2ra-288/15 — Declararea nulităţii contractelor de donaţie

Dosarul nr. 2ra-2887/15 Instanţa de fond: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău – O. Cojocaru Instanţa de apel: CA Chişinău – N. Traciuc, M. Anton, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 02 decembrie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova, Judecători: Dumitru Mardari, Maria Ghervas, soluționînd chestiunea referitoare la admisibilitatea recursului declarat de către Bombic Piotr și Bombic Kirill în pricina civilă la acţiunea Mariei Bombic împotriva lui Piotr Bombic și Kirill Bombic, intervenienţi accesorii notarul privat Veronica Roșca și notarul public Rodica Semionova, privind declararea nulității contractelor de donație, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din data de 02 iulie 2015, prin care s- a admis apelul declarat de Maria Bombic, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 25 martie 2014 prin care s-a respins cererea de chemare în judecată, CONSTATĂ: La data de 20 noiembrie 2013 reclamanta Bombic Maria s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Bombic Piotr şi Bombic Kirill, intervenient accesoriu notarul privat Veronica Roşca, prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 14072 din 27 decembrie 2007, prin care Bombic Maria a donat lui Bombic Piotr ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 16, situată în mun. Chişinău, str. Barbu Lăutaru; declararea nulităţii contractului de donaţie nr. 15136 din 23 august 2013, prin care același imobil a fost donat de către Bombic Piotr lui Bombic Kirill ( f.d. 1-3, vol. I). În motivarea acţiunii reclamanta Bombic Maria a invocat, că la data de 27 decembrie 2007 a donat fiului său Bombic Piotr ½ cotă- parte din casa de locuit nr. 16 din mun.

Chişinău str. Barbu Lăutaru, care-i aparținea cu drept de proprietate. Anterior perfectării contractului Bombic Maria şi Bombic Piotr au avut o înțelegere, 1 prin care ultimul urma să treacă cu traiul în casa reclamantei şi să- i asigure îngrijirea necesară. După încheierea contractului Bombic Piotr a optat în locul trecerii cu traiul la mama sa, să-l instaleze în casa acesteia pe fiul său Bombic Kirill împreună cu familia acestuia, care-i va asigura îngrijirea necesară. Ulterior, între Bombic Kirill, soţia acestuia şi reclamantă au apărut divergențe, iar întreţinerea ce i-a fost promisă de către Bombic Piotr la încheierea contractului de donaţie nu a fost realizată, reclamanta fiind în imposibilitatea de a face faţă cheltuielilor curente.

Mai mult ca atît Bombic Piotr a propus să o interneze într-o instituţie pentru bătrîni, solicitînd într-un proces separat chiar să fie declarată incapabilă. Anunţîndu-l pe donatar despre intenţia de a se adresa în instanţă, pentru a declara nul contractul de donaţie, acesta la data de 23 august 2013 a semnat contractul de donaţie nr. 15136, prin care a donat fiului său Bombic Kirill bunui imobil litigios. Reclamanta consideră contractele sus – menționate nule pe motive că au fost încheiate fără intenția de a produce efecte. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 octombrie 2013 s-a aplicat sechestru pe ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 16, situată în mun. Chişinău, str. Barbu Lăutaru cu nr. cadastral 0100216.225.01, ce aparţine lui Bombic Kirill ( f.d.

20 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Buiucani num. Chişinău din 03 martie 2014 s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu notarul public Rodica Seminova ( f.d. 104-105 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 25 martie 2014 s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Maria Bombic, s-a încasat din contul reclamantei în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 500 lei, în rest aceasta fiind scutită de la plata taxei de stat, totodată fiind anulată încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 16 octombrie 2013, prin care s-a aplicat sechestru pe ½ cotă-parte din casa de locuit nr. 16, situată în mun. Chişinău, str. Barbu Lăutaru ( f.d.

152 vol. I). Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Bombic Maria prin intermediul avocatului a depus cerere de apel, solicitînd casarea acesteia cu emiterea unei hotărîri noi privind admiterea acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015 s-a admis cererea de apel declarată de Bombic Maria, s-a casat hotărîrea primei instanţe cu emiterea unei hotărîri noi, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată ( f.d. 46 vol. II). În motivarea soluţiei sale instanţa de apel a reţinut următoarele prevederi legale. În conformitate cu art. 195 Cod Civil „actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile”.

2 Articolul 207 al. 1 Cod Civil stipulează că „actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect”, iar art. 221 al. 2 „actul juridic încheiat cu intenţia de a ascunde un alt act juridic (actul juridic simulat) este nul. Referitor la actul juridic avut în vedere de părţi se aplică regulile respective”. Potrivit art. 827 al. 1 Cod Civil „prin contract de donaţie, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părţi (donatar)”. În temeiul art. 219 al. 1 Cod Civil „actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conţinutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor”.

