1ra-1600/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. b CP

1ra-1600/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.1ra-1600/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Strășeni din 01 febgruarie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 17 martie 2021, în cauza penală în privința lui

Craveț Nicolae Xxxxx, născut la xxxx,

originar Xxxxx, Xxxxx, Xxxxx,

domiciliat în Xxxxx, str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, la 1 an

închisoare, iar în temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată

condiționat pentru perioada de probațiune de 1 an.

În temeiul art. 103 alin. (2) Cod penal în privința lui Craveț Nicolai a fost dispusă

aplicarea tratamentului medical forțat în instituțiile medicale cu regim special.

A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Andriuță Lilia cu privire la

încasarea prejudiciului material și moral, fiind dispusă încasarea în beneficiul acesteia

de la Craveț Nicolai a prejudiciului material în sumă de 307 lei și a prejudiciului moral

în mărime de 1000 lei. În rest pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral a fost

respinsă ca neîntemeiată.

1

A fost admisă solicitarea procurorului și dispusă încasarea din contul

inculpatului Craveț Nicolai în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de

2310 lei.

de 11.08.2019, aproximativ la ora 20:40, aflându-se în domiciliul său comun cu fosta

soție Andriuță Lilia din orașul Xxxxx, strada Xxxx nr. xx, ap. xx, în care locuiesc

împreună, acționînd intenționat și înțelegând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

a iscat un conflict cu fosta soție Andriuță Lilia, care conform art. 1331 lit. a) Cod penal,

se consideră membru de familie al său, și pe motivul relațiilor ostile, acționînd cu scopul

de intimidare și impunere a controlului personal asupra victimei, a insultat-o pe fosta

sa soție cu cuvinte necenzurate, în același timp aplicându-i o lovitură cu pumnul în

regiunea feței, cauzându-i dureri și suferințe fizice, și psihice.

Conform raportului de constatare nr. xxxx din 12.08.2019 s-a constatat la

Andriuță Lilia echimoze la față și la suprafața posterioară a umărului stâng care au fost

cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate de la acțiunea traumatică a unui

obiect, corp dur-contodent și după caracterul său se califică ca vătămări corporale

neînsemnate.

Astfel, lui Craveț Nicolai i s-a imputat că prin acțiunile sale intenționate a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal - violența în familie, exprimată

prin acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei,

manifestată prin izolare, intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal

asupra victimei.

3.1. Procurorul în Procuratura Sîngerei, Dumitru Ceaica, care a solicitat casarea

sentinței în latura pedepsei, cu stabilirea față de Craveț Nicolai a pedepsei sub formă

de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip

semiînchis, în rest sentința să fie menținută fără modificări. În argumentarea acestor

cerințe apelantul a invocat, că la aplicarea pedepsei inculpatului Craveț Nicolai,

instanța de judecată n-a ținut cont în de ajuns de criteriile generale de individualizare

a pedepsei penale, în special de gradul de pericol social al infracțiunii comise, care se

referă la categoria infracțiunilor contra familiei și minorilor, care în sine prezintă un

pericol social sporit. Iar pedeapsa condiționată nu este suficientă pentru a-l corecta pe

inculpat, întrucât acesta a fost anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei

din 12.08.2014 la o pedeapsă sub formă de închisoare, tot pentru comiterea unei

infracțiuni similare - art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal. Deci, inculpatul a comis o nouă

infracțiune cu intenție, acesta nu a tras concluziile necesare, nu a mers pe calea corijării.

2

3.2. Partea vătămată Andriuță Lilia, care a solicitat casarea sentinței în latura

pedepsei - cu aplicarea pedepsei privative de libertate, și în latura civilă - cu admiterea

totală a acțiunii civile. Cerințele menționate apelanta și-a argumentat prin faptul că

anterior inculpatul a fost condamnat la pedeapsa reală pentru infracțiune similară însă

nu a făcut concluzii de rigoare, iar pedeapsa condiționată în cazul din speță este una

mult prea blândă în raport cu fapta comisă. Scopul pedepsei nu va fi atins și nu va

contribui la reeducarea lui Craveț Nicolai, care este o persoană foarte agresivă, din

cauza acestuia mereu trăiește cu frică, agravându-se starea de sănătate a sa din cauza

stresului permanent, fiind bolnavă cardiologic cu grad de dizabilitate. De la pornirea

dosarului penal și până la sentință starea de sănătate i s-a agravat, s-a tratat de mai

multe ori, chiar și staționar, dar instanța de judecată a considerat că nu a suferit moral,

și a încasat în calitate de prejudiciu doar 1000 lei. Nu este de acord că a fost admisă

acțiunea civilă doar parțial, or solicitarea de încasare a prejudiciului moral în cuantum

de 5000 lei este legală și întemeiată, fiind o sumă reală și neexagerată.

admise apelurile procurorului al părții vătămate Andriuță Lilia, sentința casată parțial,

în latura pedepsei și în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Lui Craveț Nicolai recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (un) an, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Andriuță Lilia a fost admisă

integral.

