3ra-1030/13 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: D. Manole dosarul nr. 3ra-1030/13 DECIZIE 26 iunie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd cererea de recurs declarată de Bancov Ivan, în pricina de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Bancov Ivan împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea la recalcularea pensie şi încasarea diferenţei, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 03 august 2012, Bancov Ivan s-a adresat cu cerere în instanţa de contencios administrativ împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea la recalcularea pensie şi încasarea diferenţei.

În motivarea acţiunii reclamantul Bancov Ivan a invocat că, începînd cu luna februarie 2005, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă şi i se achita pensia de procuror în mărime de 80% din salariul stabilit. Menţionează că, contrar normelor legale, începînd cu 01.05.2007 i se achita pensia fără a se ţine cont de adaosul pentru ţinerea secretului de stat, care s-a început a fi achitată din 01.04.2007 în mărime de 10%. Indică faptul că despre aceasta a aflat la data de 28.03.2012, fapt care a servit temei de adresare la acea dată cu cerere privind efectuarea recalculării pensiei. Ulterior examinării cererii sale, comisia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ceadîr-Lunga a respins cererea sa pe motiv că, în virtutea modificărilor Legii din 09.06.2011, pensia pentru judecători şi procurori se achită în mărime de 50% din bugetul asigurărilor de stat şi 50 % din bugetul de stat.

Astfel, pensiile urmează a fi indexate anual la data de 01 aprilie, respectiv nu urmează a fi majorată în dependenţă de salariul de funcţie. Aşadar, nefiind de acord cu respectivul răspuns, s-a adresat în procedură prealabilă la Casa Naţională de Asigurări Sociale. Menţionează că prin răspunsul său din 21.06.2012, Casa Naţională de Asigurări Sociale a considerat parţial confirmată cererea sa, obligînd Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ceadîr-Lunga să efectueze recalculul pensiei ţinînd cont de adaosul de 10% pentru secretul de stat, însă nu în mărime de 80% ci doar în mărime de 75 % a adaosului. Totodată, cerinţele privind recalcularea şi achitarea sumelor au fost respinse, fiind indicat că pensia va fi recalculată începînd cu luna mai 2012, în pofida faptului că s-a adresat cu cerere la data de 28.03.2012.

Prin informaţia oferită de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ceadîr-Lunga din 20.07.2012, i-a fost comunicat că pensia reclamantului pînă la data de 01.04.2012 constituia suma de 4241,25 lei, iar ulterior indexării din 01.04.2012 aceasta constituie 4444,83 lei. Indică că respectiva suma a fost calculată în mărime de 75%, prin ce i s-a încălcat dreptul reieşind din considerentul că pensia constituia 80% din salariu. Menţionează că a primit pensia în mărime de 80 % din salariul de funcţie, însă aici nu era inclus şi adaosul pentru secretul de stat. Însă ulterior adresării cu cerere către pîrît, s-a decis includerea respectivului adaos, cu calcularea şi achitarea pensiei în mărime de 75 % din salariu.

Consideră contradictorie poziţia pîrîtului, or pe de o parte i se recunoaşte dreptul la pensie în mărime de 80% din salariu, ulterior i se recunoaşte dreptul la pensie în mărime de 75% pentru secret de stat. Prin urmare, respectivul recalcul îl consideră nefondat şi ilegal, care îi lezează interesele sale. Mai indică faptul că din partea altor persoane au fost iniţiate procese similare, care au fost în favoarea reclamanţilor, ţinîndu-se cont de faptul că prin hotărîrea Curţii Constituţionale a fost consfinţit principiul egalităţii părţilor. Consideră reclamantul că adaosul pentru ţinerea secretului de stat, este parte din salariul procurorului şi urmează a fi reţinută la calcularea pensiei sale.

