3ra-212/19 — contestarea actului administrativ.

3ra-212/19 — contestarea actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-212/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

Î N C H E I E R E

06 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Cîrlig Mihail,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii Moldova împotriva Primarului

General al mun. Chișinău, intervenienți accesorii Mihail Cîrlig și Nicolae Balaur cu privire

la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Mihail Cîrlig și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă:

La data de 21 aprilie 2015, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenient

accesoriu Mihail Cîrlig cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la 02 februarie 2015, Primarul General al

mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 53-dc, prin care a dispus destituirea lui Mihail Cîrlig din

funcția de pretor al sectorului Rîșcani, mun. Chișinău, începând cu data de 02 februarie

2015, pentru refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile și atribuțiile de serviciu, precum și

dispozițiile conducătorului, și pentru încălcarea prevederilor referitoare la obligații și

pierderea încrederii angajatorului față de angajat, în baza art. 58 lit. g), art. 61 lit. c) și art.

64 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 158 din 04 iulie 2008 „Cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public”.

A susținut reclamantul că în conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 436 din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și Regulamentul cu privire la

organizarea și funcționarea oficiilor teritoriale ale Cancelariei de stat, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, a efectuat un control privind legalitatea actului

administrativ contestat în rezultatul căruia a depistat că acesta contravine legislației în

vigoare.

La 27 februarie 2015, a înaintat Primarului General al mun. Chișinău notificarea nr.

1304/OT4-475, recepționată de către Primăria mun. Chișinău la 06 martie 201, solicitând

1

anularea dispoziției nr. 53-dc din 02 februarie 2015 „Cu privire la destituirea lui Mihail

Cîrlig din funcția de pretor al sectorului Rîșcani, mun. Chișinău”, însă prin scrisoarea nr.

02-119/1525 din 03 aprilie 2015, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.

Consideră Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat că Primarul General al

mun. Chișinău a emis dispoziția nr. 53-dc din 02 februarie 2015, contrar prevederilor legale,

în special celor prevăzute de art. 59 alin. (3) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, care stipulează că sancțiunea

disciplinară, cu excepția celei specificate la art. 58 lit. a), nu poate fi aplicată decât după

cercetarea prealabilă a faptei imputate și după audierea echitabilă a funcționarului public de

către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data constatării abaterii.

Totodată, potrivit pct. 43-44 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină,

Anexa nr. 7 la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009, după stabilirea locului,

datei și orei desfășurării ședinței comisiei, președintele dispune citarea membrilor comisiei,

funcționarului public a cărui faptă a fost sesizată, persoanei care a formulat sesizarea,

precum și a altor persoane ale căror declarații pot înlesni soluționarea cazului. Citarea se

face de către secretar, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de ziua desfășurării ședinței

comisiei. Citarea se face prin înștiințare scrisă, care se înmânează personal funcționarului

public, cu semnătură de primire. Refuzul de a semna înștiințarea scrisă se consemnează într-

un proces-verbal, semnat de cel puțin 2 persoane din cadrul autorității publice prezente la

înmânarea înștiințării. În cazul imposibilității înmânării personale a înștiințării scrise,

aceasta se expediază prin poștă, indicându-se locul, data se ora ședinței comisiei. Citarea se

poate face și prin notă telefonică sau telegrafică ori prin mijloace electronice.

A reținut reclamantul că reieșind din prevederile legale citate-supra și în urma

examinării actelor, care au stat la baza emiterii dispoziției contestate, nu a fost depistată

dovada de citare a funcționarului public sancționat despre locul și ora desfășurării ședinței

comisiei de disciplină.

La fel, nu a fost depistată nici explicația scrisă a lui Mihail Cîrlig despre fapta

imputată, or, potrivit art. 59 alin. (6) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public, comisia de disciplină este obligată să o ceară.

În contextul expus, a cerut Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat anularea

dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 53-dc din 02 februarie 2015 „Cu privire

la destituirea lui Mihail Cîrlig din funcția de pretor al sectorului Rîșcani, mun. Chișinău”, ca

fiind emisă contrar legii.

Prin încheierea protocolară din 10 aprilie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Nicolae Balaur.

Prin hotărârea din 08 noiembrie 2017, a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Mihail Cîrlig și s-a menținut hotărârea din 08 noiembrie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Ambele instanțe de judecată ierarhic inferioare și-au motivat soluțiile prin faptul că la

13 februarie 2015 Mihail Cîrlig a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei

mun. Chișinău, Primarului General al mun. Chișinău, intervenient accesoriu Consiliul mun.

Chișinău cu privire la anularea dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 53-dc

din 02 februarie 2015 „Cu privire la destituirea lui Mihail Cîrlig din funcția de pretor al

sectorului Rîșcani, mun. Chișinău”, procesului-verbal nr. 3 al ședinței comisiei de disciplină

din 02 februarie 2015, demersului președintelui comisiei de disciplină nr. 02-118/1053/2014

din 02 februarie 2015 și a dispoziției nr. 782-dc din 30 decembrie 2014, restabilirea în

2

funcție, încasarea despăgubirii pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă și

repararea prejudiciului moral.

Prin hotărârea din 26 martie 2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, menținută

prin decizia din 03 februarie 2016 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 06 iulie 2016

a Curții Supreme de Justiție, acțiunea lui Mihail Cîrlig sus-nominalizată a fost respinsă ca

neîntemeiată, iar conform art. 123 alin. (2) din Codul de procedură civilă, faptele stabilite

printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o cauză civilă soluționată anterior în

instanța de drept comun sau în instanța specializată sunt obligatorii pentru instanța care

judecă cauza și nu se cer a fi dovedite din nou și nici nu pot fi contestate la judecarea unei

alte cauze civile la care participă aceleași persoane.

Au stabilit instanțele de judecată că hotărârea definitivă și irevocabilă din 26 martie

2015 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, se bucură de puterea lucrului judecat, și

reieșind din caracterul conex al pretențiilor din prezenta acțiune și cauza nominalizată

supra, emiterea unei alte soluții ar veni în contradicție cu constatările stabilite anterior

printr-o hotărâre irevocabilă.

Astfel, au concluzionat instanțele de judecată că Primarul General al mun. Chișinău la

emiterea dispoziției nr. 53-dc din 02 februarie 2015, a acționat în conformitate cu legislația

în vigoare, nefiind constatate careva încălcări de competență.

La data de 28 decembrie 2018, Mihail Cîrlig, prin intermediul reprezentantului său-

avocatul Marin Onofrei în baza mandatului seria MAS nr. 018123 din 13 mai 2015, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei din 03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 08 noiembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri de admitere a acțiunii

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și anularea dispoziției Primarului

General al mun. Chișinău nr. 53-dc din 02 februarie 2015 „Cu privire la destituirea lui

Mihail Cîrlig din funcția de pretor al sectorului Rîșcani, mun. Chișinău”.

În susținerea recursului Mihail Cîrlig a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei

instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta

speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

La data de 29 ianuarie 2019, în adresa Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, Primarului General al mun. Chișinău și Nicolai Balaur au fost expediate copiile

recursului declarat de către Mihail Cîrlig, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referințelor.

La data de 05 martie 2019, Nicolae Balaur a depus referință, solicitînd să fie considerat

inadmisibil recursul declarat de către Mihail Cîrlig, cu menținerea deciziei din 03 octombrie

2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 08 noiembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând că instanțele de judecată

ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru

soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Mihail

Cîrlig este inadmisibil, din motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că, asupra

admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

3

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționata problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

În conformitate cu art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului

ori momentului care a condiționat începutul lui.

Conform art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei din 03 octombrie 2018 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediat în adresa lui Mihail Cîrlig la 26 octombrie 2018 (f.d. 216),

recepționată de către recurent la 12 noiembrie 2018 (f.d. 225).

În această ordine de idei, se constată, că în speță, calea de atac a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 28 decembrie 2018.

4

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate le

apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate.

Or, conform prevederilor art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, cererea

de recurs trebuie să fie dactilografiată și trebuie să cuprindă esența și temeiurile recursului,

argumentul ilegalității deciziei atacate, solicitările recurentului, propunerile respective.

Analizând cuprinsul cererii de recurs depusă de către Mihail Cîrlig, completul de

admisibilitate evocă faptul că argumentele invocate în recurs, în esență, sunt similare

alegațiilor inserate în cererea de apel, și explicațiilor date de către acesta și reprezentantul

său – avocatul Onofrei Marin în cadrul ședințelor instanței de apel din 26 septembrie 2018

și 03 octombrie 2018, asupra cărora Curtea de Apel Chișinău s-a pronunțat deja în modul

corespunzător (f.d. 171-175, 205-206).

Astfel, se deduce că cererea de recurs de facto este o transpunere a motivelor din

cererea de apel.

Prin urmare, acestea nu pot fi reținute de către completul de admisibilitate, deoarece

recursul împotriva deciziei instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în

exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

La acest capitol, instanța de recurs atestă că recurentul nu a evidențiat în cererea de

recurs formulată memoriul ilegalități și netemeiniciei deciziei recurate, limitându-se doar la

reiterarea unor circumstanțe care au fost supuse examinării în ordine de apel.

În acest sens, urmează a se evidenția faptul că nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea

greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în

drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Astfel, este de menționat că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare

corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind

motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a învedera nelegalitatea hotărârii.

În această ordine de idei, instanța de recurs constată că, argumentele invocate în

cererea de recurs, după esența lor, pot fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit.

b) din Codul de procedură civilă, aplicabil doar procedurii de apel și nu se regăsesc în art.

432 din Codul de procedură civilă, aplicabil recursului.

Mai mult ca atât, acestea au fost deja supuse examinării și aprecierii de către instanța

de apel prin prisma art. 130 din Codul de procedură civilă, fiindu-le oferite concluziile de

rigoare și, prin urmare, nu urmează a fi reiterate în ordine de recurs.

Ipotezele relevate certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat, deoarece Mihail Cîrlig nu a invocat niciun argument plauzibil în vederea

justificării ilegalități deciziei instanței de apel.

Astfel, se evidențiază caracterul declarativ al recursului, deoarece este lipsit de

conținut și desprinde simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanțele

de judecată ierarhic inferioare, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în primul

rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu, competența instanțelor

5

să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest tip (cauza Doorson împotriva

Olandei, 26 martie 1996, §67).

La acest capitol instanță de recurs reține că recursul declarat de către Mihail Cîrlig nu

s-a bazat exclusiv pe chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este capabil să

ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că prezenta cerere de recurs a fost depusă

după ce Mihail Cîrlig a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de o instanță

de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis mutandis cauza

„Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din 23 octombrie

1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului i-a fost asigurat dreptul de

acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs efectiv. De fapt,

în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echitații procedurii din perspectiva art.

6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să pună în discuție în fața instanțelor toate

observațiile și raționamentele pe care le considerau necesare în vederea apărării punctului

său de vedere (Blücher împotriva Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a examinat

cauza sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate, a aplicat și

interpretat elocvent normele de drept material și procedural, iar argumentele invocate în

recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă, completul de admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Mihail Cîrlig împotriva deciziei din 03 octombrie 2018

a Curții de Apel Chișinău în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mihail Cîrlig împotriva deciziei din

03 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare

în judecată depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a Republicii

Moldova împotriva Primarului General al mun. Chișinău, intervenienți accesorii Mihail

Cîrlig și Nicolae Balaur cu privire la contestarea actului administrativ.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6