2ra-1607/14 — Contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi repararea prejudiciului moral

Dosar nr. 2ra-1607/14 Prima instanţă: Judecătoria Centru, mun. Chişinău Judecător: Ion Ţurcan Instanţa de Apel: Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Cernat A. Pahopol A. Gavriliţă Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie încomponenţa: Preşedintele, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Maria Ghervas şi Vera Macinskaia Examinînd recursurile declarate de Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Procurorul sectorului Botanica mun.

Chişinău, în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova împotriva Instituţiei Medico – Sanitare Publice, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, medicului Melnic Gabriela şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, prin care apelurile declarate de Ălighita Bessarabova şi Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău, au fost admise, A CONSTATAT: La 07 mai 2008, Procurorul sectorului Botanica, mun.

Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, medicului Melnic Gabriela şi Ministerului Finanţelor al Republicii 1 Moldova privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii Procurorul a indicat că, la 19 decembrie 2007 Bessarabova Ălighita, aproximativ la ora 11:00 a fost luată din locuinţa nr. 35 din str. Cetatea Albă mun. Chişinău de către trei bărbaţi necunoscuţi şi a fost transportată cu ambulanţa la Spitalul Clinic de Psihiatrie pe str. Costiujeni, nr. 3, mun.

Chişinău. La momentul spitalizării Bessarabova Ălighita nu manifesta tulburări psihice grave care ar fi prezentat pericol nemijlocit pentru sine sau pentru cei din jur, nu se afla în incapabilitate de satisfacere independentă a necesităţilor vitale şi nici nu ar fi survenit vre-un prejudiciu grav sănătăţii acesteia în caz dacă nu s-ar fi acordat asistenţă psihiatrică la moment, adică la 19 decembrie 2007. În cadrul controlului a fost constatat că temei pentru spitalizarea Ălighitei Bessarabova fără liberul consimţământ sau în regim de urgenţă nu era prezent la această dată. Solicită reclamanta anularea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 50000 lei.

Prîta Melnic Gabriela, reprezentantul ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie – Mircea Cucu au solicitat respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova, explicînd că, conform foii de însoţire nr. 122/127 Bessarabova Ălighita la momentul internării era suspicioasă, neliniştită, conflictuală, expunea idei de otrăvire din partea rudelor apropiate, tendinţe de vagabondaj, stare disforică, neadecvată, ură nemotivată faţă de rudele apropiate, frică, teamă, nelinişte. Astfel, drept temei pentru internarea pacientei nu a servit apelul telefonic sau litigiul familial, după cum se invocă, ci prezenţa anumitor manifestări ale tulburărilor mintale şi de comportament indicate, depistate atât de medicul psihiatru al serviciului „903” Habulea cât şi de medicii psihiatri a-i SCP.

Reieşind din fişa nr. 9768 a bolnavului de staţionar Ălighita Bessarabova se constată faptul că, ultima a fost internată în SCP la data de 19 decembrie 2007 şi externată la data de 28 decembrie 2007. Reprezentantul Ministerului Finanţelor al RM şi Ministerului Sănătăţii al RM prin referinţa prezentată instanţei de judecată, a solicitat respingerea integrală a pretenţiilor din acţiunea depusă de Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova împotriva medicului psihiatru Melnic Gabriela, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru şi încasarea prejudiciului moral ca nefiind întemeiate.

Totodată a solicitat şi examinarea pricinii în lipsa dînşilor. În susţinerea poziţiei sale, în acest sens reprezentantul a indicat că, reieşind din fişa bolnavului de staţionar nr. 9768 a cet. Bessarabova Ă., a.n. 1932, domiciliată mun. Chişinău str. Cetatea Albă nr. 35 se constată faptul că ultima a fost internată în SCP la data de 19.12.2007 şi externată la data de 28.12.2007,fiind adusă de către 2 serviciul AMU „903”, medicul Habulea, însoţită de fiica sa Grigorieva Elena. În foaia de însoţire nr. 122/127 se indică că, cet. Bessarabova este suspicioasă, neliniştită, conflictuală, expunea idei de otrăvire din partea rudelor apropiate, tendinţe de vagabondaj, stare disforică, neadecvată, ură nemotivată faţă de rudele apropiate, frică, teamă, nelinişte.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 august 2008 acţiunea înaintată de Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova împotriva Instituţiei Medico – Sanitare Publice, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, medicului Melnic Gabriela şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi repararea prejudiciului moral a fost respinsă, ca nefiind întemeiată. Prin decizia Curţii de Apei Chişinău din 28 ianuarie 2014, apelurile declarate de Ălighita Bessarabova şi Procurorul sectorului Botanica, mun.

Chişinău, au fost admise. A fost casată hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 07 august 2008 emiţîndu-se o nouă hotărîre prin care a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată depusă de Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova împotriva Instituţiei Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, medicului Melnic Gabriela şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi încasarea prejudiciului moral.

A fost declarată ilegală deţinerea în Instituţia Medico-Sanitară Publică, Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova a Ălighitei Bessarabova pentru tratament şi investigaţii în condiţii de staţionar, fără liberul consimţămînt, în perioada de la 22 decembrie 2007 pînă la 28 decembrie 2007. S-a dispus încasarea din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul Ălighitei Bessarabova prejudiciul moral cauzat în mărime de 5000 lei. În rest, pretenţiile din acţiune se resping ca fiind neîntemeiate. Invocînd ilegalitatea acestei decizii, la 28 martie 2014, Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului a indicat că, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. Totodată, mai invocă recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului. Ulterior, ne fiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 18 aprilie 2014, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. 3 În motivarea recursului a indicat că, decizia instanţei de apel a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural.

Ministerul Finaţelor, invocînd ilegalitatea deciziei instanţei de apel, la 14 aprilie 2014 a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care acţiunea înaintată de Procurorul sectorului Botanica mun.Chişinău îninteresele pensionarei Ălighita Bessarabova să fie respinsă integral. În motivarea recursului a indicat că, atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe au fost adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi au fost încălcate normele de drept procedural. A mai invocat recurentul că, instanţele de judecată nu au constatat şi elucidat toate circumstanţele care au importanţă pentru justa soluţionare a litigiului.

Instanţa de recurs reiterează prevederile art. 434 CPC, care statuiază expres că, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din actele pricinii se constată cu certitudine că, copia motivată a deciziei instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 18 februarie 2014, iar recursurile au fost declarate la 28 martie 2014, 18 aprilie 2014 şi 14 aprilie 2014. Astfel, prin prisma art. 434 CPC, instanţa de recurs consideră că recursurile au fost declarate în termen. Referinţa înaintată de Ălighita Bessarabova la cererea de recurs declarată de IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, a parvenit în adresa Curţii Supreme de Justiţie la 05 iunie 2014. La 19 septembrie 2014, Procurorul sect.

Botanica mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova a depus referinţă la cererea de recurs depusă de către IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, prin care a solicitat respingerea recursului declarat ca fiind neîntemeiat. În conformitate cu art.444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, consideră recursurile declarate de IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie nr. 3 şi Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova neîntemeiate şi care urmează a fi respinse, iar recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova întemeiat şi care urmează a fi admis.

În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. 4 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, în conformitate cu Fişa bolnavului de staţionar nr. 9768, Bessarabova Alighita, anul naşterii 1932, de profesie medic-pediatru, domiciliată în mun.

Chişinău str. Cetatea Albă nr. 35, a fost internată în Instituţia Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic de Psihiatrie la data de 19.12.2007, fiind adusă de către Serviciul AMU 903, medicul Habulea, însoţită de fiica sa Grigorieva Elena, la apelul telefonic efectuat de către Lavrentiev Alexandru, care este ginerele Ălighitei Bessarabova. În foaia de însoţire nr. 122/127, se menţionează că Bessarabova Ălighita era suspicioasă, neliniştită, conflictuală, expunea idei de otrăvire din partea rudelor apropiate, tendinţe de vagabondaj, stare disforică, neadecvată, ură nemotivată faţă de rudele apropiate, frică şi teamă. Drept temei de internare a pacientei a servit cererea Eleni Grigorieva-fiica Ălighitei Bessarabova, care a solicitat administrarea unui curs de tratament mamei sale în legătură cu schimbarea stării ei psihice.

Astfel, Ălighita Bessarabova a fost internată în secţia nr. 29 a Spitalului Clinic de Psihiatrie. Concomitent, s-a constat că consimţămîntul exprimat privitor la faptul internării, investigaţiilor şi procedurilor terapeutice în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie din 19 decembrie 2007 este semnat de Ălighita Bessarabova, care nu a negat acest fapt. Fiind investită cu examinarea pricinii în fond, prima instanţă a respins acţiunea înaintată de către Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianaurie 2014, apelul declarat de către Procurorul sectorului Botanica mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova a fost admis, hotărîrea primei instanţe a fost casată şi emisă o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii şi de încasarea a prejudiciului moral din contul Bugetului de Stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în mărime de 5000 lei.

