- Dosarul nr.
- 3ra-775/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 septembrie 2015
- Părțile
- SRL Călătorul vs Primăria or. Durleşti, SRL MobvaroM
- Pe scurt
- Degrevarea de probatiune, depunerea cererii de formare a bunului imobil
3ra-775/15 — Contestarea actului administrativ
prima instanță M. Diaconu dosarul nr. 3ra-775/15 instanța de apel Iu. Cimpoi, A. Doga, N. Craiu DECIZIE 30 septembrie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Călătorul”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Călătorul” împotriva Primăriei și Consiliului local al orașului Durlești, municipiul Chișinău, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Mobvaro-M” cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2015, prin care au fost admise apelurile depuse de către Societatea cu răspundere limitată „Mobvaro-M” și de Consiliul local și Primăria orașului Durlești, municipiul Chișinău, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 12 iunie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 21 martie 2013, SRL „Călătorul” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or.
Durlești, mun. Chișinău, intervenient accesoriu SRL „Mobvaro-M” cu privire la contestarea actului administrativ și anularea rezultatelor licitației. În motivarea acţiunii a indicat că la 30 decembrie 1998, între SRL „Călătorul” și Primăria or. Durlești a fost încheiat contractul de arendă funciară prin care ultima a transmis în locațiune terenul cu suprafața de 0,7246 ha cu nr. cadastral 0121113002, pe un termen de 20 ani. La 31 iulie 2009, prin decizia Primăriei or. Durlești nr. 7.13 din 31 iulie 2009, s-a decis rezilierea unilaterală a contractului de locațiune pe motiv de neînregistrare a acestuia la OCT Durlești. Menționează că decizia dată le-a fost adusă la cunoștință în anul 2013, în acest sens, la 18 martie 2013 fiind depusă o cerere prealabilă de eliberarea deciziei.
1 Indică că până la data numită SRL „Călătorul” a achitat în contul pârâtei chiria convenită, astfel încât raporturile contractuale au continuat şi după dispunerea încetării lor. Anterior li s-a comunicat verbal că pentru 18 martie 2013 a fost numită petrecerea licitației relativă înstrăinării unei părți din terenul cu suprafața de 0,7246 ha cu nr. cadastral 0121113002, şi anume a suprafeței de 0,5253 ha cu nr. cadastral 0121113430. Indică că divizarea terenului cu suprafața de 0,7246 ha cu nr. cadastral 0121113002, s-a realizat, la fel, în urma deciziei Primăriei or.
Durlești nr. 7.13 din 31 iulie 2009, nefiind informată în acest sens, folosința bunului fiind exercitată pe deplin până în 2013. Afirmă că deși a obiectat contra desfășurării licitației, depunând la 18 martie 2013 o cerere privind necesitatea anulării dispoziției de petrecere a acesteia, cererea nu a fost luată în considerație, astfel încât SRL „Mobvaro-M” a fost desemnată drept câștigătoare a licitației. Astfel, menționează că omițând drepturile de locatar ale SRL „Călătorul”, Primăria or. Durlești nu a informat reclamanta despre petrecerea licitației și nici despre încetarea anterioară a raporturilor de locațiune, motiv pentru care invocă încălcarea dreptului de preemțiune la înstrăinarea bunului.
Solicită SRL „Călătorul” anularea deciziei Primăriei or. Durlești nr. 7.13 din 31 iulie 2009 și a rezultatelor licitației din 18 martie 2013 pe marginea înstrăinării terenului cu suprafaţa de 0,5253 ha cu nr. cadastral 0121113430. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 martie 2013 a fost aplicat sechestru asupra bunului imobil cu nr. cadastral 0121113002 și 0121113430, fiind interzise oricare tranzacții, inclusiv eliberare și înregistrare de acte, având ca obiect imobilul nominalizat, până la soluționarea definitivă a cazului. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 20 iunie 2013 a fost respins recursul declarat de Primăria și Consiliul local Durlești și menținută încheierea Judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 21 martie 2013. La 31 iulie 2013, SRL „Călătorul” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local și Primăriei or. Durlești, mun. Chișinău solicitând obligarea pârâților de a prezenta răspuns la cererea prealabilă din 22 mai 2013 și anularea deciziei Consiliului local Durlești nr. 3.10.1 din 06 martie 2012 (f.d. 102, 133 vol. I). În motivarea acţiunii a indicat că la 22 mai 2013 a expediat către Primăria și Consiliul local Durlești o cerere prealabilă, care a fost primită la 23 mai 2013, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului local Durlești nr. 3.10.1 din 06 martie 2012, dar până la momentul depunerii cererii de chemare în judecată nu a primit nici un răspuns.
