1ra-1600/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți sediu Sîngerei din 29.09.2020, Craveț Nicolae a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, la 1 an închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an. În temeiul art. 103 alin. (2) Cod penal în privința lui Craveț Nicolai a fost dispusă aplicarea tratamentului medical forțat în instituțiile medicale cu regim special. A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Andriuță Lilia cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, fiind dispusă încasarea în beneficiul acesteia de la Craveț Nicolai a prejudiciului material în sumă de 307 lei și a prejudiciului moral în mărime de 1000 lei. În rest pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost respinsă ca neîntemeiată. 1 A fost admisă solicitarea procurorului și dispusă încasarea din contul inculpatului Craveț Nicolai în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de 2310 lei.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Craveț Nicolai, la data de 11.08.2019, aproximativ la ora 20:40, aflându-se în domiciliul său comun cu fosta soție Andriuță Lilia din orașul Xxxxx, strada Xxxx nr. xx, ap. xx, în care locuiesc împreună, acționînd intenționat și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a iscat un conflict cu fosta soție Andriuță Lilia, care conform art. 1331 lit. a) Cod penal, se consideră membru de familie al său, și pe motivul relațiilor ostile, acționînd cu scopul de intimidare și impunere a controlului personal asupra victimei, a insultat-o pe fosta sa soție cu cuvinte necenzurate, în același timp aplicându-i o lovitură cu pumnul în regiunea feței, cauzându-i dureri și suferințe fizice, și psihice. Conform raportului de constatare nr. xxxx din 12.08.2019 s-a constatat la Andriuță Lilia echimoze la față și la suprafața posterioară a umărului stâng care au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate de la acțiunea traumatică a unui obiect, corp dur-contodent și după caracterul său se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Astfel, lui Craveț Nicolai i s-a imputat că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal - violența în familie, exprimată prin acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura Sîngerei, Dumitru Ceaica, care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei, cu stabilirea față de Craveț Nicolai a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis, în rest sentința să fie menținută fără modificări. În argumentarea acestor cerințe apelantul a invocat, că la aplicarea pedepsei inculpatului Craveț Nicolai, instanța de judecată n-a ținut cont în de ajuns de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, în special de gradul de pericol social al infracțiunii comise, care se referă la categoria infracțiunilor contra familiei și minorilor, care în sine prezintă un pericol social sporit. Iar pedeapsa condiționată nu este suficientă pentru a-l corecta pe inculpat, întrucât acesta a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.08.2014 la o pedeapsă sub formă de închisoare, tot pentru comiterea unei infracțiuni similare - art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal. Deci, inculpatul a comis o nouă infracțiune cu intenție, acesta nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării. 2 3.2. Partea vătămată Andriuță Lilia, care a solicitat casarea sentinței în latura pedepsei - cu aplicarea pedepsei privative de libertate, și în latura civilă - cu admiterea totală a acțiunii civile. Cerințele menționate apelanta și-a argumentat prin faptul că anterior inculpatul a fost condamnat la pedeapsa reală pentru infracțiune similară însă nu a făcut concluzii de rigoare, iar pedeapsa condiționată în cazul din speță este una mult prea blândă în raport cu fapta comisă. Scopul pedepsei nu va fi atins și nu va contribui la reeducarea lui Craveț Nicolai, care este o persoană foarte agresivă, din cauza acestuia mereu trăiește cu frică, agravându-se starea de sănătate a sa din cauza stresului permanent, fiind bolnavă cardiologic cu grad de dizabilitate. De la pornirea dosarului penal și până la sentință starea de sănătate i s-a agravat, s-a tratat de mai multe ori, chiar și staționar, dar instanța de judecată a considerat că nu a suferit moral, și a încasat în calitate de prejudiciu doar 1000 lei. Nu este de acord că a fost admisă acțiunea civilă doar parțial, or solicitarea de încasare a prejudiciului moral în cuantum de 5000 lei este legală și întemeiată, fiind o sumă reală și neexagerată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, au fost admise apelurile procurorului al părții vătămate Andriuță Lilia, sentința casată parțial, în latura pedepsei și în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Lui Craveț Nicolai recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (un) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Andriuță Lilia a fost admisă integral. S-a dispus încasarea din contul inculpatului Craveț Nicolai în beneficiul părții vătămate Andriuță Lilia suma de 307 (trei sute șapte) lei cu titlu de prejudiciu material, și suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la cheltuieli judiciare și cu privire la aplicarea măsurii de constrângere cu caracter medical, au fost menținute. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prezenta cauză a fost judecată în prima instanță în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală, asupra cărora inculpatul Craveț Nicolai nu a avut obiecții și nu a solicitat administrarea unor probe noi. Prin prisma probatoriului administrat de către organul de urmărire penală, verificat și cercetat în ședința de judecată, instanța de fond a stabilit ca fiind dovedită pe deplin vinovăția lui Craveț Nicolai în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal. 3 Sentința instanței de fond nu a fost contestată sub aspectul stabilirii circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Craveț Nicolai, sentința fiind criticată în latura stabilirii pedepsei penale și în latura civilă. Referitor la solicitarea apelanților cu privire la aplicarea față de inculpatul Craveț Nicolai a unei pedepse penale privativă de libertate, cu executarea reală, instanța de apel a apreciat-o ca întemeiată, în acest sens menționând următoarele. Instanța de fond corect a concluzionat despre necesitatea aplicării în privința inculpatului Craveț Nicolai a pedepsei sub formă de închisoare, însă eronat a concluzionat, că în condițiile speței este oportună suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune în temeiul art. 90 Cod penal, neluînd în considerare și neapreciind în mod cuvenit împrejurările cazului ce se referă la fapta infracțională, personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere și urmările prejudiciabile ale acțiunilor lui. Ca rezultat, instanța a încălcat principiile individualizării pedepsei penale, or, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale incorporate de către legislator la art. 61 Cod penal. Analizând condițiile speței prin prisma prevederilor precitate, instanța de apel a considerat că, rezultând din circumstanțele cauzei ce privesc motivul și modalitatea comiterii faptei infracționale (inculpatul a insultat-o pe fosta sa soție cu cuvinte necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, scopul fiind unul de intimidare și impunere a controlului personal asupra Liliei Andriuță), categoria infracțiunii (contra familiei), consecințele prejudiciabile (cauzarea durerilor, suferințelor fizice și psihice), personalitatea inculpatului (Craveț Nicolai fiind anterior condamnat pentru comiterea infracțiunilor din aceiași categorie, nu stă la evidența medicului psihiatru, însă este luat la evidența medicului narcolog, la locul de trai se caracterizează negativ), în privința inculpatului urmează a fi aplicată pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea ei reală. Instanța de apel a relevat că, inculpatul nu este la prima abatere de la legislația penală, respectiv, Craveț Nicolai anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 17.04.2013 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal la 180 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 16.09.2013 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la 140 ore muncă neremunerată, art. 84 Cod penal - 200 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.12.2013 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 85 Cod penal, la 240 ore muncă neremunerată; prin decizia Curții de Apel Bălți din 29.01.2014 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 84 Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.08.2014 în baza art. 2011 4 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 4 luni închisoare, pedeapsa fiind executată la 27.05.2016. De asemenea este de menționat că, Craveț Nicolae de multiple ori a fost supus și răspunderii contravenționale, inclusiv pentru apariția în locuri publice în stare de ebrietate, pentru injurie, pentru huliganism nu prea grav, pentru tulburarea liniștii. Astfel, instanța de apel a reținut că, Craveț Nicolai fiind anterior condamnat la diferite categorii de pedepse, pentru comiterea infracțiunilor de aceiași categorie, nu a pășit ferm pe calea corijării și a continuat lezarea acelorași valori sociale ocrotite de legea penală, astfel concluzionându-se că pentru fapta comisă inculpatul urmează să ispășească real pedeapsa închisorii, categoria acestei pedepse fiind în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut concluzii corespunzătoare din anterioarele condamnări, a continuat acțiunile criminale, săvârșind din nou fapte social periculoase. Referitor la cuantumul pedepsei sub formă de închisoare apreciat de către prima instanță - 1 an, instanța a constatat că, respectiva este în limitele sancțiunii articolului vizat în raport cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ținându-se cont de căința inculpatului. Instanța de apel a considerat că, soluția instanței pe marginea acțiunii civile înaintată de Lilia Andriuță este una pripită. Astfel, s-a reținut că, partea vătămată a solicitat repararea prejudiciului material în cuantum de 307 lei, la dosar fiind anexate bonurile de plată în copie, având în vedere că Andriuță Lilia în urma acțiunilor ilicite ale lui Craveț Nicolai a suportat cheltuieli pentru investigații și tratament medicamentos, respectiv fiindu-i cauzat un prejudiciu material în suma invocată. Privitor la repararea daunei morale, instanța de apel a menționat că, solicitarea încasării sumei de 5000 lei, urmează a fi admisă integral, în acest sens, apreciindu-se caracterul și suferințele fizico-psihice suportate de către partea vătămată în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului asupra sa, exprimate prin cauzarea de dureri, suferințe fizice, și psihice. Conform raportului de constatare nr. xxxx din 12.08.2019 s-a constatat la Andriuță Lilia echimoze la față și suprafața posterioară a umărului stâng. Potrivit concluziei psihologului nr. 63 din 02.09.2019, în rezultatul testării psihologice SCL 90 la Lilia Andriuță se identifică traumă psihologică. Ea retrăiește momentele destul de puternic, în consecință suferă de boli somatice: dureri de cap, inimă, tensiune. Lilia Andriuță este îngrijorată de acțiunile imprevizibile ale fostului soț, deoarece dânsul are patima întrebuințării alcoolului și ar putea să apară conflict și între tată-fiu pentru ce Andriuță Lilia se află în stare tensionată permanentă. Prin urmare, verificând temeinicia cerințelor formulate de partea vătămată Andriuță Lilia cu privire la recuperarea prejudiciului material și despăgubirilor 5 materiale cu caracter moral, instanța de apel a considerat necesar de a le admite integral, dispunând: încasarea de la Craveț Nicolai în beneficiul părții vătămate Andriuță Lilia a sumei de 307 lei cu titlu de prejudiciu material, și a sumei de 5000 lei, cu titlu de prejudiciu moral - sumă care în opinia instanței de apel este în coraport cu suferințele cauzate și consecințele produse, fiind pe măsură să aducă o satisfacție echitabilă părții vătămate.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței, invocînd că instanța de fond corect i-a aplicat inculpatului pedeapsa cu suspendarea executării, cauza fiind examinată în procedură simplificată în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penalăprocurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, deoarece instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76 Cod penal.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Colegiul reține că în susținerea recursului, avocatul a invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de recurs menționează însă că, prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei instanței de apel. Totodată, Colegiul penal reține că, recurenta este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia contestată în partea ce ține de pedeapsa stabilită inculpatului, considerând-o prea aspră, solicitând în acest sens, menținerea sentinței 6 instanței de fond, fapt ce semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat în recursul declarat, Colegiul menționează că acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurenta nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de recurentă, ca fiind unul declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat a fost comisă de către instanța de apel. Privitor la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, invocat de recurentă, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordînd deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei 7 aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Instanța de recurs reține că recurenta înaintează cerințe prin care solicită menținerea sentinței prin care în privința lui Craveț Nicolae a fost aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu suspendarea executării pedepsei cu închisoarea, pe un termen de probațiune de 1 an, în temeiul art. 90 Cod penal, solicitări care de fapt nici nu au fost motivate de către recurentă, fiind neîntemeiate, or doar faptul că ultima nu este de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința inculpatului a unei pedepse neprivative de libertate. Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin sintagma „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că „Dacă... instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei...indicând numaidecât în hotărâre motivele...”. Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate, pe care instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. La caz, instanța de apel corect a reținut că inculpatul Craveț Nicolae anterior fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 17.04.2013 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal la 180 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 16.09.2013 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la 140 ore muncă neremunerată, art. 84 Cod penal - 200 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.12.2013 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 85 Cod penal, la 240 ore muncă neremunerată; prin decizia Curții de Apel Bălți din 29.01.2014 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 84 Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.08.2014 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 4 luni închisoare, nu a mers pe calea corijării și nu a tras concluziile de rigoare. Or, acesta, la scurt timp după liberarea din locurile de detenție, a comis din nou aceiași infracțiune pentru care a fost condamnat anterior. Circumstanțele descrise mai sus, indică asupra faptului că aplicarea pedepselor anterioare în privința inculpatului nu și-a atins scopul prevăzut de lege, motiv pentru care, Colegiul penal reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel, precum că scopul pedepsei penale de reeducare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, va 8 putea fi atins doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate în privința acestuia. La speță, Colegiul reiterează că, practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de prevenirea săvârșirii infracțiunilor . Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentei nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17 martie 2021, în cauza penală în privința lui Craveț Nicolae Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecătorii Guzun Ion Catan Liliana 9