S-a dispus încasarea din contul inculpatului Craveț Nicolai în beneficiul părții

vătămate Andriuță Lilia suma de 307 (trei sute șapte) lei cu titlu de prejudiciu material,

și suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral.

În rest, dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la cheltuieli judiciare și cu

privire la aplicarea măsurii de constrângere cu caracter medical, au fost menținute.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, prezenta cauză a fost

judecată în prima instanță în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală,

în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală, asupra cărora

inculpatul Craveț Nicolai nu a avut obiecții și nu a solicitat administrarea unor probe

noi. Prin prisma probatoriului administrat de către organul de urmărire penală,

verificat și cercetat în ședința de judecată, instanța de fond a stabilit ca fiind dovedită

pe deplin vinovăția lui Craveț Nicolai în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2011

alin. (1) lit. b) Cod penal.

3

Sentința instanței de fond nu a fost contestată sub aspectul stabilirii

circumstanțelor de fapt ale cauzei și nici în latura încadrării juridice a acțiunilor

inculpatului Craveț Nicolai, sentința fiind criticată în latura stabilirii pedepsei penale și

în latura civilă.

Referitor la solicitarea apelanților cu privire la aplicarea față de inculpatul Craveț

Nicolai a unei pedepse penale privativă de libertate, cu executarea reală, instanța de

apel a apreciat-o ca întemeiată, în acest sens menționând următoarele.

Instanța de fond corect a concluzionat despre necesitatea aplicării în privința

inculpatului Craveț Nicolai a pedepsei sub formă de închisoare, însă eronat a

concluzionat, că în condițiile speței este oportună suspendarea condiționată a executării

acesteia pe o perioadă de probațiune în temeiul art. 90 Cod penal, neluînd în

considerare și neapreciind în mod cuvenit împrejurările cazului ce se referă la fapta

infracțională, personalitatea inculpatului care nu este la prima abatere și urmările

prejudiciabile ale acțiunilor lui. Ca rezultat, instanța a încălcat principiile

individualizării pedepsei penale, or, prin suspendarea condiționată a executării

pedepsei nu vor putea fi atinse scopurile pedepsei penale incorporate de către legislator

la art. 61 Cod penal.

Analizând condițiile speței prin prisma prevederilor precitate, instanța de apel a

considerat că, rezultând din circumstanțele cauzei ce privesc motivul și modalitatea

comiterii faptei infracționale (inculpatul a insultat-o pe fosta sa soție cu cuvinte

necenzurate și i-a aplicat o lovitură cu pumnul în regiunea feței, scopul fiind unul de

intimidare și impunere a controlului personal asupra Liliei Andriuță), categoria

infracțiunii (contra familiei), consecințele prejudiciabile (cauzarea durerilor,

suferințelor fizice și psihice), personalitatea inculpatului (Craveț Nicolai fiind anterior

condamnat pentru comiterea infracțiunilor din aceiași categorie, nu stă la evidența

medicului psihiatru, însă este luat la evidența medicului narcolog, la locul de trai se

caracterizează negativ), în privința inculpatului urmează a fi aplicată pedeapsa sub

formă de închisoare, cu executarea ei reală.

Instanța de apel a relevat că, inculpatul nu este la prima abatere de la legislația

penală, respectiv, Craveț Nicolai anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei

Sîngerei din 17.04.2013 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal la 180 ore muncă

neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 16.09.2013 în baza art. 2641 alin.

(1) Cod penal la 140 ore muncă neremunerată, art. 84 Cod penal - 200 ore muncă

neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.12.2013 în baza art. 2011 alin.

(1) Cod penal, art. 85 Cod penal, la 240 ore muncă neremunerată; prin decizia Curții de

Apel Bălți din 29.01.2014 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 84 Cod penal, la 1 an

și 6 luni închisoare; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 12.08.2014 în baza art. 2011

4

alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 4 luni închisoare, pedeapsa fiind executată la

27.05.2016.

