1rh-37/2024 — Art. 264 alin. 5 CP

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Ala Puica a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate și condamnată la patru ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani. Curtea de Apel Chișinău a admis apelul procurorului și a dispus suspendarea parțială a executării pedepsei. La 06 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile declarate de avocat și condamnată.

La 18 iulie 2024, avocatul Oleg Cojocari a depus cerere de revizuire în care solicită casarea hotărârilor și dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală în această cauză a fost pornită la 01 februarie și s-a terminat la 06 mai 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 12 mai – 28 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 15 decembrie 2022 și 25 aprilie 2023. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 26 iulie - 06 decembrie 2023. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 02 septembrie 2024. ÎN FAPT

Ala Puica a fost învinuită că, la 29 ianuarie 2022, în jurul orei 18:40, în timp ce conducea un automobil pe traseul M2 „Centura-Chișinăului”, pe o porțiune de drum aflată în reparație, nu a adaptat viteza la condițiile de drum și nu a manifestat prudență în conducere. Ea s-a deplasat cu viteza de 90 km/h, deși limita maximă admisă era de 50 km/h. În consecință automobilul condus de Puica a tamponat pietonii Serafim Socolovschi și Vasile Boubătrîn, care se deplasau în aceeași direcție pe partea carosabilă. În urma impactului, ambii pietoni au suferit leziuni corporale grave și au decedat la fața locului. Fapta a fost încadrată în baza art. 264 alin. (5) Cod penal. 1

La 28 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Ala Puica a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii incriminate și condamnată la patru ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de trei ani. Instanța a soluționat aspectele privind cheltuielile de judecată, mijloacele materiale de probă și corpurile delicte. La individualizarea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii, personalitatea inculpatei, recunoașterea faptelor incriminate, căința sinceră, repararea prejudiciului, lipsa antecedentelor penale și a circumstanțelor agravante. Instanța a apreciat că scopul pedepsei cu închisoare poate fi atins fără executarea efectivă a acesteia.

La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul procurorului, a casat sentința în partea pedepsei aplicate și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care Alei Puica i-a fost aplicată pedeapsă de patru ani de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În temeiul art. 90¹ alin. (1) Cod penal, prima parte a pedepsei, de doi ani de închisoare, urma să fie executată într-un penitenciar de tip deschis, pentru femei, iar partea rămasă, de doi ani de închisoare, a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de doi ani. Curtea de apel nu a dat apreciere probatoriului și nu s-a expus asupra vinovăției Alei Puica. Ea a apreciat că starea de fapt corect a fost reținută de prima instanță însă individualizarea pedepsei este greșită deoarece nu au fost luate în calcul gravitatea consecințelor infracțiunii. Apelul admis a vizat exclusiv modalitatea de executare a pedepsei, determinată de gravitatea infracțiunii, care s-a soldat cu decesul a două persoane.

La 06 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile declarate de avocat și condamnată. Instanța de recurs, în esență, a reținut că soluția instanței de apel este corectă, iar modul de executare a pedepsei este proporțional cu gravitatea faptei comise. Criticile recurentului din recurs au fost apreciate ca vădit neîntemeiate.

La 18 iulie 2024, avocatul Oleg Cojocari, în numele condamnatei, a depus o cerere de revizuire în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 3) Cod de procedură penală. El a solicitat casarea deciziilor Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2023 și Curții Supreme de Justiție din 06 decembrie 2023 și dispunerea rejudecării cauzei. Avocatul a indicat că cele două hotărâri irevocabile nu se pot concilia. El a susținut că instanța de apel a indicat și a admis un apel al succesorului părții vătămate, deși un asemenea apel nu a fost declarat, iar instanța de recurs nu a examinat această eroare. El a arătat că, deși a declarat recursurile inadmisibile ca vădit neîntemeiate, instanța de recurs s-a pronunțata asupra temeiniciei criticilor privind individualizarea pedepsei și a apreciat necesitatea executării efective parțiale a acesteia. Apărarea a arătat că această motivare depășește cadrul procedurii de inadmisibilitate și nu se conciliază cu soluția instanței de apel. Avocatul a mai indicat că instanța de apel nu a motivat suficient excluderea 2 suspendării condiționate a executării pedepsei, în timp ce instanța de recurs a completat această motivare prin argumente proprii privind necesitatea executării efective parțiale a pedepsei. Diferențele dintre motivările celor două instanțe și modul de soluționare a recursurilor demonstrează existența unor hotărâri irevocabile care nu se pot concilia și impune admiterea revizuirii.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 02 septembrie 2024.

Partea relevantă a art. 458 Cod de procedură penală este următoarea: „(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: … 3) două sau mai multe hotărâri judecătoreşti irevocabile nu se pot concilia” .

Conform articolului 460 alin. (4) Cod de procedură penală. (4) Cererile de revizuire menționate la art. 458 alin. (3) pct. 1)–4) sunt de competența instanței de judecată ultima care s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Cererile de revizuire depuse în temeiul art. 458 alin. (3) pct. 5) și 6) sunt de competența Curții Supreme de Justiție.”

Curtea Supremă de Justiție se pronunță asupra fondului doar atunci când analizează în detaliu probatoriul și prezența elementelor constitutive ale infracțiunii (încheierea nr. 1cs-509/2024, § 10). Pentru a stabili care instanță s-a pronunțat ultima asupra fondului cauzei, trebuie examinat cu atenție textul hotărârilor adoptate.

La 06 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile. Instanța de recurs nu a analizat probele și nici vinovăția condamnatei. Ea doar s-a pronunțat asupra individualizării pedepsei. Nici Curtea de Apel Chișinău nu s-a pronunțat asupra fondului cauzei. Ea a examinat exclusiv proporționalitatea pedepsei penale aplicate. Judecătoria Chișinău, prin sentința din 28 noiembrie 2022, a analizat probatoriul, a stabilit încadrarea juridică a faptei și a conchis că vina inculpatei este demonstrată și a aplicat pedeapsa. Nici instanța de recurs nici cea de apel nu s-au pronunțat asupra fondului cauzei. Judecătoria Chișinău este instanța care ultima „s-a pronunțat asupra fondului cauzei”. Prin urmare, ea este instanța competentă să examineze cererea de revizuire.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 44, 342 Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declină competența Curții Supreme de Justiție de la examinarea cererii formulate de către avocatul Oleg Cojocari privind revizuirea procesului penal în cauza de învinuire a Alei Puica în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (5) Cod penal, în favoarea Judecătoriei Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 4