În rest pretenţiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate. Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie analizînd situaţia de fapt din prezenta speţă, în raport cu probele anexate la dosar, consideră neîntemeiată concluzia primei instanţei în sensul respingerii integrale a pretenţiilor înaintate de către reclamantă, precum şi a deciziei instanţei de apel care a admis parţial acţiunea şi a dispus spre încasare prejudiciul material în mărime de 5000 lei din contul bugetului de stat prin intermediul Minsiterului Finanţelor, pornind de la următoarele circumstanţe.

Faptul că Ălighita Bessarabova a semnat consimţămîntul cu privire la internarea sa şi a efectuării investigaţiilor şi a procedurilor terapeutice în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie din data de 19 decembrie 2007 cît şi cererea din 24.12.2007 prin care ultima a solicitat să rărmînă în staţionar pentru a trece controlul medical, însă fără a 5 primi un careva tratament, în opinia Colegiului nu pot servi drept temeiuri de resingere integrală a acţiunii, or, ultima a mai solicitat prin această cerere de a fi examinată cît mai curînd şi de a fi externată.

Totodată, Completul colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, mai menţionează că din declaraţiile anexate la materialele cauzei se constată că consimţămîntul cu privire la faptul internării, investigaţiilor şi procedurilor terapeutice în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie din 19 decembrie 2007 l-a semnat în secţia de internare în rezultatul aplicării asupra sa a tensiunii psihice, iar refuzul de a urma tratamentul prescris prin administrarea pastilelor, se confirmă prin cererea adresată la data de 20 decembrie 2007, medicului-şef al Spitalului Clinic de Psihiatrie. Ulterior la 21 decembrie 2007, Ălighita Bessarabova a mai adresat o cerere conducerii Spitalului prin care a comunicat că nu necesită tratamentul prescris, deoarece dînsa nu s-a aflat niciodată la evidenţa medicului-psihiatru.

Prin cererea adresată la data de 24 decembrie 2007 medicului-şef al Spitalului Clinic de Psihiatrie, Ălighita Bessarabova a declarat că dînsa nu este împotriva efectuării investigaţiilor şi de a fi supusă unui control medical, dar fără administrarea unui eventual tratament. Potrivit fişei medicale a bolnavului ambulatoriu nr. 9768, Ălighita Bessrabova din instituţia Spitalului Clinic de Psihiatrie a fost externată la data de 28 decembrie 2007, adică la a noua zi de la internare, după examinarea la data de 27 decembrie 2007 de medicul – şef de secţie Melnic Gabriela în comun cu medicul superior Cojocaru Tamara, care ulterior au ajuns la concluzia că Ălighita Bessarabova urmează a fi externată din motivul că tulburări psihotice acute nu prezintă, iar necesitatea aflării dumneaei în cadrul spitalului psihiatru nu este necesară.

În conformitate cu art. 11 al. (1) din Legea privind sănătatea mentală nr. 1402 din 16.12.1997 cu modificările ulterioare, tratamentul persoanelor suferinde de tulburări psihice se efectuează cu liberul lor consimţămînt scris, excepţie făcînd cazurile prevăzute la alin.(4), iar prevederile al. (2) şi (4) din cadrul aceleiaşi legi menţionaează că medicul, ţinînd seama de starea psihică a pacientului, este obligat să-i pună la dispoziţie, într-o formă accesibilă, informaţii despre caracterul tulburării psihice, despre scopul, metodele, inclusiv cele alternative, despre durata tratamentului, senzaţiile dureroase, riscul posibil, efectele secundare şi rezultatele scontate. Informaţiile furnizate se consemnează în documentaţia medicală.

Tratamentul poate fi efectuat fără liberul consimţămînt al persoanei suferinde de tulburări psihice sau al reprezentantului ei legal numai în cazul aplicării unor măsuri medicale coercitive, în conformitate cu prevederile Codului penal, precum şi în cazul spitalizării fără liberul consimţămînt în conformitate cu art. 28. În astfel de cazuri, cu excepţia celor de urgenţă, tratamentul se aplică în temeiul hotărîrii comisiei de medici psihiatri. 6 În conformitate cu art 31 din Legea privind sănătatea mentală nr. 1402 din 16.12.1997, persoana spitalizată în staţionarul de psihiatrie în condiţiile art.28 va fi supusă unui examen obligatoriu, în primele 48 de ore, de către comisia de medici psihiatri a staţionarului, care va decide asupra temeiniciei spitalizării.

În cazul în care spitalizarea este considerată neîntemeiată, persoanei spitalizate trebuie să i se facă imediat formele de ieşire. Astfel, cu trimitere la cumulul prevederilor legale susmenţionate se constată cu vehemenţă că prin internarea Ălighita Bessarabova în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie nu au fost respectate normele legale susmenţionate ale Legii privind sănătatea mintală, mai mult nu a fost convocată o comisie de medici psihiatri în primele 48 de ore pentru a o supune pe reclamanta-recurentă la un examen medical şi de a-i decide starea sănătăţii acesteia şi necesitatea internării dînsei în sataţionar, abia la 27 decembrie 2007 ultima fiind examinată de către medicul-şef al secţiei Melnic Gabriela în comun cu medicul superior Cojocaru Tamara, care prin dispoziţia acestora din lipsă de tulburări psihice s-a dispus externarea recurentei la 28 decembrie 2007, adică în ziua a noua de la internare.

Ca consecinţă, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurenta Ălighita Bessarabova în perioada dintre 22 decembrie 2007 şi pînă la 28 decembrie 2007 a fost deţinută în Spitalul Clinic de Psihiatrie contrar voinţei acesteia în scopul unor invetsigaţii care au avut loc cu depăşirea termenului de 48 de ore, termen expres prevăzut de Legea privind sănătatea mintală.

Mai mult decît atît, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că în urma acţiunilor întreprinse de către administraţia Spitalului Clinic de Psihiatrie prin internarea forţată şi privarea recurentei de libertate s-a purces vădit la determinarea unor acţiuni înjositoare vis a vis de recurenta-reclamantă care au dus inevitabil la ponegrirea onoarei şi demnităţii acesteia, şi careia i-a fost cauzat un prejudiciu moral exprimat prin suferineţele psihice şi fizice aplicate, iar ca consecinţă în opinia Colegiului Judiciar, ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie urmează să se facă responsabil de cele întreprinse. În conformite cu art. 19 al.

(1) a Legii cu privire la ocrotirea sănătăţii, orice persoană are dreptul la repararea prejudiciului adus sănătăţii de factori nocivi generaţi prin încălcarea regimului antiepidemic, regulilor şi normelor sanitar-igienice, de protecţie a muncii, de circulaţie rutieră, precum şi de acţiunile rău intenţionate ale unor alte persoane. Iar prevederile art. 19, al. (2) şi (3) ale aceleiaşi legi menţionează că persoana poate ataca acţiunile şi hotărîrile nelegitime ale organelor de stat şi ale factorilor de decizie care i-au prejudiciat sănătatea. Pacienţii, organele de asigurare medicală au dreptul la repararea prejudiciilor aduse pacienţilor de instituţiile medico- sanitare prin nerespectarea normelor de tratament medical, prin prescrierea de medicamente contraindicate sau prin aplicarea de tratamente necorespunzătoare care 7 agravează starea de sănătate, provoacă infirmitate permanentă, periclitează viaţa pacientului sau se soldează cu moartea lui.

Astfel avînd în vedere cele menţionate, şi cu trimitere la prevederile legale sus enunţate, instanţa de recurs reţine ca neîntemeiat recursul depus de către ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, din care considerente urmează a fi respins ca fiind neîntemeiat. Examinînd pretenţiile înaintate în cererea de recurs depusă de către Ministerul Finanţelor Republicii Moldova, cu privire la încasarea cuantumului prejudiciului moral din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, Completul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că acesta este întemeiat şi care urmează a fi admis din următoarele considerente. Instanţa de recurs reţine că, atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă, nu au constat toate circumstanţele de fapt ale pricinii, prin urmare nu au stabilit corect cine este responsabil în repararea prejudiciului moral cauzat.

În vederea justificării încasării sumei de 5000 lei din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor, prevederile art. 1422 şi 1423 din Codul Civil la care s-au făcut trimitere, nu sunt aplicabile şi acestui caz, dat fiind faptul că art. 1422 al. (1) CC prevede că în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferinţe psihice sau fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparaţia prejudiciului prin echivalent bănesc.