De asemenea este de menționat că, Craveț Nicolae de multiple ori a fost supus și

răspunderii contravenționale, inclusiv pentru apariția în locuri publice în stare de

ebrietate, pentru injurie, pentru huliganism nu prea grav, pentru tulburarea liniștii.

Astfel, instanța de apel a reținut că, Craveț Nicolai fiind anterior condamnat la

diferite categorii de pedepse, pentru comiterea infracțiunilor de aceiași categorie, nu a

pășit ferm pe calea corijării și a continuat lezarea acelorași valori sociale ocrotite de

legea penală, astfel concluzionându-se că pentru fapta comisă inculpatul urmează să

ispășească real pedeapsa închisorii, categoria acestei pedepse fiind în raport cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpatului, care nu și-a făcut

concluzii corespunzătoare din anterioarele condamnări, a continuat acțiunile criminale,

săvârșind din nou fapte social periculoase.

Referitor la cuantumul pedepsei sub formă de închisoare apreciat de către prima

instanță - 1 an, instanța a constatat că, respectiva este în limitele sancțiunii articolului

vizat în raport cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, ținându-se

cont de căința inculpatului.

Instanța de apel a considerat că, soluția instanței pe marginea acțiunii civile

înaintată de Lilia Andriuță este una pripită. Astfel, s-a reținut că, partea vătămată a

solicitat repararea prejudiciului material în cuantum de 307 lei, la dosar fiind anexate

bonurile de plată în copie, având în vedere că Andriuță Lilia în urma acțiunilor ilicite

ale lui Craveț Nicolai a suportat cheltuieli pentru investigații și tratament

medicamentos, respectiv fiindu-i cauzat un prejudiciu material în suma invocată.

Privitor la repararea daunei morale, instanța de apel a menționat că, solicitarea

încasării sumei de 5000 lei, urmează a fi admisă integral, în acest sens, apreciindu-se

caracterul și suferințele fizico-psihice suportate de către partea vătămată în urma

acțiunilor infracționale ale inculpatului asupra sa, exprimate prin cauzarea de dureri,

suferințe fizice, și psihice. Conform raportului de constatare nr. xxxx din 12.08.2019 s-a

constatat la Andriuță Lilia echimoze la față și suprafața posterioară a umărului stâng.

Potrivit concluziei psihologului nr. 63 din 02.09.2019, în rezultatul testării psihologice

SCL 90 la Lilia Andriuță se identifică traumă psihologică. Ea retrăiește momentele

destul de puternic, în consecință suferă de boli somatice: dureri de cap, inimă, tensiune.

Lilia Andriuță este îngrijorată de acțiunile imprevizibile ale fostului soț, deoarece

dânsul are patima întrebuințării alcoolului și ar putea să apară conflict și între tată-fiu

pentru ce Andriuță Lilia se află în stare tensionată permanentă.

Prin urmare, verificând temeinicia cerințelor formulate de partea vătămată

Andriuță Lilia cu privire la recuperarea prejudiciului material și despăgubirilor

5

materiale cu caracter moral, instanța de apel a considerat necesar de a le admite

integral, dispunând: încasarea de la Craveț Nicolai în beneficiul părții vătămate

Andriuță Lilia a sumei de 307 lei cu titlu de prejudiciu material, și a sumei de 5000 lei,

cu titlu de prejudiciu moral - sumă care în opinia instanței de apel este în coraport cu

suferințele cauzate și consecințele produse, fiind pe măsură să aducă o satisfacție

echitabilă părții vătămate.

Aliona în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul de casare prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu menținerea

sentinței, invocînd că instanța de fond corect i-a aplicat inculpatului pedeapsa cu

suspendarea executării, cauza fiind examinată în procedură simplificată în

conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală

penalăprocurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de

către avocatul Rusnac Aliona în numele inculpatului, menționând că acesta urmează a

fi declarat inadmisibil, deoarece instanța de apel la stabilirea pedepsei inculpatului a

acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, 76 Cod penal.

cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care se constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Colegiul reține că în susținerea recursului, avocatul a invocat prevederile art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Instanța de recurs menționează însă că,

prevederile la care se referă autorul recursului nu sunt aplicabile din punctul de vedere

al prezenței erorilor de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței de recurs în

sensul casării deciziei instanței de apel.

