3ra-1177/15 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1177/15 prima instanţă: A. Gafton instanţa de apel: M. Guzun, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru, Judecătorii Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală, Petru Moraru examinând recursurile declarate de Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, Primăria municipiului Chişinău şi Cîrlig Mihail, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cîrlig Mihail împotriva Primăriei municipiului Chişinău şi Primarului general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Consiliul municipiului Chişinău privind contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015, prin care a fost admis apelul declarat de Cîrlig Mihail şi casată parţial hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 26 martie 2015, c o n s t a t ă La 13 februarie 2015, Cîrlig Mihail a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei municipiului Chişinău, Primarului general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Consiliul municipiului Chişinău privind contestarea actelor administrative. În motivarea acţiunii a invocat reclamantul că la 11 februarie 2015, de către membrii familiei, a fost recepţionată o scrisoare în care se regăsea Dispoziţia Primarului municipiului Chişinău nr.53-dc din 02 februarie 2015, „Cu privire la destituirea dlui Mihail Cîrlig din funcţia de pretor al sectorului Rîşcani”. Menţionează că pe parcursul ultimilor ani, între el, în calitate de pretor al sect.

Rîşcani şi Primarul Municipiului Chişinău – Dorin Chirtoacă s-a creat o situaţie de conflict, exprimată prin acţiuni de defăimare şi înjosiri publice aduse de Dorin Chirtoacă, precum şi aplicarea sancţiunilor disciplinare ilegale, constatate prin Decizii irevocabile ale Curţii Supreme de Justiţie. Acţionând în şirul faptelor de mai sus, Primarul municipiului Chişinău, fără a deţine constatările unei Comisii de profil şi fără a deţine această prerogativă prin 1 lege, a declarat public la 29 decembrie 2014 (prin surse mass-media naţionale), că îl va destitui pe reclamant din funcţia de pretor al sect. Rîşcani mun. Chişinău. Prin urmare, la 30 decembrie 2014, Primarul mun. Chişinău a emis Dispoziţia nr.782-dc prin care a dispus suspendarea raporturilor de serviciu ale pretorului sect.

Râşcani mun. Chişinău din aceeaşi zi, pînă la finalizarea anchetei. La 02 februarie 2015, Dorin Chirtoacă în calitate de preşedinte al Comisiei de disciplină, decide: „Destituirea lui Mihail Cîrlig din funcţia de pretor al sect. Rîşcani”. Tot la 02 februarie 2015, Dorin Chirtoacă în calitate de Primar general al mun. Chişinău, făcând trimitere la un oarecare demers al preşedintelui Comisiei de disciplină din 02 februarie 2015 a dispus următoarele: „Destituirea din funcţia de pretor al sect. Rîşcani – pe Mihail Cîrlig, de la data de 02.02.2015, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu, precum şi dispoziţiile conducătorului, şi pentru încălcarea prevederilor referitoare la obligaţii şi pierderea încrederii angajatorului faţă de angajat”.

Susţine reclamantul că presupusele încălcări sunt lipsite de orice temei faptic, iar procedura de demitere este una ilegală, cu încălcarea sfidătoare şi grosolană de către Primăria şi Primarul mun. Chişinău a prevederilor Codului Muncii, Legii privind statutul municipiului Chişinău, Legii privind administraţia publică locală, Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Legii privind contenciosul administrativ. Invocă încălcarea de către Primarul general al mun.

Chişinău a normelor procedurale şi de competenţă în procesul de efectuare a anchetei de serviciu şi respectiv, la emiterea Dispoziţiei nr.53-dc din 02 februarie 2015; procesului-verbal nr.3 al Şedinţei Comisiei de disciplină din 02 februarie 2015 şi demersului preşedintelui Comisiei de disciplină nr.02-118/1053/2014 din 02 februarie 2015. Competenţa de a elibera din funcţie pretorii de sector, în temeiul pct.22 din Statutul Municipiului Chişinău, aprobat prin Legea nr.431/19.04.95, o are doar Consiliul mun. Chişinău. De asemenea, susţine că a fost încălcată procedura de constituire a Comisiei de disciplină, de efectuare a anchetei de serviciu şi de furnizare a concluziilor pe marginea anchetei de serviciu, desfăşurate împotriva reclamantului.

