3ra-447/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Braşoveanu dosarul nr.3ra-447/15 instanţa de apel: I. Muruianu A. Nogai, I. Cimpoi ÎNCHEIERE 02 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba, avocatul Alexandru Cebanaş, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nwoke Cristopher Nyekpa Aba împotriva Biroului de Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 c o n s t a t ă La data de 13 septembrie 2013 reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba, avocatul Alexandru Cebanaş a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului de Migraţie şi Azil cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a menţionat că, prin decizia nr. 120/13/DAI din 18.07.2013 emisă de către Biroul de Migraţie şi Azil a fost respinsă cererea de azil înaintată de către Nwoke Christopher Nyekpa Aba, cetăţean al Nigeriei, născut la 13.11.1986 în oraşul Achara. Susţine că, decizia Biroului Migraţie şi Azil nr. 120/13/DAI din 18.07.2013 a fost comunicată lui Nwoke Christopher Nyekpa Aba la data de 29 iulie 2013 în limba română pe care dînsul nu o cunoaşte şi în acest sens a fost în imposibilitate de a contesta decizia nominalizată în termen. Afirmă că, nu este de acord cu decizia Biroului Migraţie şi Azil nr. 120/13/DAI din 1 18.07.2013 de respingere a cererii sale de acordare a azilului pe teritoriul Republicii Moldova or, solicitarea dată derivă din faptul că în statul său natal Nigeria fapta de homosexualitate imputată acestuia este pasibilă sancţionării cu pedeapsa capitală.

Menţionează că, decizia Biroului Migraţie şi Azil este contradictorie şi nu justifică concluzia de respingere a cererii de azil care în opinia sa întruneşte condiţiile instituite de Legea privind azilul în Republica Moldova nr. 270 din 12.12.2008. Solicită repunerea în termen a cererii de chemare în judecată, admiterea acesteia, anularea deciziei Biroului de Migraţie şi Azil nr. 120/13/DAI din 18.07.2013 privind respingerea cererii de azil depuse de Nwoke Cristopher Nyekpa Aba şi obligarea Biroului de Migraţie şi Azil de a emite decizia de recunoaştere a statutului de refugiat în privinţa lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba şi eliberarea documentului constatator al statutului de refugiat. Prin hotărârea judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 31 martie 2014 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată. Instanţa a stabilit că, motivele invocate de recurent întru acordarea azilului pe teritoriul Republicii Moldova poartă un caracter declarativ şi nu pot fi considerate credibile. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014 s-a respins apelul declarat de reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekra Aba, avocatul Alexandru Cebanaş şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 09 februarie 2015 reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba, avocatul Alexandru Cebanaş a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii sau de transmitere a cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău.

În motivarea recursului a invocat că, decizia recurată este nemotivată, nefondată şi ilegală, apelul a fost examinat în lipsa lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba şi reprezentantului acestuia care nu au fost informaţi despre locul desfăşurării şedinţei de judecată. Susţine că, prima instanţă şi instanţa de apel eronat au interpretat şi au aplicat art. 45 alin. (2) din Legea privind azilul în Republica Moldova şi au apreciat arbitrar probelor prezentate în susţinerea admiterii acţiunii. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs precum că, decizia recurată este nemotivată, nefondată şi ilegală, iar prima instanţă şi instanţa de apel eronat au interpretat şi au aplicat art. 45 alin. (2) din Legea privind azilul în Republica Moldova şi au apreciat arbitrar probele prezentate sunt declarative şi nu pot fi susţinute în sensul declarării admisibilităţii recursului.

Completul reţine că, participanţii la proces trebuie să dea dovadă de diligenţă corespunzătoare în vederea informării despre locul examinării cauzei sale, mai ales în condiţiile în care participantul la proces este asistat de un avocat calificat şi informat apt să determine cu precizie şi într-un termen restrîns sala de şedinţă unde se va examina cauza clientului său, atunci cînd locul iniţial stabilit de instanţa de judecată pentru petrecerea şedinţei de judecată poate suferi modificări imprevizibile neimputabile ultimei. Completul notează că, Nwoke Cristopher Nyekpa Aba a fost citat legal potrivit ultimei adrese indicate de acesta, iar în corespundere cu art. 102 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prezentarea părţii în instanţă, în persoană sau prin reprezentant, acoperă 3 orice viciu de înmînare a citaţiei.

Partea însă este în drept să ceară amînarea procesului dacă citaţia nu i s-a înmînat în termen. Astfel, instanţa de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel. În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul concluzionează că, din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba, avocatul Alexandru Cebanaş ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul lui Nwoke Cristopher Nyekpa Aba, avocatul Alexandru Cebanaş se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Galina Stratulat 4