Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3ra-1130/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
30 septembrie 2015
Părțile
SA Efes Vitanta Moldova Brewery vs Consiliul municipal Chişinău
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

3ra-1130/15 — Contestarea actelor administrative

prima instanță: M. Negru dosarul nr. 3ra-1130/15 instanța de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 30 septembrie 2015 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Consiliul municipal Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății pe Acțiuni „Efes Vitanta Moldova Brewery” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, prin care a fost respins apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău şi menținută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 17 septembrie 2014, prin care acțiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 11 februarie 2014, SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la constarea actelor administrative. În motivarea acţiunii a indicat că la data de 28 martie 2013, Consiliul municipal Chișinău a adoptat Decizia nr. 3/1, prin care a aprobat taxele locale, inclusiv și taxa pentru utilizarea simbolicii locale. Susține că, ca rezultat, mărimea acestei taxe locale a fost majorată de la 0.1% pînă la 1% și anume de zece ori, iar în conformitate cu pct. 1 al deciziei menționate, taxele locale nou-aprobate se pun în aplicare din data aducerii la cunoștință publică prin publicare, plasare sau prin afișare în locuri publice.

Menționează că prin Decizia nr. 6/63 din 27 iunie 2013, Consiliul municipal Chișinău a modificat Decizia nr. 3/1 din 28 martie 2013, micșorând taxa pentru utilizarea simbolicii locale de la 1% la 0,15%. Indică că fiind producător de bere sub marca comercială „Chişinău” este plătitor al taxei pentru utilizarea simbolicii locale, respectiv, deciziile menționate mai sus au afectat direct societatea. Invocă că analizând legalitatea Deciziilor menționate, a ajuns la concluzia că acestea au fost adoptate cu încălcări esențiale ale legislației, ceea ce î-l impune să înainteze prezenta cerere, şi anume deciziile contestate au fost adoptate fără adoptarea sau modificarea bugetului local, prin ce a fost încălcat art. 297 alin. (3) din Codul fiscal, care prevede că taxele locale se aplică, se modifică ori se anulează de către autoritatea administrației publice locale concomitent cu adoptarea sau modificarea bugetului unității administrativ-teritoriale.

Afirmă că, deciziile contestate au fost adoptate inopinat, fără transparența decizională, prin ce au fost încălcate prevederile art. 8 din Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător, care indică expres că autoritățile administrației publice sânt obligate să informeze asupra proiectelor de acte normative şi să asigure transparența în activitatea lor decizională prin implicarea sectorului privat, a societății civile şi a persoanelor fizice în elaborarea actelor normative şi în procesul luării deciziilor, or, deciziile contestate nu oferă o certitudine necesară în vederea aplicabilității acestora în special privind termenul de aplicare, prin ce a fost încălcat principiul certitudinii impunerii prevăzute de art.6 alin.(8) lit.b) al Codului Fiscal.

La fel, indică că sub aspect procesual, deciziile contestate reprezintă acte administrative cu caracter normativ, fiind pasibile de contestare în temeiul art. 3 din Legea contenciosului administrativ. Solicită anularea Deciziei nr. 3/1 din 28 martie 2013 şi deciziei nr. 6/63 din 27 iunie 2013 adoptate de Consiliul municipal Chișinău în partea modificării cuantumului taxei pentru utilizare simbolicii locale. Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 februarie 2014, a fost dispusă suspendarea executării deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 3/1 din 28 martie 2013 şi a deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 6/63 din 27 iunie 2013, în partea stabilirii cuantumului taxei pentru utilizarea simbolicii locale.

Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 septembrie 2014, acțiunea a fost admisă, fiind anulate deciziile Consiliului Municipal Chișinău nr.3/1 din 28 martie 2013 şi nr.6/63 din 27 iunie 2013, în partea stabilirii cuantumului taxei pentru utilizarea simbolicii locale şi menținută încheierea primei instanțe. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 26 martie 2015, a fost respins apelul declarat de către Consiliul municipal Chișinău și menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei a invocat prevederile art. 6 art. 297 din Cod fiscal, art.5 alin.(4), art. 27 al Legii privind finanțele publice din 16 octombrie 2003, care reglementează impozite şi taxe şi tipurile lor, atribuţiile autorităţii administraţiei publice locale, repartizarea veniturilor între bugetele unităților administrativ-teritoriale şi rectificarea bugetelor unităților administrativ-teritoriale.

Cu referire la normele citate și în coraport cu materialele pricinii, prima instanță just a concluzionat precum că prin Decizia de nr. 3/1 din 28 martie 2013 și Decizia nr. 6/63 din 27 iunie 2013, Consiliul municipal Chișinău a adoptat modificarea cotei taxei de aplicare a simbolicii locale, fiind o taxă locală, în lipsa unui temei de rectificare a bugetului și fără o corespunzătoare modificare a bugetului, ceea ce constituie o încălcare a normelor menționate, mai mult ca atât, Consiliul municipal Chișinău pe parcursul examinării pricinii nu a prezentat careva prove care ar confirma contrariul. La 29 iunie 2015, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a cerințelor.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Susține că prin decizia nr.3/1 din 28 martie 2013 „ Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a taxelor locale” s-a stabilit şi s-a pus în aplicare pe teritoriul municipiului Chișinău, din data aducerii la cunoștință publică prin publicare, plasare sau prin afișare în locuri publice, taxele locale, cotele și înlesnirile fiscale, iar prin pct. 1 al prezentului act administrativ normativ au fost stabilite taxe locale şi puse în aplicare pe teritoriul municipiului Chișinău, care urmează a fi achitate atât de persoanele juridice cât și persoanele fizice înregistrate în calitate de întreprinzător.