De asemenea, referitor la refuzul de achitare a diferenţelor, consideră că aceasta este din vinovăţia organului de asigurări sociale, astfel că prin prisma art. 35 din Legea asigurării sociale de stat, respectiva suma poate fi şi urmează a fi încasată de la pîrît. Se arată în cererea de chemare în judecată că salariul din 01.12.2007 pînă la acest moment se compune din salariul de funcţie a procurorului oraşului şi este constituit din 4800 lei + adaosul pentru categoria salarială de 375 lei + adaosul pentru secret de stat în mărime de 480 lei. Astfel, salariul total al procurorului, ce i-a fost achitată, la data de 01.12.2007 constituia suma de 5655 lei, astfel că şi pensia ce urma să o primească începînd cu 01.01.2008 urma să fie în mărime de 4524 lei, şi nicidecum de 4140 lei, precum i-a fost calculat.

Prin urmare, pentru întreaga perioadă, de pînă la adresare în instanţa de judecată, pîrîtul a acumulat restanţă ce urmează a fi încasată în mărime de 20791,29 lei. Pe parcursul examinării cauzei, reclamantul a înaintat cereri de concretizare a pretenţiilor, solicitînd obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a-i recalcula pensia ca procuror în mărime de 80% din întreaga sumă salarială, cu includerea adaosului pentru secretul de stat, anume din suma de 5655 lei, cu achitarea pensiei cu indexarea acesteia în mărime de 4741,15 lei, totodată solicită încasarea sumei pensiei neachitate în mărime de 22843,52 lei (f.d. 40). Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată cererea depusă de Bancov Ivan împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea la recalcularea pensie şi încasarea diferenţei.

La 26 februarie 2013 Bancov Ivan a declarat recurs împotriva hotărîrii primei instanţe, cerînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că, concluziile primei instanţe, expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi hotărîrea a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi normelor de drept procedural. Indică că acţiunile Casei Naţionale de Asigurări Sociale sunt contradictorii la constatarea mărimii pensiei, iar instanţa de judecată incorect a apreciat faptul că acestuia urmează să i se stabilească o pensie în mărime de 75% din salariu de procuror.

Menţionează că în cazul lui nu pot fi aplicate prevederile art. 462 a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, care au fost introduse de la 01 iulie 2011, pe motiv că legea în cauză nu are efect retroactiv. Consideră că odată ce cu luna februarie 2005 i-a fost stabilită pensia 80% din salariu de procuror, aceasta urmează să rămînă şi în prezent. La 30 aprilie 2013 Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus referinţă prin care şi-a exprimat dezacordul cu recursul declarat de Bancov Ivan, solicitînd respingerea acestuia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că, recursul, înaintat de către Bancov Ivan asupra hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013, a fost înregistrat la 26.02.2013 (f.d. 60). Raportînd aceste prevederi la materialele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen.

Potrivit prevederilor art. 1 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege, de către o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost pricinuită. În conformitate cu prevederile art.2 şi 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ î1 constituie - actul administrativ cu caracter normativ sau individual; contractul administrativ; nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

În acelaşi context, noţiunea de „act administrativ” este reglementată atît în art.2 din Legea contenciosului administrativ, cît şi în Rezoluţia (77) 31 cu privire la protecţia individului faţă de actele autorităţilor administrative, adoptată de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997 şi reprezintă o manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii, actul administrativ desemnează orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorităţii publice, susceptibile de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice şi care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcţii judiciare.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art.24 al.(3) al Legii contenciosului administrativ, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina probaţiunii revine ambelor părţi. Potrivit prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al unei acţiuni în contenciosul administrativ constituie actul emis de către o autoritate publică, susceptibil de a afecta direct drepturile, libertăţile sau interesele persoanelor fizice sau juridice. Legalitatea actului administrativ contestat de reclamant urmează a fi verificată de către instanţa de contencios administrativ prin prisma circumstanţelor de fapt şi de drept existente la momentul emiterii acestuia.

