3ra-1516-14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: A. Pahopol dosarul nr. 3ra-1516/14 DECIZIE 17 decembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele şedinţei, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Nicolae Clima Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând recursului declarat de către reprezentantul Consiliului Concurenţei, Veronica Zaharia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată Voiaj International & Co împotriva Consiliul Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014, prin care acţiunea a fost admisă c o n s t a t ă La 17 septembrie 2013, SRL Voiaj International & Co a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. DJ-2 din 30 august 2013 s-a constatat săvârşirea de către SRL Voiaj International & Co a încălcării prevăzute la art. 68 alin. (1) lit.d) din Legea nr. 183 a concurenţei din 11 iulie 2012. Reclamantul a fost găsit vinovat în refuzul de a se supune inspecţiei efectuate în conformitate cu art. 56 al Legii nr. 183 a concurenţei din 11 iulie 2012, de către colaboratorii pârâtului. În rezultatul inspecţiei efectuate de către colaboratorii pârâtului, reclamantului i-a fost aplicată o amendă în mărime de 266 775 lei 84 bani şi încă o amendă cu titlu cominatoriu în mărime de 8 143 lei 34 bani pentru fiecare zi.

Drept temei de emitere a deciziei de aplicare a amenzii a fost indicat faptul că, în scopul efectuării investigaţiei iniţiate prin dispoziţia Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. AA-28 din 13.05.2011, modificată prin hotărârea Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. AA-12 din 01 martie 2012 şi prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 1 din 30 august 2013, la data de 30 august 2013 prin ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.7 din aceeaşi dată, s-a dispus efectuarea inspecţiei la sediul reclamantului. Indică reclamantul că la sediul lui, la 30 august 2013, s-au prezentat colaboratorii pârâtului, care nu s-au legitimat în modul cuvenit şi neîntemeiat au iniţiat un control.

La fel menţionează reclamantul că, abia la data de 04 septembrie 2013 în adresa companiei a parvenit un pachet recomandat cu scrisoarea nr.DJ-06/271- 660 din 02 septembrie 2013, la care au fost anexate: copia procesului - verbal privind efectuarea inspecţiei nr.l din 30 august 2013; dispoziţia nr. AA- 28 din 13 mai 2011 privind iniţierea verificării referitor la semnele încălcării Legii cu privire la protecţia concurenţei de către Î.S CA Air Moldova şi SRL Holiday Service; hotărârea Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. AA-12 din 01 martie 2012 privind modificarea unor dispoziţii; decizia nr. 1 a Plenului Consiliului Concurenţei din 30 august 2013 de modificare a dispoziţiei CA al ANPC nr. AA-28 din 13 mai 2011; copia ordinului nr. 7 din 30 august 2013; copia delegaţiei de inspecţie nr.4 din 30 august 2013. La 09 septembrie 2013 în adresa pârâtului au fost expediate obiecţiile la procesul verbal nr.l din 30 august 2013. Consideră reclamantul că a fost încălcată procedura la efectuare a inspecţiei, au fost încălcate drepturile persoanei supuse inspecţiei, iar erorile comise de către inspectori duc la nulitatea deciziei nr. DJ-2 din 30 august 2013, motiv pentru care cere anularea acesteia.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014, acţiunea a fost admisă. La 12 mai 2014, reprezentantul Consiliului Concurenţei, Veronica Zaharia a depus cerere de recurs împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea hotărârii judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi pasibilă de casare, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu încălcarea vădită a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că prima instanţă nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Conform art. I din Legea nr. 155 din 5 iulie 2012 Cod de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003 s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422.

În conformitate cu art.434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin urmare, recurentul a depus recursul în termenul prevăzut de lege. La 18 noiembrie 2014, reprezentantul SRL Voiaj International & Co a depus referinţă în care a cerut respingerea recursului şi menţinerea hotărârii primei instanţe. Prin încheierea din 3 decembrie 2014 completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.442 alin.(1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014 şi pronunţarea unei hotărâri noi, din considerentele ce urmează.

Din materialele cauzei rezultă că, prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. DJ-2 din 30 august 2013 s-a constatat săvârşirea de către SRL Voiaj International & Co a încălcării prevăzute la art. 68 alin. (1) lit.d) din Legea nr. 183 a concurenţei din 11 iulie 2012. Intimatul a fost găsit vinovat în refuzul de a se supune inspecţiei efectuate în conformitate cu art. 56 al Legii nr. 183 a concurenţei din 11 iulie 2012, de către colaboratorii recurentului. În rezultatul controlului efectuat de către colaboratorii recurentului, intimatului i-a fost aplicată o amendă în mărime de 266 775 lei 84 bani şi încă o amendă cu titlu cominatoriu în mărime de 8 143 lei 34 bani pentru fiecare zi.

Drept temei de emitere a deciziei de aplicare a amenzii a fost indicat faptul că, în scopul efectuării investigaţiei iniţiate prin dispoziţia Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. AA-28 din 13.05.2011, modificată prin hotărârea Consiliului Administrativ al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. AA-12 din 01 martie 2012 şi prin decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. 1 din 30 august 2013, la data de 30 august 2013 prin ordinul Preşedintelui Consiliului Concurenţei nr.7 din aceeaşi dată, s-a dispus efectuarea inspecţiei la sediul pârâtului. În această ordine de idei Colegiul reţine că, reprezentanţii recurentului au iniţiat o inspecţie în strictă conformitate cu Legea nr.182 a concurenţei.

Or, art.32 din legea menţionată indică că Consiliul Concurenţei este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, ce asigură aplicarea legislaţiei în domeniul concurenţei. De asemenea, Consiliul concurenţei este investit cu puterea de decizie, de reglementare, de interdicţie, de intervenţie, de inspecţie şi de sancţionare, în limitele stabilite de legislaţie. Astfel, reiese că reprezentanţii recurentului au acţionat legal, fiind investiţi cu acest drept prin lege. Este necesar de menţionat că Decizia Plenului Consiliului Concurenţei, care a fost contestată, a fost emisă în conformitate cu Legea concurenţei. Astfel prevederile art.art.39, 41 din legea menţionată, indică că Plenul Consiliului Concurenţei ca organ colegial decizional, are atribuţia de a aplica sancţiuni pentru comiterea încălcărilor prevăzute de legislaţia din domeniul concurenţei.

Colegiul constată că, în cazul în care colaboratorii recurentului au depistat careva nereguli în domeniul concurenţei sunt în drept să aplice sancţiunile necesare. Concluzia primei instanţe de anulare a deciziei Plenului Consiliului Concurenţei nr. DJ-2 din 30 august 2013 este una neîntemeiată, deoarece aceasta nu contravine legislaţiei, este legală şi emisă cu respectarea procedurii stabilite prin lege. Or, argumentele invocate de către reclamantul-intimat nu au un careva suport juridic şi probatoriu. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată şi ilegală, iar argumentele reprezentantului recurentului sunt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014 şi de a pronunţa o hotărâre nouă de respingere a acţiunii S.R.L.

Voiaj International & Co împotriva Consiliul Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către reprezentantul Consiliului Concurenţei, Veronica Zaharia. Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2014, pronunţată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată Voiaj International & Co împotriva Consiliul Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ. Se pronunţă o hotărâre nouă prin care acţiunea Societăţii cu Răspundere Limitată Voiaj International & Co împotriva Consiliul Concurenţei cu privire la contestarea actului administrativ se respinge.

Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Nicolae Clima Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală