2ra-2498/14 — Diminuarea modificarea cuantumului pensiei de întreținere

prima instanţă : A. Rusu dosarul 2ra-2498/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, E. Răţoi ÎNCHEIERE 03 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Cernolev Ruslan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cernolev Ruslan către Postolachi Adela privind modificarea cuantumului pensiei de întreţinere şi cererea reconvenţională înaintată de Postolachi Adela către Cernolev Ruslan privind modificarea cuantumului pensiei de întreţinere în sumă fixă, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 mai 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Cernolev Ruslan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2014, c o n s t a t ă: La 26 noiembrie 2012, reclamantul Cernolev Ruslan a depus cerere de chemare în judecată către Adela Postolachi privind modificarea cuantumului pensiei de întreţinere.

În motivarea cererii Cernolev Ruslan a indicat că la 26 decembrie 2006, de către judecătoria Centru mun. Chişinău a fost desfăcută căsătoria dintre Cernolev Ruslan şi Postolachi Adela. Mai indică Cernolev Ruslan că din viaţa comună au rezultat doi copii, fiul Alexandru născut la 28 octombrie 1993 şi fiica Ana Maria născută la 14 noiembrie 2004, care au rămas să locuiască cu mama acestora Postolachi Adela. Menţionează Cernolev Ruslan că odată cu desfacerea căsătoriei, instanţa de judecată a dispus încasarea de la Cernolev Ruslan în beneficiul Adelei Postolachi a pensiei pentru întreţinerea a doi copii minori în mărime de 1/3 din toate veniturile, începînd cu data de 26 decembrie 2006 pînă la majorat.

Cernolev Ruslan a indicat că conform certificatului Seria EM nr. 576793, din 24 octombrie 2011 acesta a devenit invalid de gr. II și are la întreţinere soţia Cernolev Snejana şi fiul Andrei născut la 07 aprilie 2011, fiind astfel unicul întreţinător al familiei, suplimentar avînd şi restanţă la achitarea pensiei alimentare. Invocă Cernolev Ruslan că, ţinînd cont de situaţia existentă în cadrul frecventării şcolii de către copil, de către părinţi sînt suportate un şir de cheltuieli care din păcate le suportă de unul singur, astfel consideră că cuantumul pensiei pentru întreţinere necesită a fi micşorat pînă la 146, 67 lei lunar, deoarece starea materială a acestuia s-a înrăutăţit.

La 16 decembrie 2013, Postolachi Adela a depus cerere reconvenţională către Cernolev Ruslan privind modificarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor minori din 1/3 din salariu, sau alte venituri, cu încasarea de la Cernolev Ruslan a pensiei de întreţinere în interesele unui copil minor într-o sumă fixă achitată lunar în valoare de 3000 lei. A menționat Postolachi Adela că Cernolev Ruslan nu plăteşte regulat pensia de întreţinere, astfel că restanţa la plată fiind mai mult de un an de zile. Postolachi Adela indică că, în anul 2007 în urma unui accident la coloana vertebrală i s-a atribuit gradul I de validitate şi unica sursă de existenţă este pensia de invaliditate, care nu este suficientă pentru a se întreţine şi pentru întreţinerea copiilor.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2013, acţiunea înaintată de Cernolev Ruslan a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acţiunea reconvenţională înaintată de Postolachi Adela a fost admisă parţial şi s-a dispus de a se încasa de la Cernolev Ruslan în beneficiul lui Postolachi Adela, pensia de întreţinere a copilului minor Cernolev Ana Maria născută la 14 noiembrie 2004 în sumă fixă de 2300 lei pînă la atingerea majoratului copilului.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 13 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Cernolev Ruslan şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2014. La 16 iunie 2014, Cernolev Ruslan a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 13 mai 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Edineţ din 07 februarie 2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Cernolev Ruslan către Postolachi Adela şi respinsă acţiunea reconvenţională înaintată de către Postolachi Adela către Cernolev Ruslan. În motivarea cererii de recurs recurentul Cernolev Ruslan a indicat că, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sunt ilegale şi neîntemeiate, astfel pasibile de a fi casate, deoarece acestea au fost emise contrar prevederilor art. 130 şi 230 Cod Procedură Civilă.

Astfel invocă recurentul că nemotivarea hotărîrii constituie o încălcarea a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil, garantat de art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să-şi motiveze deciziile, pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auzite. Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Cernolev Ruslan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Analizînd actele cauzei, Colegiul civil, comercial şi contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, Cernolev Ruslan nu a făcut referire la nici o normă de drept material sau procedural care ar fi fost încălcată sau aplicată eronat de către instanţele de judecată la examinarea cauzei, iar argumentele recurentului s-au limitat la situaţia de apreciere de către instanţa de apel a circumstanţelor de fapt a cauzei şi a admisibilităţii probelor prezentate de părţile şi participanţii la proces.

Astfel, dispoziţiile art. 432 alin. (2) şi (3) CPC au caracter de concretizare a motivului de recurs, determinînd cazurile concrete în prezenţa cărora se consideră că normele de drept material şi procedural au fost încălcate sau eronat aplicate, astfel că recursul exercitat conform secţiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Iar, alin. (4) al aceluiaşi articol, stipulează că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Astfel, în conformitate cu art. 433 lit. a) cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, a aplicat corect normele de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cernolev Ruslan, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Cernolev Ruslan.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Judecătorul /semnătura/ Svetlana Filincova Judecătorii /semnătura/ Galina Stratulat /semnătura/ Iurie Bejenaru Copia corespunde originalului Judecător – Svetlana Filincova