Ulterior, la 11 februarie 2014, SRL „Călătorul” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local și Primăriei or. Durlești prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului local Durlești nr. 4.6.2 din 29 martie 2012 (f.d. 150-154 vol. I). 2 În motivarea acţiunii a indicat că la 06 martie 2012, Consiliul local Durlești a emis decizia nr. 3.10.1 cu privire la formarea bunului imobil, care a fost înregistrată la ÎS „Cadastru” abia la 04 martie 2013, deoarece la momentul emiterii ei terenul cu nr. cadastral 0121113002 se afla sub interdicția aplicată de Judecătoria Buiucani, astfel că asupra acestui teren nu poate fi emisă o careva decizie.
La fel, prin decizia nr. 3.10.1 din 06.03.2012, reclamantului i s-a închis accesul la drum, la intrarea şi ieşirea din boxele destinate reparaţiei, precum şi din garajele destinate camioanelor de mare tonaj, alt acces la drumurile publice nefiind posibil deoarece întregul teren este îngrădit de un gard capital, pilonii căruia sunt turnaţi adânc în pământ, din beton armat, fapt ce a generat prezenta adresare în justiţie. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 08 mai 2014 pricinile civile au fost conexate într-un singur proces. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 12 iunie 2014 acțiunea a fost admisă integral. Au fost anulate deciziile Primăriei or.Durlești, mun.Chişinău nr.7.13 din 31 iulie 2009; nr.10.3.1 din 06 martie 2012 şi nr.4.6.2.din 29 martie 2012 ca fiind nefondate.
Au fost anulate rezultatele licitației din 18 martie 2013, pe marginea înstrăinării terenului cu suprafața de 0,5253 ha cu nr. cadastral 0121113430. A fost anulată măsura de asigurare a acţiunii şi ridicat sechestrul aplicat prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 martie 2013 pe bunurile imobile cu nr. cadastrale 0121113002 şi 0121113430. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2015 au fost admise cererile de apel depuse de SRL „Mobvaro-M” și de Consiliul local și Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 27 martie 2015 şi suplimentar la 27 martie 2015, SRL „Călătorul” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel sau emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.
Recurentul SRL „Călătorul” în motivarea recursului a indicat că concluziile instanţei de apel sunt în contradicţie cu actele pricinii.
Astfel instanţa de apel greşit a concluzionat că pe aceleaşi obiect este deja o hotărîre judecătorească irevocabilă, deoarece obiect al acţiunii în dosarul dat în care pricinile separate au fost comasate este decizia nr. 3.10.1/06.03.2012 „ Cu privire la formarea bunului imobil” , prin care s-a format bunul scos la licitaţie cu nr. cadastral 012.111.3430, decizia nr. 4.6.2/29.03.2012 „Cu privire la scoaterea la licitaţie a terenurilor”, nr. 2.1/22.03.2013 prin care s-au validat rezultatele licitaţiei din 18 martie 2013, cît şi petrecerea licitaţiei din 18 martie 2013. Iar decizia nr. 7.13/31.07.2009 „Privind formarea bunului imobil” emisă de Consiliul local Durleşti s-a solicitat să fie introdusă în acest dosar şi anulată ca ilegală din cauză, că a apărut în dosar certificatul ilicit al Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat pentru control la legalitate decizia nr. 7.13/31.07.2009, însă Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat şi-a început activitatea la 28 decembrie 2009 prin ce Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat face fals de uz în acte publice, prin ce se protejează acţiunile ilicite ale Consiliului local şi Primăriei Durleşti de anulare a contractului de arendă din 30 decembrie 1998,
modificat prin acordul adiţional nr. 03/27.05.2008 de Consiliul local Durleşti cu încălcarea 3 competenţei sale contrar prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. La fel, indică că instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural şi anume prevederile art. 370 alin. (2) şi (3), 366 alin. (3), 372 alin. (11) şi art. 373 alin. (5) CPC.
