelele termice a SA „Cet-Nord” cu respectarea tuturor condiţiilor cerute de ultima, inclusiv şi izolarea coloanelor de tranzit. Afirmă că potrivit pct. 3 din actul de deconectare al apartamentului de la sistemul de încălzire din 05 noiembrie 2003 SA „Cet-Nord” încetează relaţiile cu consumătorul la deconectarea completă cu izolarea ţevilor de tranzit şi calcularea plăţilor din data semnării actului.

1 Indică că de la data semnării actului de deconectare al apartamentului de la sistemul de încălzire, relaţiile contractuale între SA „Cet-Nord” şi Tudor Rotaru nu încetat, apartamentul nu a mai fost reconectat la sistemul de încălzire central şi nu au mai apărut careva alte relaţii cu SA „Cet-Nord”. Mai invocă reclamantul că în anul 2003 în apartament a fost instalat un sistem de încălzire autonomă prin care în apartament se menţine temperatura necesară pentru locuire pe tot parcursul perioadei de încălzire ceea ce exclude totalmente necesitatea furnizării energiei termice de către SA „Cet-Nord” din aceste motive din momentul semnării actului de deconectare SA „Cet-Nord” nu a furnizat energia termică în apartamentul nominalizat.

Menţionează că la 27 ianuarie 2015 în adresa SA „Cet-Nord” a înaintat o cerere prealabilă cu privire la anularea avizului de plată contestat. Ca răspuns la cererea prealabilă SA „Cet-Nord” a invocat că suma înaintată spre plată constituie pierderile de energie termică din blocul locativ în care domiciliază. Îşi întemeiază pretenţiile în baza art. 16, 25 alin. (1) lit. b) Legea Contenciosului Administrativ, art. 166-167 CPC al RM. Solicită admiterea acţiunii, anularea avizului de plată înaintat de SA „Cet- Nord” pentru luna decembrie 2014 în sumă de 4459,41 lei pe numele lui Tudor Rotaru, obligarea SA „Cet-Nord” să nu calculeze şi să expedieze pe viitor în adresa lui Tudor Rotaru avize de plată pentru energie termică pentru apartamentul nr. 49 de pe str. Bulgară, 96, mun.

Bălţi. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 16 iunie 2015 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea înaintată de Tudor Rotaru împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la anularea avizului de plată. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015 a fost admis apelul declarat de către Tudor Rotaru, casată parţial hotărârea judecătoriei Bălţi din 16 iunie 2015 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Tudor Rotaru împotriva SA „Cet-Nord” cu privire la anularea avizului de plată cu emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost admisă parţial cu anularea avizului de plată înaintat de SA „Cet-Nord” pentru luna decembrie 2014 contra sumei de 4459,41 lei pe numele lui Tudor Rotaru la locuinţa nr. 49 de pe str. Bulgară, nr. 96, mun.

Bălţi, în rest hotărârea a fost menţinută. La 25 noiembrie 2015 SA „Cet-Nord” a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărârii judecătoriei Bălţi din 16 iunie 2015. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, considerând-o ilegală şi neîntemeiată. Susţine că deşi apartamentul, proprietar al cărui este intimatul, a fost deconectat de la încălzirea centrală la 05 noiembrie 2003, la 06 iunie 2010 a fost efectuată reverificarea apartamentului menţionat şi a fost întocmit actul nr. 5-452 2 prin care s-a constatat că apartamentul e deconectat, însă există 5 coloane cu diametrul de 20 mm izolate fără elaborarea proiectului.

Mai invocă că potrivit Regulamentului cu privire la modalitatea acordării şi achitării serviciilor locative şi comunale aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 191 din 19 februarie 2002 cu modificările ulterioare în mod imperativ prevede că în cazul deconectării integrale a apartamentului de la sistema centralizată de încălzire deja efectuate cu instalarea unei surse alternative necesare pentru menţinerea în încăpere a temperaturii de 18 grade C proprietarul achită 10 % din costul energiei termice ce revine la 1 m. p. de suprafaţă a apartamentului începând cu 01 octombrie 2011, începând cu 01 octombrie 2012 achită 15 % şi începând cu 01 octombrie 2013 achită 20 %. Menţionează că suma calculată şi solicitată de a fi încasată, reprezintă în sine pierderile normative de energie termică, care au loc în încăperile tehnice etajele tehnice şi subsolurile în locurile de uz comun precum şi în legătură cu imposibilitatea deconectării ţevilor de tranzit.

Afirmă că potrivit Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 707 se efectuează calcularea plăţii în mărime de 20 % din costul energiei termice ce revine la 1 m. p. de suprafaţă a apartamentului deconectat de la încălzire centrală, izolarea ţevilor tranzit nu este prevăzută de norma în construcţii nr.2 04.05-91. Invocă că instalarea încălzirii autonome în cazul deconectării integrale a apartamentului de la încălzirea centrală nu eliberează persoana de necesitatea achitării pierderilor de energie termică din bloc sub acest aspect avizul de plată este prevăzut de Legea cu privire la condominiu şi Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 fiind eliberat de furnizorul energiei termice.

Recurentul mai indică că instanţa de apel nu a verificat împuternicirile avocatului Virgiliu Şchiopu, în special dreptul acestora de a semna actele procedurale, or, din materialele cauzei este evident că cererea de chemare în judecată este semnată de o persoană, iar împuternicirile de reprezentare sunt acordate de către o altă persoană. La 12 ianuarie 2016 Tudor Rotaru reprezentat de avocatul Nina Matveeva a depus referinţă la recursul declarat de SA „Cet-Nord” prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 15 septembrie 2015. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor, inclusiv a recurentului, la 25 septembrie 2015, fapt confirmat prin scrisoarea de însoţire anexată (f. d. 80), fiind recepţionată de recurent la data de 29 septembrie 2015, ce se confirmă prin avizul de recepţie anexat la materialele dosarului (f. d. 81). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 25 noiembrie 2015, în termen. 3 Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „ Cet-Nord” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „ Cet-Nord”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „ Cet-Nord” ca inadmisibil. 4 În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Societatea pe Acţiuni „Cet-Nord” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Ion Druţă 5