Totodată, Colegiul penal reține că, recurenta este de acord cu starea de fapt

stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia contestată în partea ce ține de pedeapsa stabilită

inculpatului, considerând-o prea aspră, solicitând în acest sens, menținerea sentinței

6

instanței de fond, fapt ce semnalează temeiul pentru recurs prevăzut la pct. 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Cu referire la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocat în recursul

declarat, Colegiul menționează că acest punct conține 5 temeiuri care pot fi invocate în

recurs, însă recurenta nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii

de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța

de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de recurentă, ca fiind

unul declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat

a fost comisă de către instanța de apel.

Privitor la temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru

a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, invocat de recurentă, Colegiul penal consideră

că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordînd deplină

eficiență prevederilor art. 7, 61, 75, Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în

sprijinul statuării respective relevă următoarele.

Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța

de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

De asemenea, se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere

principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după

cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii

alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau

agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format

opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite.

La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei

7

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

acestuia.

Instanța de recurs reține că recurenta înaintează cerințe prin care solicită

menținerea sentinței prin care în privința lui Craveț Nicolae a fost aplicată pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu suspendarea executării pedepsei cu

închisoarea, pe un termen de probațiune de 1 an, în temeiul art. 90 Cod penal, solicitări

care de fapt nici nu au fost motivate de către recurentă, fiind neîntemeiate, or doar

faptul că ultima nu este de acord cu pedeapsa stabilită de către instanța de apel,

considerând-o prea aspră, nu poate servi ca circumstanță pentru aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse neprivative de libertate.

Subsidiar, Colegiul penal relevă că, textul art. 90 alin. (1) Cod penal prin sintagma

„poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme. Acest fapt rezultă și din prevederile legale, care stipulează că „Dacă...

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va

ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei...indicând numaidecât în hotărâre motivele...”.

Astfel, din examinarea condițiilor în care poate fi acordată suspendarea executării

pedepsei, rezultă că aceasta nu este un drept al inculpatului, ci o facilitate, pe care

instanța de judecată este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

La caz, instanța de apel corect a reținut că inculpatul Craveț Nicolae anterior fiind

condamnat prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 17.04.2013 în baza art. 2011 alin. (2)

lit. a) Cod penal la 180 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din

16.09.2013 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal la 140 ore muncă neremunerată, art. 84

Cod penal - 200 ore muncă neremunerată; prin sentința Judecătoriei Sîngerei din

12.12.2013 în baza art. 2011 alin. (1) Cod penal, art. 85 Cod penal, la 240 ore muncă

neremunerată; prin decizia Curții de Apel Bălți din 29.01.2014 în baza art. 2011 alin. (1)

Cod penal, art. 84 Cod penal, la 1 an și 6 luni închisoare; prin sentința Judecătoriei

Sîngerei din 12.08.2014 în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal, la 2 ani și 4 luni

închisoare, nu a mers pe calea corijării și nu a tras concluziile de rigoare. Or, acesta, la

scurt timp după liberarea din locurile de detenție, a comis din nou aceiași infracțiune

pentru care a fost condamnat anterior.

Circumstanțele descrise mai sus, indică asupra faptului că aplicarea pedepselor

anterioare în privința inculpatului nu și-a atins scopul prevăzut de lege, motiv pentru

care, Colegiul penal reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel, precum că scopul

pedepsei penale de reeducare și resocializare a inculpatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, va

8

putea fi atins doar prin stabilirea unei pedepse privative de libertate în privința

acestuia.

La speță, Colegiul reiterează că, practica judiciară demonstrează că pedeapsa prea

aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de

neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit, iar o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni cât și de

prevenirea săvârșirii infracțiunilor .

Reieșind din cele expuse, Colegiul concluzionează că instanța de apel a pronunțat

o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului a unei pedepse

privative de libertate, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a

inculpatului prevăzut de art. 61 Cod penal, care va duce la formarea unei atitudini

pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile

morale, iar argumentul invocat de recurent privind aplicarea pedepsei non privative

de libertate, urmând a fi declarat ca neîntemeiat.

În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel

în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentei nu constituie temeiuri de a răsturna

situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în

sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel.

Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei

legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii decide

inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Rusnac Aliona în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 17

martie 2021, în cauza penală în privința lui Craveț Nicolae Xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 30 noiembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecătorii Guzun Ion

Catan Liliana

9