În cadrul dezbaterilor judiciare s-a constatat că, la data de 28.03.2012, Ivan Bancov s-a adresat cu cerere către Casa Naţională de Asigurări Sociale solicitînd efectuarea recalculării pensiei sale cu includerea adaosului pentru secret de stat, anexînd la cerere şi certificatul eliberat de procuratura (f.d. 6). Astfel, prin răspunsul din 02.04.2012, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciadîr-Lunga a comunicat reclamantului despre faptul necesităţii depunerii cererii corespunzătoare în vederea efectuării recalculelor, cu prezentarea actelor: buletin de identitate, copia acestuia şi certificatul de salariu pentru anul 2007 (f.d.

7). Potrivit procesului verbal nr. 22 din 26.04.2012, Comisia pentru stabilirea pensiei a Casei teritoriale de Asigurări Sociale Ciadîr-Lunga a respins cererea reclamantului în virtutea faptului că legea în domeniu a suferit modificări, astfel că pensia pentru judecători şi procurori se achită în mărime de 50 % din bugetul asigurărilor de stat şi 50 % din bugetul de stat, cu indexarea anuală a acesteia la data de 01 aprilie (f.d. 9). Potrivit certificatului eliberat de Procuratura Generală a RM se confirmă că prin ordinul Procurorului general nr. 638-p din 16.06.2007 a fost stabilit spor pentru accesul permanent la secretul de stat începînd cu 01.04.2007 în mărime de 10% din salariul de funcţie (f.d.

11). Totodată, potrivit certificatului din 26.06.2012, eliberat de Procuratura Generală a RM, se confirmă că salariul mediu pentru anul 2011 (octombrie-decembrie) şi pentru anul 2012 (martie-mai) constituie suma de 5655 lei (f.d. 12). Colegiul judiciar menţionează faptul că prima instanţă corect a reţinut faptul că potrivit răspunsul Casei Naţionale de Asigurări Sociale din 21.06.2012, se evidenţiază faptul că a fost respinsă cererea lui Ivan Bancov referitor la recalcularea pensiei cu începere din 01.04.2007, pe motiv că din partea acestuia nu a parvenit anterior o atare cerere. Totodată s-a indicat că de către Casa teritorială de Asigurări Sociale Ciadîr- Lunga corect s-a stabilit mărimea pensiei în sumă de 4140 lei.

Totodată, s-a explicat reclamantului faptul că în legătură cu modificările operate în lege anume cu achitarea pensiei în mărime de 50 % din bugetul asigurărilor de stat şi 50 % din bugetul de stat, ţinînd cont inclusiv de indexarea în mărime de 9,6%, iar mărimea pensiei constituie 4338,72 lei (f.d. 16-17). Iar, potrivit răspunsului din 20.07.2012 şi din răspunsul din data de 26.07.2012 a Casei teritoriale de Asigurări Sociale Ciadîr- Lunga se evidenţiază că ulterior efectuării indexaţiei, suma pensiei achitată lui Ivan Bancov constituie 4444, 83 lei (f.d. 19, 24). Din materialele cauzei rezultă că Ivan Bancov beneficiază de pensie începînd cu data de 01.01.2006 (f.d.

39). Potrivit art. 34 a Legii cu privire la procuratură nr. 118 din 14.03.2003, abrogată prin legea nr. 294 din 25.12.2008 în vigoare din 17.03.2009, procurorul care a atins vîrsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel puţin 20 de ani calendaristici, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni în funcţie de procuror sau judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55 la sută din salariul lui mediu, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - adaos de 3 la sută, dar în total nu mai mult de 80 la sută din salariul lui mediu, ţinîndu-se cont de indexarea acestuia. Este de menţionat faptul că la dobîndirea dreptului la pensie, recurentul Ivan Bancov a beneficiat de pensie în mărime de 80 % din suma de 4215 lei, constituit din salariul de funcţie şi sporul pentru gradul de calificare.