Comisia care a înaintat propunerea de concediere a subsemnatul, prezidată de Dorin Chirtoacă, a ignorat prevederile Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, or, a fost întrunită în absenţa unui reprezentant al organului sindical precum şi în componenţa acesteia au fost membri ce urmau să îşi suspende activitatea. La fel, indică precum că termenul de efectuare a anchetei a fost depăşit cu peste 30 zile, contrar prevederilor pct. 37 al Regulamentului, iar convocarea şedinţei comisiei disciplinare a avut loc în lipsa citării reclamantului. Complementar, din conţinutul Dispoziţiei nr.53-dc din 02 februarie 2015, lipsesc cele 3 prevederi cerute de Lege, necesare a fi indicate în actul de demitere: temeiurile de fapt ale pretinsei abateri disciplinare; termenul în care sancţiunea poate fi contestată; organul în care sancţiunea poate fi contestată.

Într-un final, actul administrativ de sancţionare nu a fost comunicat în modul şi în termenul prevăzut de lege. Solicită Mihail Cîrlig, anularea în tot a Dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă nr.53-dc din 02 februarie 2015; anularea 2 procesului-verbal nr.3 al Şedinţei Comisiei de disciplină din 02 februarie 2015; anularea demersului preşedintelui Comisiei de disciplină nr.02- 118/1053/2014 din 02 februarie 2015; anularea Dispoziţiei nr.782-dc din 30 decembrie 2014; restabilirea la locul de muncă a cet. Cîrlig Mihail, în funcţia de pretor al sect. Rîşcani, mun. Chişinău; plata solidară din contul pârâţilor a despăgubirii pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă, în mărimea salariul de funcţie a subsemnatului, începînd cu data de 02 februarie 2015, pînă la data restabilirii în funcţie; compensarea solidară din contul pârâţilor a prejudiciului moral cauzat subsemnatului, în mărime de 1.000.000 lei.

Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun.Chişinău din 26 martie 2015, acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015, apelul declarat de Cîrlig Mihail a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 martie 2015, în partea respingerii cerinţelor înaintate de Cîrlig Mihail privind anularea dispoziţiei Primarului General al mun. Chişinău nr. 53-dc din 02 februarie 2015; restabilirea la locul de muncă a cet. Cîrlig Mihail; încasarea despăgubirilor pentru absenţă forţată de la muncă şi încasarea prejudiciului moral, şi emisă în această parte o nouă hotărîre prin care cerinţele înaintate de Cîrlig Mihail au fost admise parţial. Astfel: A fost anulată dispoziţia Primarului general al mun.

Chişinău, Dorin Chirtoacă nr. 53-dc din 02 februarie 2015. A fost restabilit Cîrlig Mihail la locul de muncă, în funcţia de pretor al sect. Rîşcani, mun. Chişinău. A fost încasată din contul Primăriei mun. Chişinău şi Primarului general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, în mod solidar, în beneficiul lui Cîrlig Mihail, despăgubire pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă în mărime de 36 649,66 lei şi prejudiciu moral în valoare de un salariu mediu de funcţie - 7 910 lei. În rest, apelul declarat de către Cîrlig Mihail a fost respins cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 26 martie 2015. La 02 iulie 2015, Primăria mun. Chişinău şi Primarul general al mun.

Chişinău, Dorin Chirtoacă, prin reprezentantul în baza procurii nr. 02-116/32 din 13 ianuarie 2015, Daniela Levco, au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. La 30 iulie 2015, Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea decizie instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului, au invocat recurenţii că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material. Instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum şi a interpretat în mod eronat legea.

La 09 septembrie 2015, Cîrlig Mihail a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri prin care să fie anulată dispoziţia Primarului general al mun. Chişinău nr. 782-dc din 30.12.2014 3 privind suspendarea din funcţia de pretor al sect. Rîşcani, mun. Chişinău – a Dlui M. Cîrlig. De asemenea, solicită modificarea deciziei instanţei de apel în partea încasării din contul Primăriei mun. Chişinău şi Primarului general, în mod solidar, în beneficiul lui Cîrlig Mihail, a sumei de 36649,66 MDL, despăgubire pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la locul de muncă şi 7910 MDL, prejudiciul moral, cu majorarea acestor sume după cum urmează: despăgubire pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la locul de muncă – 45878 MDL şi prejudiciu moral – 1 000 000 MDL.

În motivarea recursului, a invocat recurentul că în partea sus indicată, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural. Instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, precum şi a săvârşit alte încălcări de procedură care au dus la soluţionarea greşită a pricinii, inclusiv cu aprecierea arbitrară a probelor. Complementar, susţine recurentul că erorile comise de instanţă au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Cîrlig Mihail şi recursurile declarate de Primăria mun.