Ca circumstanţe de fapt instanţa de apel a reţinut încheierea contractului nr. 14072 din 27 decembrie 2007 şi contractului nr. 15136 din 23 august 2013 Colegiul a menţionat, că contractul de donaţie nr. 14072 din 27 decembrie 2007, încheiat între Bombic Maria şi Bombic Piotr, este lovit de nulitatea absolută, acest fapt fiind confirmat prin acțiunile concludente atît ale reclamantei cît şi ale pîrîtului Bombic Piotr. Instanţa de apel a menţionat, că deşi, pct. 4.3 al contractului de donaţie sus- menţionat indică că donaţia este necondiționată, de fapt consimțămîntul apelantei Bombic Maria a fost condiţionat de întreţinerea sa de către Bombic Piotr. Mai mult ca atît apelanta Bombic Maria, la încheierea contractului nu a avut intenţia de a realiza donaţia şi nu a urmărit faptul transmiterii dreptului de proprietate.

Astfel, contractul de donaţie nr. 14072 din 27 decembrie 2007, încheiat între Bombic Maria şi Bombic Piotr, contravine normelor imperative citate mai sus referitoare la consimţămîntul apelantei pentru încheierea anume a contractului de donaţie necondiţionat, precum şi scopul pentru care apelanta a încheiat acest contract, concluzie ce generează nulitatea absolută a contractului de donaţie, încheiat între Bombic Maria şi Bombic Piotr. Avînd în vedere constatarea nulităţii contractului de donaţie nr. 14072 din 27 decembrie 2007, care produce efecte retroactiv din momentul încheierii contractului dat, instanţa de apel a constatat că contractul subsecvent de donaţie nr. 15 136 din 23 august 2013, încheiat între Bombic Piotr şi Bombic Kirill, de asemenea este lovit de nulitate ca fiind act juridic ulterior, celui lovit de nulitate, astfel încît acesta urmează soarta contractului nul.

Nefiind de acord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015, Bombic Piotr şi Bombic Kirill au depus recurs, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe ( f.d. 60-64, vol. II). La data de 26 noiembrie 2015 avocatul Corina Digore a depus referinţă la recurs, prin care a solicitat declararea inadmisibilității cererii de recurs depuse de 3 către Bombic Piotr şi Bombic Kirill cu menţinerea deciziei contestate ( f.d. 81-84 vol. II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că decizia Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 02 iulie 2015, expediată părţilor prin intermediul oficiului poştal, confirmare privind recepționarea deciziei la materialele dosarului nu este.

În circumstanțele expuse cererea de recurs, depusă la 05 octombrie 2015, se consideră a fi depusă în termen. Tot odată la 28 octombrie 2015 recurenţii au depus un supliment la cererea de recurs ( f.d. 72 vol. II ). În recurs s-a invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Bombic Piotr şi Bombic Kirill este inadmisibil din următoarele considerente. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Colegiul atestă că recurenţii indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţa de apel a apreciat înscrisurile probatorii şi a constatat circumstanțele cauzei.

Aceste argumente nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează, că recursul în cauză conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenţilor la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, aşa cum formal invocă recurenţii şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procesual, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocare în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, al. 2, 3 şi 4 CPC. Potrivit prevederilor art. 432 al.1 CPC părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele 2 şi 3 ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau 4 aplicate eronat, iar al.

4 stabilește că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la al. 3 constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 al. 2, 3 şi 4. Totodată, potrivit jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Bombic Piotr şi Bombic Kirill asemenea aspecte nu se regăsesc.

Argumentul recurenților precum că cauza în instanţa de apel a fost examinată în lipsa avocatului Talambuţa Leonid, nu poate influenţa legalitatea deciziei instanței de apel. Potrivit art. 379 CPC instanța poate amîna examinarea cauzei la cererea întemeiată a avocatului, dar nu este obligată. La caz, deşi avocatul a solicitat amînarea procesului pe motivul aflării în concediu el nu a prezentat nici o probă în acest sens, inclusiv nu a probat imposibilitatea prezentării la şedinţa de judecată. Totodată instanţa de recurs reţine că recurentul Bombic Kirill a fost prezent în şedinţa instanței de apel şi a participat activ la dezbaterile judiciare. Din considerentele menţionate instanța de recurs ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bombic Piotr şi Bombic Kirill ca inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 269-270, 432, 433, 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie DISPUNE : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Bombic Piotr şi Bombic Kirill împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2015 în pricina civilă la acţiunea Mariei Bombic împotriva lui Piotr Bombic și Kirill Bombic, intervenienţi accesorii notarul privat Veronica Roșca și notarul public Rodica Semionova privind declararea nulității contractelor de donație. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul, Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas 5