Potrivit cu anexa nr. 3 al Legii nr.355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, a fost mărit salariul procurorilor, aşadar, pe cale de consecinţă şi mărimea pensiei reclamantului a fost recalculată proporţional majorării salariului. Astfel a fost reţinut momentul că începînd cu 01.01.2006 pensia recurentului constituia - 3372,0 lei, iar cu începere de la 01.01.2008 – 4140,0 lei. Potrivit art. 33 din Legea nr. 156 privind pensiile de asigurări sociale de stat, reexaminarea drepturilor la pensie se efectuează în cazul: a) apariţiei unor circumstanţe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc pînă la acordarea drepturilor la pensie; b) transferării la altă categorie de pensie.

Noile drepturi la pensie se acordă începînd cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. În cazul transferării la altă categorie de pensie prevăzută de prezenta lege, termenul de transfer se stabileşte conform art. 11 alin. (2). Conform art. 73 alin. (1) din Legea cu privire la procuratură, în vigoare din 17.03.2009, cu modificările din 01.07.2009, procurorii, cu excepţia procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat. Potrivit art. 46 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, asiguratul care a atins vîrsta menţionată la alin. (2) şi confirmă stagiul de cotizare prevăzut la alin. (3), din care cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, are dreptul la pensie în proporţie de 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale procurorului în exerciţiu în ultima funcţie deţinută.

Prin urmare, contrar argumentelor invocate de către recurent, instanţa de recurs reţine că recalcularea pensiilor, prin prisma art. 33 din Legea nr. 156, se acordă începînd cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea şi actele necesare la organul de asigurări sociale. Astfel, recurentul s-a adresat cu cerere către organul abilitat, prezentînd actele confirmătoare a recalcului pensiei, cu referire la certificatul precum că a avut acces la secret de stat, abia la data de 28.03.2012, astfel că prin prisma normei citate supra, recalcului corespunzător urma să fie efectuat din luna următoare. Instanţa ţine să menţioneze că argumentele recurentului referitor la faptul că la moment îi este calculată eronat mărimea pensiei, sunt neîntemeiate, or prin prisma prevederilor din Legea cu privire la pensiile de asigurări sociale de stat, procurorului aflat la pensie are dreptul la suma pensiei în proporţie de 75% din plăţile lunare ale procurorului.

La caz, calculul la care face referire recurentul precum că ar urma să beneficieze de o pensie în mărime de 80% din suma salariului procurorului, nu poate fi reţinut şi urmează a fi respins ca nefondat. Astfel, norma legală indică expres faptul că asiguratul care are cel puţin 15 ani în funcţia de procuror, are dreptul la pensie în proporţie de 75% din suma tuturor plăţilor lunare asigurate ale procurorului în exerciţiu în ultima funcţie deţinută. Prin urmare, faptul că acestuia i- a fost calculată pensia în proporţie de 75 %, este o acţiune legală, iar dezacordul reclamantului în această parte urmează a fi apreciat ca nefondat. Totodată, instanţa de recurs reţine că prima instanţă corect a constatat că ulterior prezentării certificatului referitor la accesul reclamantului la secret de stat, acesta beneficiază de adaosul respectiv, ţinînd cont de depunerea actului la instituţiile asigurărilor sociale, de la data de 28.03.2012.

În ce priveşte solicitarea de încasare a restanţei pensiei în mărime de 22843,52 lei, prima instanţă corect a respins-o indicînd că adaosul la pensie referitor la secret de stat a apărut urmare a adresării cu cerere la 28.03.2012, iar prin prisma art. 33 din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, drepturile pecuniare respective nu au efect retroactive. În atare ordine de idei, calculele prezentate de către recurent urmează a fi apreciate critic şi respinse ca nefondate. Prin urmare corect s-a ajuns la concluzia că cererea de chemare în judecată este nefondată, or pensia de care beneficiază reclamantul, în mărime de 4444,83 lei, a fost calculată corect, astfel că temeiuri de admitere a cererii nu sunt.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material şi procedural, iar argumentele recursului poartă caracter declarativ, fiind similar cererii de chemare în judecată şi nu are suport legal, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 444, 445 lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Bancov Ivan. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bancov Ivan împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea la recalcularea pensie şi încasarea diferenţei.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru