2r-756/15 — Încasarea datoriei

Dosarul nr.2r-756/15 Prima instanţă: Judecătoria Sîngerei (jud. C.Cheptea) Instanţa de apel: Curtea de Apel Bălţi (jud. I. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi) DECIZIE 07 octombrie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele ședinței: Iuliana Oprea Judecătorii: Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu, în interesele Nadejdei Postica, împotriva încheierii din 21 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciubuc Valentina împotriva Nadejdei Postica cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 14 aprilie 2014, Ciubuc Valentina s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Postica solicitînd încasarea datoriei în valoare de 49810, 20 Euro şi 40502 lei, dobînzii de întîrziere în sumă de 8965,10 Euro şi 9720,10 lei, cheltuielile de judecată constituite din cheltuielile pentru asistenţă juridică în mărime de 34127, 50 lei şi taxa de stat în mărime de 25000 lei.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că la 21 octombrie 2011 pîrîta a împrumutat suma de 18515,20 Euro şi 40502 lei, pe un termen de două luni – 21 octombrie 2011-11 decembrie 2011, iar la 30 martie 2012 pîrîta a mai împrumutat suma de 31295 Euro pe un termen de şase luni, pînă la 30 septembrie 2012. Susţine că, banii au fost acordaţi în baza unei recipise şi în prezenţa a doi martori, care au semnat şi ei recipisa pentru confirmarea acestui act juridic, care se echivalează cu contractul de împrumut. Specifică că, pîrîta anterior a mai împrumutat de la ea bani în baza unor contracte de împrumut autentificate notarial şi contracte de ipotecă, dar de fiecare dată rambursa suma împrumutată, motiv pentru care i-a împrumutat sumele menţionate în baza recipiselor.

Afirmă că, toate somaţiile şi solicitările privind restituirea sumei împrumutate, au rămas neglijate. Consideră că urmează să fie încasată şi dobînda de întîrziere, deoarece suma împrumutată trebuia să fie restituită cu trei ani în urmă şi între timp valuta naţională s-a depreciat. Solicită şi încasarea cheltuielilor pentru asistenţă juridică. Prin hotărîrea din 10 aprilie 2015 a judecătoriei Sîngerei s-a admis parţial 1 cererea de chemare în judecată înaintată de Ciubuc Valentina împotriva Nadejdei Postica şi s-a încasat de la Postica Nadejda în beneficiul Valentinei Ciubuc suma de 50773, 39 lei, 58775, 03 Euro şi cheltuielile de judecată în mărime de 7440 lei, de la Postica Nadejda în beneficiul statului s-a încasat taxa de stat neachitată în mărime de 20000 lei, iar în partea cheltuielilor pentru asistenţă juridică, acţiunea a fost respinsă.

Prin încheierea din 21 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi s-a respins cererea Nadejdei Postica privind scutirea de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs cererii de apel declarate de avocatul Mocanu Serghei, în interesele Nadejdei Postica împotriva hotărîrii din 10 aprilie 2015 a judecătoriei Sîngerei, s-a oferit termen pînă la 08 octombrie 2015 ora 09:00, pentru indicarea în cererea de apel a esenţei şi temeiurilor apelului, argumentul ilegalităţii sau netemeiniciei hotărîrii contestate, motivele de fapt şi de drept, probele invocate în susţinerea cererii de apel şi prezentarea bonului de plată a taxei de stat în sumă de 18750 lei.

La data de 10 august 2015 (expediat prin intermediul Oficiului Poştal la 06 august 2015) avocatul Serghei Mocanu, în interesele Nadejdei Postica, a declarat recurs împotriva încheierii din 21 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi solicitînd casarea încheierii contestate cu remiterea pricinii în instanța de apel la etapa de primire în alt complet de judecată. În motivarea recursului s-a invocat că instanţa de apel la emiterea încheierii contestate nu a ţinut cont de prevederile art. 20 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 6 § 1 CEDO, prin ce a violat incontestabil dreptul recurentei la accesul la justiţie. Susţine că, soluţionarea chestiuni de scutire de la plata taxei de stat, s-a examinat în lipsa ei, deşi, prin cererile din 18 iunie 2015 şi 02 iulie 2015 a comunicat instanţei că este bolnavă fiind internată în Spitalul „Arhangelul Mihail” şi nu a avut posibilitate reală de achita taxa de stat.