Chişinău şi Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, întemeiate şi care urmează a fi admise, casată deciziei instanţei de apel şi remisă pricina spre rejudecare în aceeaşi instanţă, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că decizia instanţei de apel a fost pronunţată la 23 iunie 2015 şi expediată în adresa părţilor la 08 iulie 2015. Primăria mun. Chişinău şi Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă au declarat recursurile, la 02 iulie 2015 şi respectiv, 30 iulie 2015. Astfel, Colegiul constată că recursurile au fost depuse în termen. Cu referire la recursul declarat de Cîrlig Mihail, Colegiul menţionează că potrivit datei indicate pe plic, decizia instanţei de apel a fost recepţionată de recurent la 10 iulie 2015 (f.d. 62 verso). Recursul a fost depus la 09 septembrie 2015 şi respectiv, se consideră declarat în termen.

Conform art.439 alin.(2) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recursul intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 27 iulie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat către Consiliul mun. Chişinău şi Cîrlig Mihail, copia recursului declarat de Primăria mun. Chişinău şi 4 Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă din 02 iulie 2015, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 31 iulie 2015, Curtea a expediat către aceleaşi părţi, copia recursului declarat de Primarul general al mun.

Chişinău, Dorin Chirtoacă din 30 iulie 2015, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 26 august 2015, Mihail Cîrlig a depus referinţă la recursul declarat de Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. La 08 septembrie 2015, Mihail Cîrlig a depus referinţă la recursul declarat de Primarul general al mun. Chişinău, Dorin Chirtoacă la 30 iulie 2015, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil. La 10 septembrie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat către Primăria mun. Chişinău, Primarul general al mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău, copia recursului declarat de Mihail Cîrlig la 09 septembrie 2015, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei pînă la data examinării dosarului, 15 octombrie 2015. Pînă la data stabilită pentru examinarea recursului, 28 octombrie 2015, Primăria mun.

Chişinău, Primarul general al mun. Chişinău şi Consiliul mun. Chişinău, nu şi-au realizat dreptul de a depune referinţă. Din materialele dosarului se constată că, prin dispoziţia Primarului general nr. 27/2-dc din 05 octombrie 2007, Mihail Cîrlig a fost numit în funcţia de pretor al sectorului Rîşcani.

Conform pct. 8.3 şi 9.1 ale Fişei postului, aprobată la 14 noiembrie 2012 de către Primarul general al municipiului Chişinău, în sarcina de bază a pretorului de sector este pusă asigurarea, în limitele competenţei, funcţionarea şi interacţiunea serviciilor publice din sector, exercitarea conducerii operative a treburilor publice din sector, iar conform pct. 9.3 alin. (6) al actului, pretorul este obligat să asigure dezvoltarea edilitar-gospodărească a sectorului, să supraveghează funcţionarea şi întreţinerea reţelelor inginereşti, întreţinerea şi amenajarea străzilor, trotuarelor, parcurilor, spaţiilor verzi, locurilor de uz comun, să respecte regimul ecologic şi sanitar în teritoriu (f.d.58-62).

Reieşind din extrasul din procesul-verbal al şedinţei operative a Primăriei municipiului Chişinău din 29 decembrie 2014, avînd în vedere ninsorile abundente din acea perioadă (fiind anunţat cod portocaliu de ninsori), toate serviciile abilitate din subordinea autorităţii publice locale a municipiului Chişinău inclusiv, pretorul sect. Rîşcani, Mihail Cîrlig a primit indicaţii de a monitoriza şi de a asigura menţinerea în stare practicabilă a drumurilor (în special a celor pe care circulă transport public), căilor de acces către suburbiile mun. Chişinău, trotuarele şi căile de acces în interiorul cartierelor locative, aleilor din parcuri şi grădini publice. Lucrările de deszăpezire şi presare cu material antiderapant să fie efectuat în 2 sau 3 schimburi.

(f.d.75-76). Potrivit informaţiei inspectoratului general de poliţie din 23 martie 2015, la 29 decembrie 2014, între orele 11:35-16:30, pe traseul Calea Orheiului mun. Chişinău a fost blocată circulaţia rutieră. Întru deblocarea şi fluidizarea traficului rutier, la faţa locului, de către Brigada de patrulare a INP, au fost manevrate mai multe echipaje de patrulare care au deblocat traficul (f.d. 108). 5 Concomitent, potrivit informaţiei ÎM Regia de exploatare a drumurilor şi podurilor „EXDRUPO” privind lucrările de deszăpezire şi presărare a drumurilor cu material antiderapant în s. Rîşcani, la 29 decembrie 2014, Primarul general, Dorin Chirtoacă a apelat directorul Regiei „EXDRUPO” aproximativ la ora 16:00 şi a dat indicaţii cu privire la deblocarea traseului Calea Orheiului, întrucât s-a format ambuteiaj de la str. Ceucari pînă la str. Studenţilor.