Astfel, instanţa de apel a exclus din obiectul acţiunii în contencios administrativ, separînd sarcinile deja conexate conform art. 187 CPC deciziile Consiliului local Durleşti nr. 3.10.1/06.03/2012 „Cu privire la formarea bunului imobil”, nr. 4.6.2/29.03.2013 „cu privire a scoate la licitaţie a terenurilor funciare”, 2.1/22.03.2013 „Cu privire la validarea licitaţiei” şi nici nu s-a pronunţat asupra deciziilor noi apărute, care au fost depuse la data de 28 ianuarie 2015 la dosarul examinat în apel la 29 ianuarie 2015 şi anume decizia nr. 4.11.3/30.05.2013 „Cu privire la examinarea cererilor”, decizia 1.30/14.02.2011 „Cu privire la stoparea activităţii economice”, prin ce SRL „Călătorul” nu s-a bucurat de o decizie legală şi întemeiată.
Suplimentar recurentul a menţionat că deciziile nr. 3.10.1 şi nr. 4.6.2 şi respectiv decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015 ilegale şi fără suport juridic, iar hotărîrea Judecătoriei Buiucani una legală şi întemeiată din următoarele motive. Conform clauzelor contractului încheiat între părţi, SRL „Călătorul” beneficiază de dreptul preferenţial la privatizarea imobilului litigios, adică de dreptul de preemţiune. Acest drept, conform art. 794 Codul civil presupune obligaţia vînzătorului de a informa neîntîrziat titularul dreptului de preemţiune despre intenţia sa şi condiţiile vînzârii. Terenul în cauză însă a fost împărţit şi scos la licitaţie fără a fi coordonat acest fapt cu recurentul.
Iar, conform art. 793 alin. (1) Codul civil, titularul dreptului de preemţiune poate face uz de el în cazul în care persoana obligată încheie cu un terţ contract de vînzare-cumpărare. În conformitate cu art. 15 lit.d) din Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004, la cererea de formare a bunului imobil, se anexează acordul scris, după caz, al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul. Din moment ce terenul litigios se afla sub interdicţia aplicată de Judecătoria Buiucani, mun. Chişinău asupra acestuia nu putea fi emisă o careva decizie. De către intimaţii Primăria şi Consiliul or. Durleşti au fost întreprinse acţiuni in vederea ascunderii ilegalităţilor făcute pentru a scoate terenul litigios la licitaţie.
Astfel, secretarul Consiliului Durleşti nu a remis decizia nr. 4.6.2 către SRL „Călătorul” pentru înştiinţare, astfel împiedicând recurentul să afle la timp despre toate ilegalităţile în cauză. Primăria şi Consiliul or.
Durleşti au înregistrat in mod eronat terenul litigios sub nr. cadastral 0121113, care în Registrul bunurilor imobile figurează sub nr. cadastral 0121113430; nr. cadastral 0121113 a terenului cu suprafaţa de 0,5253 ha situat pe adresa str. Tudor Vladimirescu f/n expus la punctul 1 al deciziei nr.4.6.2, în Registrul bunurilor imobile nici nu există, iar in Monitorul Oficial nr. 42-47 în care a fost publicat anunţul privind licitaţia, pe aceeaşi adresă str. Tudor Vladimirescu f/n, Consiliul Local a depus informaţia cu un alt nr. cadastral şi anume 0121113430. 4 Deci, prin acţiunile mai sus enunţate s-au încălcat prevederile art. 11 lit. b) al Regulamentului privind licitaţiile cu strigare şi cu reducere aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea licitaţiei, vînzătorul publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi, după caz, în presa locală, comunicatul informativ privind desfăşurarea licitaţiei.
