1ra-1103/2023 — Art. 201-1 alin. 1 lit. c CP

Vasile Trofim, aflându-se în relație de concubinaj și locuind împreună cu Doinița Ochișor la domiciliul din satul Filipeni, raionul Leova, aceasta având calitatea de membru de familie în sensul art. 133¹ alin. (1) Cod penal, în perioada anilor 2018–2019, în repetate rânduri, fiind în stare de ebrietate, a provocat conflicte și a manifestat un comportament agresiv față de concubina sa. Acțiunile sale s-au exprimat prin injurii, amenințări cu violența fizică, ofense și aplicarea loviturilor peste față, provocându-i victimei stări permanente de tensiune, suferințe fizice și psihice, umilință și înjosire.

Continuându-și comportamentul violent, la 22 august 2019, în jurul orei 17:00, aflându-se sub influența alcoolului la domiciliul comun, Vasile Trofim a provocat un nou conflict. Acționând în scopul intimidării victimei, impunerii propriei voințe și exercitării controlului asupra comportamentului acesteia, el a strâns-o cu mâna de gât, i-a pus un cuțit de bucătărie în regiunea gâtului și a amenințat-o că o va tăia dacă nu tace. Totodată, a trântit-o la pământ și a insultat-o cu cuvinte necenzurate. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 15 iunie 2021, victimei i-au fost cauzate echimoze pe brațul drept, deasupra glandei mamare drepte și sub omoplatul stâng, precum și excoriații în regiunea posterioară a gâtului și la cotul stâng. Leziunile respective au fost calificate drept vătămare corporală neînsemnată. Prin aceste acțiuni, Vasile Trofim i-a cauzat victimei dureri fizice și suferințe psihice, manifestate prin tensiune, frică, umilință și înjosire. Ca urmare a conflictelor intrafamiliale și a comportamentului său agresiv, starea psihică a victimei s-a agravat, aceasta devenind pasivă, tensionată și irascibilă și prezentând anxietate și tulburări psihoemoționale. Acțiunile lui Vasile Trofim au fost încadrate juridic în temeiul art. 201¹ alin. (1) lit. b) Cod penal – violență în familie.

În cursul urmăririi penale, Doinița Ochișor a fost recunoscută și audiată în calitate de parte vătămată (f.d. 52–54, vol. I). În cadrul judecării cauzei, aceasta a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 211–213, vol. I) și a înaintat o acțiune civilă prin care a solicitat încasarea sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 183–185, vol. I). 1

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. La 21 iulie 2022, prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, Vasile Trofim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracţiunii incriminate și condamnat la doi ani de închisoare. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de doi ani. Instanța a încasat de la Vasile Trofim în beneficiul părții civile Doinița Ochișor suma de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii, circumstanțele comiterii acesteia și persoana inculpatului. În favoarea lui Vasile Trofim au fost reținute recunoașterea faptei, căința sinceră, disponibilitatea de a repara parțial prejudiciul, lipsa antecedentelor penale și contravenționale, precum și faptul că acesta nu se afla la evidența instituțiilor medicale de profil (f.d. 96–98). În defavoarea sa a fost apreciată caracterizarea negativă de la domiciliu (f.d. 95).

Soluționând acțiunea civilă, instanța a dispus încasarea de la Vasile Trofim, în beneficiul Doiniței Ochișor, a sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. La stabilirea cuantumului despăgubirii, instanța a ținut seama de natura și intensitatea violenței fizice și psihice, de leziunile cauzate victimei și de persistența suferințelor sale psihice, confirmate prin probele administrate și prin declarațiile date în ședința de judecată.

La 25 iulie 2022, avocatul Igor Șcheau, acționând în numele inculpatului Vasile Trofim, a declarat apel. El a solicitat aplicarea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității și admiterea parțială a acțiunii civile. Apărarea a susținut că prima instanță nu a examinat posibilitatea aplicării unei pedepse neprivative de libertate și nu a acordat suficientă importanță caracterului mai puțin grav al infracțiunii, recunoașterii integrale a faptei, căinței sincere și posibilității de reeducare a inculpatului fără izolarea de societate. De asemenea, apărătorul a considerat vădit disproporționată suma de 50.000 de lei acordată cu titlu de prejudiciu moral, invocând practica existentă în cauze similare și faptul că partea vătămată a acceptat scuzele inculpatului.

La 15 martie 2023, prin decizia Curții de Apel Comrat, apelul a fost admis, iar sentința a fost casată parțial în latura pedepsei și a acțiunii civile. Lui Vasile Trofim, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 201¹ alin. (1) lit. b) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa de 120 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Acțiunea civilă a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la Vasile Trofim, în beneficiul părții vătămate, a sumei de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a considerat pedeapsa prea severă. Având în vedere gravitatea redusă a faptei, recunoașterea vinovăției, căința sinceră, examinarea cauzei în procedură simplificată și acordul inculpatului, a aplicat pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunității. Totodată, a redus despăgubirea pentru prejudiciul moral la 20.000 de lei, apreciind-o echitabilă și proporțională. Decizia motivată a fost pronunțată la 19 aprilie 2023. 2

La 17 mai 2023 avocatul Igor Șcheau în numele inculpatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Avocatul solicită reducerea cuantumului prejudiciului moral acordat, invocând dezacordul cu suma stabilită și făcând trimitere la practica judiciară în cauze similare.

La 18 mai 2023, procurorul Lilia Sîrbu a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. În recurs procurorul critică pedeapsa stabilită de către instanța de apel, solicitînd casarea deciziei în partea pedepsei cu menținerea sentinței. Ea invocă că instanța de apel, la individualizarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, nu a apreciat în mod corespunzător circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului Vasili Trofim, a ignorat lipsa circumstanțelor excepționale, caracteristica negativă a acestuia de la domiciliu, pasivitatea sa privind repararea prejudiciului, precum și intensitatea și durata acțiunilor infracționale din perioada anilor 2018-2019, manifestate pe fundalul consumului de alcool prin agresiune continuă, fizică și psihică, față de partea vătămată Doinița Ochișor.

La 11 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 03 octombrie 2023 avocatul Vasile Zagaican în numele părții vătămate Doinița Ochișor a depus referință și a solicitat admiterea recursului procurorului. A adăugat că instanța de apel a reindividualizat pedeapsa și a redus prejudiciul moral, fără a aprecia violențele sistematice comise anterior de inculpat asupra concubinei sale (sancționate contravențional în anii 2014, 2016 și 2019 conform art. 78 alin. (2) și art. 69 alin. (1) Cod contravențional) și vulnerabilitatea părții vătămate, ale cărei afecțiuni psihice s-au agravat prin depresie și anxietate ca urmare directă a agresiunilor, aspecte confirmate prin raportul de expertiză psihiatrică și cel de evaluare psihologică.

La 18 mai 2020 a fost anulată ordonanța de refuz în pornirea urmăririi penale, emisă în cadrul procesului penal înregistrat la 9 octombrie 2019. Urmărirea penală s-a finalizat la 10 iunie 2021. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 iulie 2021 - 21 iulie 2022. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 12 octombrie 2022 - 15 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 11 iulie 2023.

Art. 225 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”

Art. 385 Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) La adoptarea sentinţei, instanţa de judecată soluţionează următoarele chestiuni în următoarea consecutivitate: … 10) dacă trebuie admisă acţiunea civilă, în folosul cui şi în ce sumă ”

Articolul 387 alin. (1) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(1) O dată cu sentinţa de condamnare, instanţa de judecată, apreciind dacă sînt dovedite temeiurile şi mărimea pagubei cerute de partea civilă, admite acţiunea civilă, în tot sau în parte, ori o respinge.

Cererea de recurs a fost depusă până la 01 septembrie 2023. La acea dată, partea relevantă a art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală era următoarea: „(1) Hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: … 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; … 10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). 4

Recursul procurorului se întemeiază pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, în versiunea în vigoare până la 01 septembrie 2023. Procurorul nu contestă vinovăția lui Vasile Trofim sau încadrarea juridică a faptei, ci consideră prea blândă pedeapsa aplicată de instanța de apel. Criticile privind motivarea și proporționalitatea pedepsei urmează a fi examinate prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Deși procurorul invocă aprecierea necorespunzătoare a circumstanțelor cauzei, el nu indică o condiție legală care ar fi împiedicat aplicarea muncii neremunerate în folosul comunității și nici o normă încălcată la stabilirea duratei acesteia. Lipsa circumstanțelor excepționale este irelevantă, deoarece instanța de apel nu a aplicat art. 79 Cod penal, ci una dintre pedepsele alternative prevăzute de sancțiunea art. 201¹ alin. (1) Cod penal. Celelalte argumente exprimă dezacordul procurorului cu ponderea acordată circumstanțelor relevante la individualizarea pedepsei, aspect care ține de aprecierea instanței de apel. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (încheierile nr. 1ra-674/2023, 1ra-1038/2023, 1ra-1583/2023).

Recursul avocatului Igor Șcheau se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023, care se referă la motivarea deciziei instanței de apel. Apărarea contestă și cuantumul prejudiciului moral încasat de către instanța de apel.

Instanța de apel a dispus încasarea sumei de 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Completul de judecată constată că, este cert că inculpatul a cauzat părții vătămate suferințe morale, iar problema nu constă în existența prejudiciului moral, ci în întinderea acestuia.

Conform art. 2037 Cod civil, instanța de judecată stabilește cuantumul prejudiciului moral în funcție de natura și gravitatea acestuia, de gradul de vinovăție al autorului, dacă aceasta este o condiție pentru răspundere, și de cât de mult poate această despăgubire să aducă satisfacție echitabilă victimei. Alin. (3) al acestui articol prevede că suma acordată trebuie să fie comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare cu luarea în considerare a particularităților cazului. Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6 prevede că despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de CtEDO în cazuri similare. Reprezintă cazuri similare acelea în care a fost comisă o abatere similară, iar hotărârea este pronunțată împotriva Republicii Moldova sau a unei țări cu o dezvoltare economică comparabilă cu cea a Republicii Moldova (cauza nr. 1ra-659/2023). Recurentul nu a invocat exemple de cauze care să confirme că suma adjudecată ar fi vădit disproporționată cu despăgubirile acordate în situații similare de Curtea Supremă de Justiție. Completul reține că jurisprudența invocată de recurent (cauzele 1ra-1600/2021 și 1ra-1946/2021) nu este aplicabilă in casu, întrucât situațiile de fapt și de drept nu sunt similare: în prima cauză acțiunea 5 civilă a fost admisă integral pentru suma pretinsă de 5.000 de lei, iar în cea de-a doua, cauza a fost trimisă la rejudecare.

Partea vătămată a solicitat încasarea sumei de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a descris suferințele fizice și psihice cauzate prin infracțiune. La stabilirea sumei de 20.000 de lei, instanța de apel a ținut seama de caracterul intenționat și repetat al violenței fizice și psihice, de amenințarea victimei cu un cuțit, de leziunile constatate și de consecințele produse asupra stării sale psihice. În raport cu aceste circumstanțe, cuantumul acordat nu este vădit disproporționat. Apărarea nu a indicat cauze cu împrejurări realmente comparabile care să demonstreze contrariul. Prin urmare, recursul avocatului este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile procurorului Lilia Sîrbu și avocatului Igor Șcheau, în interesele lui Vasile Trofim, împotriva deciziei Curții de Apel Comrat din 15 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6