Aproximativ în aceiaşi perioadă de timp, Primarul general a dat indicaţii pentru intervenirea urgentă în deblocarea ambuteiajului la sensul giratoriu de la tipografia din str. Studenţilor mun. Chişinău, fiind mai întâi efectuate lucrări în vederea deblocării sensului giratoriu, iar după orele 18:00, a fost deblocată şi Calea Orheiului. De asemenea, din acelaşi document se relevă că în timp ce traficul rutier de pe traseul Calea Orheiului mun. Chişinău şi sensul giratoriu de la tipografia din str. Studenţilor mun. Chişinău a fost blocat, persoana responsabilă din cadrul preturii Rîşcani nu a contactat ÎM „EXDRUPO” pentru a interveni prompt în deblocarea traficului. Primul apel telefonic al pretorului s. Rîşcani a fost înregistrat aproximativ la ora 18:00.

(f.d. 106,107) În ordinea evenimentelor expuse, la 30 decembrie 2014, Primarului general al mun.Chişinău a sesizat Comisia de disciplină, iar prin Dispoziţia Primarului nr.782-dc din aceeaşi dată, au fost suspendate raporturile de serviciul ale lui Cîrlig Mihail, pretor al sectorului Rîşcani începînd cu 30 decembrie 2014 (data cînd a pornit ancheta de serviciu) pînă la finalizarea anchetei. Prin Dispoziţia Primarului nr.53-dc din 02 februarie 2015, Mihail Cîrlig a fost destituit din funcţia deţinută. Nefiind de acord, la 13 februarie 2015 a formulat cerere de chemare în judecată, cu solicitările sus-enunţate. Instanţele ierarhic inferioare au emis hotărîrile respective. Potrivit art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Examinînd recursurile declarate de Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, Primăria municipiului Chişinău şi Cîrlig Mihail, prin prisma normei precitate, Colegiul a ajuns la concluzia că, instanţa de apel nu a examinat pricina sub toate aspectele, fapt ce face imposibilă crearea unei opinii juste a instanţei de recurs şi pronunţarea unei decizii legale. Astfel, cu referire la argumentul Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă şi Primăria municipiului Chişinău precum că, speţei îi sunt aplicabile prevederile art. 59 alin. (1) al Legii privind administraţia publică locală nr. 436 – XVI din 28.12.2006 şi nu prevederile art. 22 lit. g) din Legea privind statutul municipiului Chişinău nr. 431 – XIII din 19.04.95, Colegiul menţionează următoarele.

Potrivit art. 59 alin. (1) al Legii privind administraţia publică locală, în fiecare sector al municipiului Chişinău, primarul general numeşte, în condiţiile legii, un pretor, care este reprezentant al primarului general. În acelaşi timp, potrivit art. 22 lit. g) din Legea privind statutul municipiului Chişinău, pe lîngă atribuţiile prevăzute de Legea privind administraţia publică 6 locală, consiliul municipal numeşte şi eliberează din funcţie, la propunerea primarului sau a cel puţin o treime din consilierii aleşi, pretorii, vicepretorii, membrii şi secretarul preturii cu votul majorităţii consilierilor aleşi. Este sesizabil faptul că, ambele acte legislative prevăd un mod diferit de numire în funcţie a pretorilor de sector.

În prezenţa circumstanţelor expuse, este de menţionat că, potrivit art. 6 alin. (6) şi (7) al Legii privind actele legislative nr. 780 – XV din 27.12.2001, actele legislative sînt subordonate ierarhic. Actul legislativ ierarhic superior poate modifica, completa sau abroga un act legislativ inferior. În cazul în care, între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică, apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior. Potrivit Preambulului Legii privind statutul municipiului Chişinău, aceasta a fost adoptată în temeiul art. 112 al Constituţiei şi art. 4 al Legii privind administraţia publică locală.