Comunicatul va include următoarele informaţii - denumirea completă şi locul aflării bunurilor. Decizia nr. 4.6.2 nu a trecut controlul la legalitate la Oficiul Cancelariei de Stat, terenul litigios fiind expus la licitaţie cu nr. cadastral 0121113430, iar în decizia nr. 4.6.2 acest teren este înscris sub nr. cadastral 0121113. Astfel, conform art. 64 alin. (1) din Legea privind administraţia public locală nr. 436 din 28.12.2006, controlului obligatoriu sînt supuse următoarele acte ale autorităţilor administraţiei publice locale: a) deciziile consiliilor locale de nivelurile întîi şi al doilea; c) actele privind organizarea licitaţiilor şi actele privind atribuirea de terenuri. Prin urmare, consideră instanţa de apel în mod eronat a interpretat clauza contractuală ce se referă la dreptul de preemţiune al recurentului la vînzarea terenului litigios şi respectiv prevederile art. art.793 al.
(1), 794 Codul civil, care reglementează acest drept, precum şi prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28.10.2004 care prevede obligaţia intimatului de a anexa la cererea de formare a bunului imobil acordul scris al titularilor cu ale căror drepturi este grevat imobilul. La 04 septembrie 2015, SRL „Călătorul” a depus cerere de recurs suplimentar indicînd că la emiterea deciziei instanţei de apel , instanţa a încălcat normele de drept material şi procedural şi anume art. 327 alin. (3) CPC, care stipulează că în instanţa de apel nu se poate schimba calitatea procedurală a părţilor, temeiul sau obiectul acţiunii, şi nici nu pot fi înaintate noi pretenţii. Însă în decizia instanţei de apel este indicat că obiectul acţiunii în cauză îl constituie anularea deciziei Primăriei Durleşti nr. 7.13/31.07.2009 „Cu privire la formarea bunurilor imobile” precum şi petrecerea licitaţiei.
Însă în cazul dat instanţa de apel eronat arată că decizia nr. 7.13/31.07.2009 „Cu privire la formarea bunurilor imobile” este emisă nu de Consiliul local dar de Primăria Durleşti, ei schimbă obiectul acţiunii prin excluderea deciziei nr. 3.10.1/06.03.2012 „Cu privire la formarea bunului imobil, deciziei 4.6.2/29.03.2012 „Cu privire la scoaterea terenului funciar la licitaţie” fără oarecare motivare, care fiind dosare separate şi care au fost comasate cu dosarul 3.29/14 pentru examinarea mai rapidă şi mai justă a cauzei.
Despre comasarea acestor dosare reprezentantul Consiliului local Durleşti şi a Primăriei Durleşti a ştiut, însă nu a contestat încheierile de expediere cît şi încheierea de comasare, fapt ce denotă că intimatul a fost de acord cu procedura dată şi nu este clar din ce motive instanţa de apel a exclus din obiectul acţiunii în dosarul dat decizia nr. 3.10.1/06.03.2012 „Cu privire la formarea bunului imobil”, decizia 4.6.2/29.03.2012 „Cu privire la scoaterea terenului funciar la licitaţie” prin care SRL „Călătorul” i s-au încălcat drepturile la o examinare echitabilă a pricinii.
La fel, consideră că instanţa de apel a tăinuit o serie de acte care au fost administrate la actele pricinii cu care SRL „Călătorul” a făcut cunoştinţă prin intermediul Judecătoriei Buiucani, unde a fost remis dosarul 3.29/14 după 5 examinarea apelului şi a observat că multe din aceste acte sunt cu textul modificat eronat şi nu este confirmată legalitatea acestora nici de instanţele de judecată şi nici de persoanele care le-au depus, sunt depuse în xerocopii.