Menţionează că, într-o jurisprudenţă constantă, CtEDO a statuat ca dreptul la tribunal este pus grav în discuţie daca taxa de stat este fixata într-un cuantum excesiv, în deosebi atunci cînd cel care intenţionează sa exercite calea de atac este lipsit de resurse financiare. Afirmă că, prin respingerea cererii cu privire la scutirea de la plata taxei de stat pentru depunerea apelului, instanta de apel nu a tinut cont de faptul ca la înaintarea acţiunii Valentina Ciubuc, nu a achitat integral de taxa de stat, deşi legea şi circumstanţele de fapt nu prevăd contrariul, însă, ei îi este îngrădit acest drept de a fi scutită de la plata taxei de stat. Consideră că, în astfel de circumstanţe, de către instanta de apel a fost încălcat principiul fundamental al dreptului procesual civil şi anume, principiul egalităţii în faţa legii şi a justiției.

Susţine că, o soluţie contrară practicii stabilite de Curtea Supremă de Justiţie cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, ar determina crearea unei situaţii discriminatorii faţă de recurent, ceea ce, în opinia sa, ar echivala cu încălcarea principiul egalităţii de tratament juridic. Declară că, instanta de recurs nu poate ignora şi nici încălca jurisprudenţă CtEDO potrivit căreia deosebirile de tratament sunt discriminatorii dacă nu au o 2 justificare obiectivă şi rezonabilă. Invocă şi faptul că conform PIGD, la data de 21 iulie 2015 nu au fost petrecute careva şedinţe de judecată, nu a fost întocmit proces verbal sau vreo înregistrare audio, prin ce consideră că încheierea a fost emisă contrar prevederilor art.art.

21 alin.(1), 23 alin.(1), 25 alin.(1) CPC. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei. Din materialele cauzei rezultă că încheierea recurată a fost emisă în lipsa părţilor, iar conform scrisorii de însoțire a fost expediată încheierea la data de 23 iulie 2015 (f.d.150) şi recepţionată de către avocatul recurentei-Mocanu Serghei la 25 iulie 2015(f.d.51), iar de către recurentă la 27 iulie 2015(f.d.153). Astfel, Colegiul judiciar al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat la 10 august 2015 (expediat prin intermediul Oficiului Poştal la 06.08.2015) împotriva încheierii din 21 iulie 2015 a Curţii de Apel Bălţi, este în termen.

Examinînd temeiurile recursului, în raport cu materialele pricinii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 364, alin. (1) CPC, cererea de apel se depune în scris la instanţa judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condiţiile legii. În conformitate cu prevederile art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale.

Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs. În conformitate cu art. 426 alin.(1) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să mențină încheierea contestată.

Materialele cauzei atestă că prin încheierea din 21 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi s-a respins cererea Nadejdei Postica privind scutirea de la plata taxei de stat şi nu s-a dat curs apelului declarat de către Nadejda Postică împotriva hotărîrii din 10 aprilie 2015 a judecătoriei Sîngerei, acordîndu-i termen pînă la 08 octombrie 2105 pentru indicarea în cererea de apel a esenţei şi temeiurilor apelului, argumentul ilegalităţii sau netemeiniciei hotărîrii contestate, motivele de fapt şi de drept, probele invocate în susţinerea cererii de apel şi prezentarea bonului de plată a taxei de stat în sumă de 18750 lei (f.d.149).