Reieşind din normale precitate, Colegiul constată că, instanţa de apel nu a stabilit actul legislativ aplicabil, ţinînd cont de faptul că, un act legislativ adoptat întru implementarea unor prevederi ale actului legislativ iniţial, nu poate fi superior acestuia, precum şi ţinînd cont de faptul că, Legea privind statutul municipiului Chişinău a fost aprobată la 19 aprilie 1995, iar Legea privind administraţia publică locală, la 28 decembrie 2006, fiind o lege mai nouă. Cu referire la alegaţiile instanţei de apel potrivit cărora un temei de anulare a dispoziţiei Primarului general nr. 53-dc din 02 februarie 2015 „Cu privire la destituirea dlui Mihail Cîrlig din funcţia de pretor al sectorului Rîşcani”, este comunicarea oficiului teritorial al Cancelariei de Stat nr. 1306-18 din 27 februarie 2015, Colegiul menţionează următoarele.

Potrivit art. 68 alin. (1), (3) şi (4) al Legii privind administraţia publică locală, în cazul în care consideră că un act emis de autoritatea administraţiei publice locale este ilegal, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat notifică autorităţii locale emitente ilegalitatea actului controlat, cerînd modificarea sau abrogarea lui totală sau parţială. În termen de 30 de zile de la data primirii notificării, autoritatea locală emitentă trebuie să modifice sau să abroge actul contestat.

În cazul în care, în termenul stabilit la alin.(3), autoritatea locală emitentă şi- a menţinut poziţia sau nu a reexaminat actul contestat, oficiul teritorial al Cancelariei de Stat poate sesiza instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data primirii notificării refuzului de a modifica sau de a abroga actul contestat sau în cazul tăcerii autorităţii locale emitente în termen de 60 de zile de la data notificării cererii de modificare sau de abrogare a actului în cauză.

Respectiv, din materialele dosarului nu se poate stabili dacă oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a sesizat instanţa de judecată şi există o hotărîre în acest sens, precum şi dacă oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a notificat autoritatea publică locală emitentă, or, doar în cazul în care se va stabili că, au fost respectate condiţiile indicate supra, opiniile oficiului teritorial al Cancelariei de Stat vis – a – vis de litigiu respectiv, vor putea fi puse la baza aprecierilor privind legalitatea 7 procedurii de demitere şi în consecinţă, a anulării sau nu a actului de destituire din funcţie a pretorului sect. Rîşcani, Mihail Cîrlig. Cu referire la argumentele invocate de recurentul, Mihail Cîrlig, Colegiul menţionează următoarele.

În conformitate cu pct. 10 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină, în componenţa comisiei de disciplină se include, în mod obligatoriu, un reprezentant al organului sindical din autoritatea publică respectivă. În cazul în care în autoritatea publică respectivă nu este constituit organul sindical, în componenţa comisiei de disciplină se include un reprezentant desemnat prin votul majorităţii funcţionarilor publici. Din materialele dosarului se constată că, Mihail Cîrlig nu este membru de sindicat. Totuşi, într-o astfel de situaţie, în componenţa comisiei de disciplină urmează să fie inclus un reprezentant al salariaţilor, or, o eventuală lipsă a acestuia, ar fi nejustificată şi ar compromite legalitatea desfăşurării procedurii disciplinare.

În context, Colegiul menţionează că este în imposibilitate să stabilească respectarea de către comisia de disciplină a prevederilor pct. 10 al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină. Cu referire la suspendarea mandatului de membru al comisiei de disciplină al Primarului general, Dorin Chirtoacă se relevă următoarele. Potrivit pct. 17 subpct. 5) al Regulamentului indicat supra, mandatul de membru al comisiei de disciplină se suspendă în situaţia în care acesta şi-a expus opinia cu privire la fapta sesizată, anterior soluţionării cauzei. În acest sens au fost prezentate de către Mihail Cîrlig unele înscrisuri, care reprezintă paginile imprimate ale materialelor informaţionale de pe paginile web ale unor mijloace de informare în masă, cum ar fi www.protv.ro (unde se face referire inclusiv, la pagina ProTV Chişinău) şi www.publika.md., precum şi pagina de profil a idilului de pe reţeaua de socializare www.facebook.com.

(f.d. 24-27 vol. I) Potrivit art. 117 alin. (2) Cod de procedură civilă, în calitate de probe în pricini civile se admit elementele de fapt constatate din explicaţiile părţilor şi ale altor persoane interesate în soluţionarea pricinii, din depoziţiile martorilor, din înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video, din concluziile experţilor. Potrivit art. 167 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, documentele care certifică circumstanţele pe care reclamantul îşi întemeiază pretenţiile şi copiile de pe aceste documente pentru pîrîţi şi intervenienţi, dacă aceştia nu dispun de ele. Totodată, potrivit art. 123 alin. (6) Cod de procedură civilă, faptele invocate de una din parţi nu trebuie dovedite în măsura în care cealaltă parte nu le-a negat.