Prin urmare, consideră că instanţa de apel a încălcat şi aplicat eronat la emiterea decizie următoarele acte normative: Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI/28.12.2006, Legea privind formarea bunului imobil nr. 354- XV/28.10.2004, Legea privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr. 1308-XIII/25 iulie 1997, Legea de preemţiune, Regulamentul privind licitaţiile cu strigare şi reducere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009, Regulamentul privind activitatea oficiilor teritoriale a Cancelariei de stat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 845 din 18 decembrie 2009, cît şi o serie din normele Codului de procedura civilă.
La fel, indică că i-au fost încălcate o serie de drepturi şi anume: dreptul la folosirea terenului arendat pînă la 31 decembrie 2008, dreptul la folosirea tehnologică a construcţiei cu garaje şi boxe, dreptul la accesul la drum de transport, dreptul la acces de intrare în garaje şi boxe a camioanelor de mare tonaj, dreptul preferenţial la privatizarea pămîntului conform legii de preemţiune, dreptul la informare. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chişinău la 04 februarie 2015 a expediat părţilor, inclusiv recurentului copia deciziei redactate, iar la 27 martie 2015 adică în termenul prevăzut de lege SRL „Călătorul” a depus cererea de recurs.
În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 15 iulie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că SRL „Călătorul” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliului or. Durleşti, întervenientul accesoriu SRL „Mobvaro-M” cu privire la anularea deciziei nr. 7.13 din 31 iulie 2009 „Cu privire la formarea bunurilor imobile” precum şi anularea rezultatelor licitaţiei.
Totodată, s-a mai stabilit că aceiaşi decizie a Consiliului or. Durleşti a mai fost contestată în instanţa de judecată şi prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 30 ianuarie 2012 a fost respinsă acţiunea SRL „Călătorul” împotriva Consiliului or. Durleşti şi Primăriei or. Durleşti cu privire la anularea deciziei nr. 7.13 din 31 iulie 2009 ca fiind neîntemeiată, hotărîrea dată a devenit irevocabilă prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2012. La caz, deci există o hotărîre judecătoreacă, care în mod irevocabil se bucură de prezumţia absolută de adevăr (res judecata pro veritate habetur) şi au autoritate de lucru judecat.
6 În conformitate cu art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sînt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane, constatările reţinute prin hotărîrea judecătorească irevocabilă dată într-un alt proces nu se cer a fi dovedite (art. 123 al. (1) CPC). În lumina principiului autorităţii de lucru judecat, instanţa de apel reţine că o hotărîre judecătorească prin care s-au stabilit faptele enunţate, cît şi constatările reţinute în mod irevocabil, se bucură de prezumţia absolută de adevăr şi nu pot fi contrazise printr-o altă hotărîre.
Răsturnarea puterii lucrului judecat, printr-o reluare a judecării într-o nouă acţiune între părţi, determină o instabilitate a raporturilor juridice civile, care, odată stabilite printr-o hotărîre judecătorească cu caracter irevocabil, intră în sfera raporturilor de ordine publică, pe care părţile nu o pot modifica nici în situaţia în care ar exista acordul lor. În acest sens, instanţa de recurs reţine că pe acelaşi este deja o hotărîre irevocabilă a instanţei de judecată. Este cert faptul că recurentul a solicitat instanţei de judecată şi anularea rezultatelor licitaţiei din 18 martie 2013. În acest sens se constată că în temeiul deciziei nr. 3.10.1 din 06 martie 2012 „Cu privire la formarea bunului imobil” din terenul cu suprafaţa de 0,5948 ha cu nr. cadastral 0121113002 au fost formate două bunuri imobile separate şi anume terenul cu suprafaţa de 0,5253 ha amplasat în or.