Raportând circumstanțele stabilite la normele de drept procesual menționate, Colegiul constată că instanța de apel corect emis încheierea de a nu da curs cererii 3 de apel, acordînd apelantului termen suplimentar pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat și a apelului cu esenţa, temeiurile, motivele de fapt şi de drept, bazîndu-se pe prevederile art. art. 364, 365 CPC. În conformitate cu art. 84 CPC, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare în judecată (iniţială şi reconvenţională), cererea intervenientului principal, cererea vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti, cererea de declarare a insolvabilităţii, cererea de eliberare a titlului executoriu privind executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum şi cererea de eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătoreşti.

În conformitate cu art. 85 alin.(4) CPC, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, persoana fizică sau juridică poate fi scutită de judecător (de instanţa judecătorească) de plata taxei de stat sau de plata unei părţi a ei. Conform art.4 al Legii taxei de stat, nr. 1216-XII din 03 decembrie 1992, în cazurile prevăzute de lege, la cerere, judecătorul sau instanţa judecătorească, în funcţie de situaţia materială şi de probele prezentate în acest sens, este în drept să elibereze, complet sau parţial, de plata taxei de stat persoanele fizice şi juridice, precum şi să eşaloneze sau să amâne achitarea taxei de stat. Din sensul art. 85 alin. (4) CPC şi art. 4 al Legii taxei de stat se deduce că pentru scutirea de plata taxei de stat, solicitantul trebuie să prezinte probe pertinente, care să confirme că este în imposibilitate de a achita taxa de stat.

Totodată, este de menţionat că în cererea de scutire a persoanelor fizice se expun circumstanţele care justifică solicitarea şi se anexează actele confirmative ale acestor circumstanţe, cum ar fi: avizul Comisiei pentru protecţie socială, certificat despre mărimea salariului, pensiei sau a altor venituri; existenţa la întreţinere a copiilor minori sau a altor persoane, dovada lipsei conturilor bancare, etc. În speţă, instanţa de recurs reţine că apelantul a înaintat cerere de a fi scutit de la plata taxei pentru judecarea pricinii în apel, dar nu a anexat careva probe în favoarea admiterii cererii de scutire, ceea ce a dus la respingerea acesteia. Prin urmare, instanţa de apel corect a apreciat această circumstanţă, ceea ce a dus la emiterea unei soluţii conform legii.

Cu referire la argumentul recurentului referitor la scutirea de la plata taxei de stat, instanţa de recurs îl consideră nefondat, deoarece în cererea de recurs s-a făcut o retrospectivă atît a practicii naţionale, cît şi practicii CtEDO referitor la scutirile efectuate de la plata taxei de stat, însă, la fel, nu au fost prezentate careva probe pertinente şi veridice ce ar confirma situaţia grea materială şi respectiv imposibilitatea plăţii taxei de stat. Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiţie, consfinţit de jurisprudenţa CtEDO, în cadrul soluţionării cererilor privind acordarea facilităţilor la plata taxei de stat, se examinează cu minuţiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”.

La soluţionarea acestor cereri instanţele se bazează atît pe normele dreptului naţional, cît şi pe prevederile Convenţiei şi jurisprudenţei CtEDO. Totodată, este de menţionat că dreptul de acces la un tribunal urmează a fi înţeles ca un drept de acces concret şi efectiv, ceea ce determină instanţa de judecată 4 de a supune adresarea oricărei persoane în justiţie cu o restricţie pecuniară clară şi concretă, evidenţiind-o în conţinutul încheierii de contestare a neajunsurilor la adresarea cu un instrument de atac, urmărind scopul de respectare a echilibrului între necesitatea asigurării bunei administrări în justiţie şi proporţionalitatea unei astfel de restricţii. Astfel, însăşi Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuează că impunerea la achitarea taxei de stat nu constituie o limitare incompatibilă cu garanţiile art. 6 din Convenţie.