Consideră decizia nr.3/1 din 28 martie 2013 legală, deoarece, a fost emisă de un organ competent, conform legislației în vigoare, și cu respectarea procedurii stabilite, fiind adoptată în baza prevederilor art. 14 alin. (2) lit. a), art. 19 alin. (4) şi art. 20 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, privind administrația publică locală şi pct. 18 al Legii nr.48 din 26 martie 2011, privind modificarea şi completarea unor acte legislative, cât şi conform prevederilor Legii nr. 267 din 23 decembrie 2012. Afirmă că până la punere în aplicare a modificărilor operate prin Legea nr. 48 din 28 decembrie 2011, autoritatea deliberativă a administrației publice locale nu avea dreptul să stabilească o cotă mai mare decât cotele maxime stabilite prin Lege, după modificările efectuate, aceste prevederi au fost excluse, iar ținându-se cont de noile prevederi, autoritățile administrației publice locale după o analiză a tuturor taxelor locale și a propunerilor Comisiei pentru Buget, Economie, Finanțe, Patrimoniul Public Local sunt în drept să stabilească de sine stătător cotele la taxele locale.

Menționează că instanța de apel la emiterea deciziei nu a luat în considerație argumentul său referitor de transparența decizională, deoarece, proiectul de decizie a Consiliului municipal Chișinău cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pe teritoriul municipiului Chișinău, precum şi cotele taxelor, au fost publicate pe pagina web oficială al Primăriei municipiului Chișinău, www.chişinău.md, iar la data de 19 decembrie 2012 au fost desfășurate dezbaterile publice pentru aprobarea noilor taxe locale pe teritoriul municipiului Chișinău, mai mult ca atât, în perioada 24-27 decembrie 2012 a avut loc prima etapă a consultărilor publice, în fiecare din cele 5 preturi de sector din municipiul Chișinău, iar la data de 24 decembrie 2012, la ora 16.00, dezbaterile au avut loc în incinta Preturii sect.

Botanica. Prin urmare, conform datelor statistice, pagina cu proiectul deciziei a fost accesată în jur de 1100-1200 ori, ceea ce dovedește faptul că de către administraţia publică locală a fost respectată întru totul prevederile art. 2, art. 4 lit. e), art. 5 alin.(6), art. 13 alin. (1), art. 20 alin.(2), art. 38 al Legii nr. 317 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorități ale administrației publice centrale şi locale, precum şi art. 8 art. 9, art. 12 al Legii nr. 235 din 20 iulie 2006 cu privire la principiile de reglementare a activității de întreprinzător. Consideră că instanța de apel la emiterea hotărârii eronat a concluzionat precum că, despre existența proiectului de decizie, intimatul nu a fost nici informat, nici invitat la dezbaterea publică a proiectului deciziei, iar despre decizia constată a aflat abia la finele lunii mai, ceea ce a determinat-o pe intimată să înainteze scrisoarea nr. 28-1/780 către Primarul mun.

Chișinău, cu privire la revizuirea taxei de 1%, deoarece, proiectul de decizie a fost plasat pe pagina web oficială a Primăriei municipiului Chişinău încă de la începutul anului 2012, astfel, administrația publică locală s-a condus de prevederile legale care reglementează expres modalitatea precum şi asigurarea transparenței în procesul decizional din cadrul autorităților administrației publice centrale şi locale reglementată de Legea nr. 239 din 13 noiembrie 2008 privind transparența în procesul decizional. Cu referire la abrogarea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr.6/63 din 27 iunie 2013 despre operarea de modificări în anexa la decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 3/1 din 28 martie 2013, cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale, la fel o consideră ca neîntemeiată deoarece, prin această decizie s-au operat modificări în pct. 4) ,,Taxa de aplicare a simbolicii locale” coloniţa 4 „Cota taxei”, cifra „ 1” se substituie prin cifra „0,15”.

Apreciază drept eronată şi concluzia instanței de apel precum că drepturile intimatului au fost încălcate prin emiterea actelor administrative contestate, deoarece la emiterea actului administrativ s-a ținut cont de demersul ultimului înregistrat cu nr. 28-1/780 din 29 septembrie 2013 şi nota informativă nr. 06-08/752 din 24 iunie 2013 a Direcției Generale Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale, astfel, administrația publică locală a mers în întimpinarea intimatului şi a adoptat actul administrativ solicitat prin micșorarea cuantumului. Consideră că SA „Efes Vitanta Moldova Brewery” se eschivează de la achitarea chiar și a taxei de „0,15” stabilită prin decizia nr. 6/63 din 27 iunie 2013 „despre operarea unor modificări în anexa la decizia CMC nr. 3/1 din 28 martie 2013 ,, Cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a taxelor locale”.

La 26 august 2015, SA „Efes Vitanta Moldova Brewery”, reprezentat de avocatul Sorocean Andrian a depus referință la recursul declarat, prin care a invocat caracterul neîntemeiat al acestuia și a solicitat respingerea lui ca fiind inadmisibil. Indică intimatul că Curtea de Apel Chișinău în decizia din 26 martie 2015, a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt ale cauzei în raport cu normele de drept aplicate, pe când argumentele recurentului sunt declarative. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiţie ţine să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Consiliul municipal Chișinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.