Durleşti, str. T. Vladimirescu 77 şi terenul cu suprafaţa de 0,695 ha. Terenul cu suprafaţa de 0,5253 ha i-a fost atribuit nr. cadastral 0121113430, iar terenul cu suprafaţa de 0,695 ha a rămas cu nr. cadastral 0121113002. Ulterior, la 29 martie 2012 de către Consiliul or. Durleşti a fost adoptată decizia nr. 4.6.2 „Cu privire la scoaterea la licitaţie funciară a terenurilor” prin care s-a decis permiterea scoaterii la licitaţie cu drept de vînzare-cumpărare a terenului cu suprafaţa de 0,5253 ha, amplasat în or. Durleşti, str. T. Vladimirescu, 77. S-a stabilit că în temeiul deciziilor menţionate, la 18 martie 2013 a fost desfăşurată licitaţia cu strigare de vînzare-cumpărare a terenurilor proprietate publică.
Anunţul privind licitaţia în cauză a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 01 martie 2013 (M.O. nr. 42-47). În lista bunurilor expuse pentru vînzare fiind inclus şi lotul nr. 6, adică terenul aflat în litigiu care la momentul expunerii la licitaţie, nu avea careva interdicţii, fapt confirmat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile al OCT Chişinău. Totodată, Colegiul mai reţine că la emiterea deciziilor contestate Consiliul or. Durleşti a ţinut cont şi de Legea nr. 91 din 05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, Legea privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, precum şi de prevederile Codului funciar.
Astfel, conform art.14 alin. (2) lit. b) a Legii privind administraţia publică locală nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006, pornind de la domeniile de activitate ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul întîi stabilite la art. 4 a Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local realizează următoarele 7 competenţe: administrează bunurile domeniului public şi ale celui privat ale statului (comunei), oraşului (municipiului). Totodată, conform prevederilor art. 77 alin. (3) al Legii nr. 436 –XVI din 28 decembrie 2006, privind administraţia publică locală, bunurile domeniului privat al unităţii administrativ teritoriale pot fi înstrăinate, date în administrare, în arendă ori în locaţiune, în condiţiile legii.
Iar, art. 77 alin. (5) din aceiaşi Lege prevede că înstrăinarea, concesionare, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor proprietate a unităţii administrativ teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor expres prin lege. Astfel, instanţa de apel corect a reţinut că legislatorul a instituit excepţii de la regula generală privind transmiterea în locaţiune a bunurilor imobile prin licitaţie publică. În circumstanţele expuse şi avînd în vedere faptul că la momentul petrecerii licitaţiei, asupra terenului litigios nu erau înregistrate careva interdicţii, fapt conformat prin extrasul din Registrul bunurilor imobile al OCT Chişinău, precum şi ţinînd cont de faptul că terenul expus se afla în proprietatea administraţiei publice locale, corect instanţa de apel a ajuns la concluzia că licitaţia a fost desfăşurată în conformitate cu prevederile legale.
Astfel, prin prisma criticilor invocate de către recurent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea acţiunii întemeiată şi legală. Conform normelor de drept material enunţate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a aplicat corect normele de drept material raportate la raportul juridic din speţă, iar argumentele recurentului precum că instanţa a interpretat eronat prevederile clauzei contractuale ce se referă la dreptul de preemţiune al recurentului la vînzarea terenului litigios şi respectiv prevederile art. art.793 al.
(1), 794 Codul civil, precum şi prevederile Legii cu privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28.10.2004 nu pot fi reţinute, deoarece în motivarea soluţiei sale instanţa de apel nu a făcut trimitere la normele de drept enumerate de recurent. În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele recurentului precum că instanţa de apel la examinarea pricinii nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi că au fost încălcate normele de drept procedural, deoarece acestea sunt declarative, instanţa de apel s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate şi ţinînd cont de pretenţiile înaintate de recurentul-reclamant în acţiune a emis o deciziei întemeiată şi legală.
Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 8 d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Călătorul”. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu răspundere limitată „Călătorul” împotriva Primăriei și Consiliului local al orașului Durlești, municipiul Chișinău, intervenient accesoriu Societatea cu răspundere limitată „Mobvaro-M” cu privire la contestarea actelor administrative.
Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi 9