Astfel, prevederile normei sus menţionate stipulează expres că instanţa de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la repararea prejudiciului prin echivalent bănesc, iar la caz pîrîtul şi persoana responsabilă de compensarea prejudiciului cauzat prin privarea ilegală de libertate a rcurentei-reclamante Bessarabova Ălighita este Spitalul Clinic de Psihiatrie. În astfel de circumstanţe, Completul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, constată că dispunînd încasarea unor sume băneşti din contul statului şi anume de la o persoană terţă raportului litigios, este evident că instanţa de apel a interpretat eronat norma materială, or în conformitate cu art. 1398 al (1) şi al.

(3) CC, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege. În această ordine de idei, Completul Colegiului Civil Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că la caz, recurentei – reclamante Bessarabova Ălighita cu vehemenţă i-a fost cauzat un prejudiciu prin spitalizarea în staţionar, însă responsabil în urma celor întreprinse este Spitalul Clinic de Psihiatrie, din care considerente mărimea prejudiciului moral 8 stabilită ca echitabilă în cuantum de 5000 lei de către instanţa de apel, urmează a fi încasată din contul ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie.

Judecînd pricina în ordinea recursului depus de către Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel corect sa pronunţat asupra faptului ce ţine de încasarea cuantumului prejudiciului moral.

În această ordine de idei, completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, constată că reieşind din faptul că Bessarabova Ălighita în urma internării, totuşi şi-a expus consimţămîntul asupra faptului internării, precum şi de a-i fi efectuate careva investigaţii, rezultă că internarea s-a efectuat totuşi cu liberul consimţămînt al acesteia, ulterior, însă nefiind de acord cu deţinerea în instituţia medicală respectivă, şi cu exprimarea dezacordului privitor la administrarea unui eventual tratament, în opinia Colegiului Judiciar se conchide deţinerea ilegală a acesteia în Instituţia medicală de Psihiatrie fără liberul consimţămînt al acesteia.

Prin urmare, Completul Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că mărimea prejudiciului moral solicitat în mărime de 50000 lei este mult prea exagerată, însă consideră oportun, de a reţine că, mărimea prejudiciului moral în cuantum de 5000 lei, stabilită de către instanţa de apel corespunde calităţii de echivalent bănesc echitabil pentru suferinţele psihice suportate, însă acesta din urmă la caz urmează a fi încasat nu din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Molodova, ci din contul bugetului ÎMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie. În acest sens, instanţa de recurs reiterează poziţia curţii Europene pronunţată în cauza David vs. Moldova, care a statuat că, “… deşi iniţial reclamantul a consimţit să fie internat, reţinerea reclamantului din momentul în care şi-a exprimat dorinţa să părăsească spitalul, a reprezentat o „lipsire de libertate”…”.

Art. 5 § 1 CEDO stabileşte exhaustiv excepţiile când o persoană poate fi lipsită de libertate. Detenţia unei persoane alienate în temeiul art. 5 § 1 e) CEDO poate fi admisă doar dacă se demonstrează că persoana este alienată, boala mintală este de o natură sau un grad care ar justifica detenţia forţată şi dacă detenţia continuă este justificată de prezenţa acestei bol. Astfel din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin de către instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ministerul Finaţelor al Republicii Moldova, iar recursurile declarate de Procurorul sect.

Botanica mun. Chişinău în interesele persoanei Bessarabova Ălighita şi de către Spitalul Clinic de Psihiatrie de a fi respinse, cu pronunţarea unei noi hotărîri. 9 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), lit. b) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se resping recursurile declarate de IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie nr. 3 şi Procurorul sectorului Botanica, mun. Chişinău în interesele Ălighitei Bessarabova Se admite recursul declarat de către Ministerul Finaţelor al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, în pricina civilă al cererea de chemare în judecată înaintată de Procurorul sectorului Botanica mun.

Chişinău în interesele pensionarei Ălighita Bessarabova împotriva Instituţiei Medico – Sanitare Publice, Spitalul Clinic de Psihiatrie, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, medicului Melnic Gabriela şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, privind contestarea acţiunilor medicului psihiatru ce ţin de internarea şi deţinerea în Spitalul Clinic de Psihiatrie şi repararea prejudiciului moral, în partea reparării prejudiciului moral în mărime de 5000 lei din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi în această parte se emite o nouă hotărîre după cum urmează: Se încasează din contul Instituţiei Medico-Sanitară Publică Spitalul Clinic de Psihiatrie în beneficiul Ălighitei Bessarabova prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.

În rest, decizia instanţei de apel se menţine. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas Vera Macinskaia 10