Respectiv, nu se consideră îngrădirea accesului liber la justiţie, prin prisma art. 6 din Convenţia Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, în situaţia în care solicitantul nu se conformează obligaţiei de achitare a taxei de stat, dar nici nu informează despre situaţia materială la momentul relevant, cu prezentarea dovezilor veridice (cazul Romany Gaz Grup v. Moldova, cererea nr. 11662, 10.06.2010).

În această ordine de idei, Colegiul reţine că neprezentarea dovezii de plată a taxei de stat ori solicitarea de la scutirea acesteia, drept prevăzut la art. 85 CPC, indică direct la nerespectarea drepturilor sale procedurale, în măsura stabilită de normele de drept procedural, de aceea instanţa de apel în temeiul legii a dispus obligarea apelantei de a prezenta dovada de plată a taxei de stat în termenul stabilit, or, înaintând cerere de apel fără a prezenta dovada de plată a taxei de stat şi cunoscând despre necesitatea prezentării acesteia, urma să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudenţa CtEDO, de a proteja drepturile sale de acces la justiţie, fapt însă ignorat de aceasta.

Prin urmare, Colegiul consideră necesar să precizeze că circumstanţele expuse de recurent nu pot fi acceptate de către instanţa de recurs în vederea casării actului judecătoresc contestat, în condiţiile cînd instanţa de apel la examinarea cererii de scutire de la plata taxei de stat s-a conformat prevederilor legale.

De asemenea, Colegiul relevă că afirmaţia recurentului precum că chestiunea privind scutirea de la plata taxei de stat s-a examinat în lipsa sa, Postica Nadejda fiind bolnavă şi nu a avut posibilitate reală de a prezenta dovezi referitor la imposibilitatea plăţii taxei de stat, este o aserțiune, deoarece instanţa de apel a examinat cererea de scutire de la plata taxei de stat la data de 21 iulie 2015, iar apelanta Postica Nadejda a fost informată despre data şi ora şedinţei de judecată respective, conform citaţiei expediate în adresa reprezentantului acesteia-Mocanu Serghei şi avisul de recepţie (f.d.146-147), pe cînd cererile privind starea de sănătate a Nadejdei Postica sunt datate cu 18 iunie 2015 (f.d.137) şi 02 iulie 2015(f.d.143), adică pentru şedinţele de judecată precedente.

În contextul dat este de menţionat că apelanta Postica Nadejda, prin intermediul reprezentantului acesteia, a fost înştiinţată şi despre data şi ora şedinţelor de judecată precedente, conform citaţiilor expediate şi aviselor de recepţionare a acestora (f.d.134,136, 140-141). Mai mult de atît, în conformitate cu 102 alin. (41), (5), CPC, participanţii la proces înştiinţaţi în mod legal o dată nu pot invoca necitarea lor pentru efectuarea actelor de procedură la o dată ulterioară. Prezentarea părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant, acoperă orice viciu de înmînare a citaţiei. Instanţa de recurs consideră nefondat şi argumentul recurentului referitor la lipsa şedinţei de judecată din 21 iulie 2015, deoarece materialele cauzei-citaţiile şi 5 procesul verbal al şedinţei de judecată din 21 iulie 2015 (f.d.146-148) atestă contrariul.

Colegiul menționează că în conformitate cu prevederile art. 56 alin.(3) CPC, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. Mai mult de atît, la caz, conformarea participanţilor la proces prevederilor legale, nu poate fi calificată discriminatorie în raport cu alte speţe, în condiiţiile cînd fiecare caz este examinat în particular şi minuţios, fapt menţionat şi supra. Prin urmare, instanţa de recurs relevă că soluţia adoptată de instanţa de apel prin încheierea recurată este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, având în vedere și obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea contestată este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menține încheierea instanței de apel din 21 iulie 2015. În conformitate cu prevederile art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de avocatul Serghei Mocanu, în interesele Nadejdei Postica, împotriva încheierii din 21 iulie 2015 a Curții de Apel Bălţi, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ciubuc Valentina împotriva Nadejdei Postica cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă. Președintele completului Iuliana Oprea Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 6