Colegiul consideră că aprecierile instanţelor ierarhic inferioare, la acest capitol, sunt superficiale, motiv pentru care, instanţa de recurs, avînd în vedere competenţele delegate, nu a putut să dea o apreciere corectă argumentelor indicate de Mihail Cîrlig vis – a – vis de suspendarea membrului comisiei de disciplină în temeiul pct. 17 subpct. 5) al Regulamentului cu privire la comisia de disciplină. De asemenea, Colegiul sesizează că, potrivit dispoziţiei Primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă nr. 53-dc din 02 februarie 2015, Mihail Cîrlig a fost destituit din funcţia de pretor al sect. Rîşcani, în temeiul art. 64 alin.(1) lit.b) al Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

8 Potrivit acestuia, persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va dispune destituirea din funcţia publică printr-un act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei destituirii din funcţia publică, în următoarele cazuri: b) drept sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvîrşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave. Din materialele dosarului, Colegiul nu a putut constata care sunt acele abateri disciplinare care au avut consecinţe grave. Colegiul consideră că instanţa a omis să se expună în acest sens, mai cu seamă dacă rezultatul acţiunilor sau inacţiunilor pretorului Mihail Cîrlig pot fi apreciate drept „consecinţe grave”.

Totodată, Colegiul sesizează că în pct. 1 al dispoziţiei Primarului general de destituire din funcţie, drept motive sunt indicate; refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu, precum şi dispoziţiile conducătorului; încălcarea prevederilor referitoare la obligaţii şi pierderea încrederii angajatorului faţă de angajat.

În cel din ultim motiv - pierderea încrederii angajatorului faţă de angajat, Colegiul consideră necesar să indice prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii, care statuează: „(1) Concedierea – desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive: k) comiterea de către salariatul care mînuieşte nemijlocit valori băneşti sau materiale a unor acţiuni culpabile dacă aceste acţiuni pot servi temei pentru pierderea încrederii angajatorului faţă de salariatul respectiv;“ Respectiv, instanţa de recurs se vede în imposibilitate să constate dacă fapta imputată lui Mihail Cîrlig se încadrează în prevederile art. 86 alin. (1) lit. k) din Codul muncii.

La fel, Colegiul nu a putut distinge care sarcini şi atribuţii de serviciu nu au fost îndeplinite de pretorul Mihail Cîrlig, precum şi la ce dispoziţii ale conducătorului s-a referit Primarul general, Dorin Chirtoacă în dispozitivul actului administrativ nr. 53-dc din 02 februarie 2015. Colegiul menţionează că, dreptul la muncă este consacrat atît în art. 43 din Constituţia Republicii Moldova, cît şi în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Un astfel de instrument este Declaraţia universală a drepturilor omului, care în art. 23, statuează: „Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.” O societate democratică se caracterizează, inclusiv, prin reglementarea şi respectarea drepturilor omului, democraţia însăşi, fiind strîns legată de sistemul de protecţie a drepturilor omului.

Astfel, dreptul la muncă este un drept inerent fiinţei umane, natural şi imprescriptibil. În context, în cazul în care, se intenţionează întreruperea raporturilor de serviciu, angajatorul are obligaţia să respecte în deplină măsură prevederile legale care reglementează desfăşurarea întregii proceduri, iar nu sa le aplice parţial. 9 Prin urmare, ţinând cont de cele relatate supra, instanţa de apel, în procesul de rejudecare a pricinii, urmează să stabilească dacă au fost respectate în deplină măsură prevederile legale privind desfăşurarea întregii proceduri de destituire din funcţie a pretorului Mihail Cîrlig.

Avînd în vederea circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia potrivit căreia, decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, motiv pentru care, admite recursul declarat de Mihail Cîrlig şi recursurile declarate de Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă şi Primăria municipiului Chişinău ca întemeiate, casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015 şi remite pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Recursul declarat de Mihail Cîrlig şi recursurile declarate de Primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă şi Primăria municipiului Chişinău, se admit.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 iunie 2015, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Cîrlig Mihail împotriva Primăriei municipiului Chişinău şi Primarului general al municipiului Chişinău, intervenient accesoriu Consiliul municipiului Chişinău privind contestarea actelor administrative, cu remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Tatiana Vieru judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Petru Moraru 10