1ra-569/2024 — Art.149 alin. 1 CP

Victor Grinco s-a născut în r-nul Ialoveni în anul 1978. El a fost apărat de avocatul Vitalie Malai.

Victor Grinco a fost învinuit că, la 15 mai 2022, între orele 20:20 și 20:50, aflându-se pe stradela dintre străzile Biruinței și Luceafărul din satul Sărăteni, raionul Leova, în urma unui conflict spontan cu Dumitru Rotaru, i-a aplicat acestuia o lovitură cu mâna în regiunea feței. În urma loviturii, victimei i-a fost cauzată o fractură a oaselor nazale cu deplasare. Dumitru Rotaru și-a pierdut echilibrul, a căzut la sol și s-a lovit cu capul de o piatră. Potrivit rapoartelor de expertiză judiciară din 15 iunie și 07 iulie 2022, decesul victimei a survenit în rezultatul unui traumatism cranio-cerebral grav, manifestat prin contuzie cerebrală și hemoragii în țesutul cerebral și trunchiul cerebral. Leziunea craniană putea fi produsă fie prin lovirea directă cu un obiect cu muchie, fie prin căderea corpului din poziție ortostatică pe un astfel de obiect. La aproximativ 30 de minute de la producerea traumatismului, victima a decedat la fața locului. Pe corpul acestuia au fost constatate fractura coastelor 7–8, precum și excoriații și echimoze în regiunea feței, gâtului, toracelui și membrelor. Aceste leziuni au fost calificate drept vătămări de gravitate medie, ușoare și neînsemnate. Examenul toxicologic din 15 iunie 2022 al cadavrului a stabilit o concentrație de alcool etilic de 3,05 g/l,ceea ce la persoane vii produce intoxicație gravă cu alcool. Acțiunile inculpatului au fost încadrate conform art. 149 alin. (1) Cod penal. a) Procedura în prima instanță și sentința

La 28 martie 2023, avocatul Mihai Garaba a înaintat o acțiune civilă în interesele Alexandrei Rotaru, mama și succesorul victimei. Ea a solicitat despăgubiri morale de 300.000 de lei și a cheltuieli de asistență juridică de 10.000 de lei (f.d.134-135, vol. II). Alexandra Rotaru a fost audiată în ședința din aceeași dată. Ea a comunicat că fiul său lucra ocazional și uneori o ajuta financiar. Inițial a acceptat repararea prejudiciului moral prin achitarea de către inculpat a sumei de 110.000 de lei. Ea a explicat că durerea sufletească nu încetinește, iar din acest motiv solicită un prejudiciu de 300.000 de lei. Rotaru a comunicat că inculpatul 1 i-a transmis în total suma de 75.000 de lei, iar această sumă urmează să fie exclusă din suma solicitată de ea (f.d.140, vol. II).

În perioada 19 decembrie 2022 – 13 februarie 2023, Victor Grinco a achitat succesorului părții vătămate, Alexandra Rotaru, suma totală de 75.000 de lei. Plata a fost efectuată în contul prejudiciului moral. Părțile au convenit benevol asupra achitării prejudiciului moral în cuantum de 110.000 de lei (f.d.137-138, vol. II).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, în conformitate cu art. 3641 Cod de procedură penală. La 13 aprilie 2023, prin sentinţa Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, Victor Grinco a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la o pedeapsă de un an de închisoare. Conform art. 90 Cod penal, pedeapsa a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de trei ani. În perioada de probațiune Victor Grinco a fost obligat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și să participe la programe probaționale. Instanța a admis parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea de la Victor Grinco în beneficiul Alexandrei Rotaru a prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei și cheltuielile de asistență juridică în sumă de 10.000 de lei. S-a încasat de la Victor Grinco în beneficiul statului, cheltuielile judiciare în sumă de 13.102 de lei.

Instanța a reținut că vinovăția inculpatului a fost confirmată prin probele administrate și acceptate de acesta. La individualizarea pedepsei, instanța a luat în calcul lipsa circumstanțelor agravante, personalitatea inculpatului, faptul că a recunoscut vina, benevol a inițiat repararea prejudiciul moral. Grinco are un copil minor la întreținere. Instanța de fond a apreciat că pedeapsa de un an de închisoare și suspendarea executării ei pe un termen de probațiune de trei ani, este echitabilă și proporțională cu gravitatea faptelor comise din imprudență.

Instanța a reținut că decesul victimei a generat suferințe psihice intense mamei acesteia, Alexandra Rotaru. Suma de 300.000 de lei pretinsă inițial și cea de 225.000 de lei concretizată ulterior, au fost apreciate ca excesive. Ele nu sunt proporționale cu caracterul imprudent al faptei și cu gradul de vinovăție al inculpatului. Victor Grinco a început benevol compensarea prejudiciului moral și i-a achitat Alexandrei Rotaru suma de 75.000 de lei. Instanța a apreciat că suma de 200.000 de lei constituie o compensare echitabilă a prejudiciului moral suportat și a admis acțiunea civilă în partea respectivă. Instanța a apreciat ca rezonabilă și a încasat suma de 10.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Sentința a fost publicată pe portalul instanțelor la aceeași dată. b) Apelul și procedura în apel

La 27 aprilie 2023, procurorul în Procuratura raionului Leova, Vasile Buzilă a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri cu stabilirea unei pedepse de doi ani de închisoare cu executare. 2

La 28 aprilie 2023, apărătorul Vitalie Malai în interesele inculpatului a declarat apel. El a solicitat casarea parțială a sentinței în latura civilă și dispunerea încasării prejudiciului moral de 35.000 de lei.

La 03 iulie 2023 cauza a fost distribuită completului de judecată, iar prima ședință a fost stabilită pentru 10 octombrie 2023. Cercetarea judecătorească a început la aceeași dată, fiind finistată într-o singură ședință (f.d.181-195, vol. I)

La 04 decembrie 2023, Curtea de Apel Cahul a respins apelul procurorului și admis apelul avocatului. Instanța a casat sentința în partea soluționării acțiunii civile. Ea a dispus încasarea de la Victor Grinco, în beneficiul Alexandrei Rotaru a sumei de 50.000 de lei, suplimentar sumei de 75.000 de lei achitată benevol cu titlu de prejudiciu moral. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. Decizia relevă că pedeapsa este corect individualizată cu luarea în calcul a gravității faptei și a personalității inculpatului. Argumentele procurorului referitoare la blîndețea pedepsei au fost respinse ca neîntemeiate. Suspendarea condiționată este legală și proporțională cu gravitatea faptei comise. Recunoașterea vinei, repararea parțială a prejudiciului, prezența unui copil minor la întreținere, justifică reducerea pedepsei și suspendarea condiționată a executării.

Instanța a indicat că prima instanță a greșit când a admis pretenția privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 200.000 de lei. Această sumă este exagerată și nejustificată. Probe care să denote că suferințele psihice au fost atît de acute încît să fie compensate prin suma de 300.000 de lei sau de 225.000 de lei nu există. Instanța a apreciat că suma totală de 125.000 de lei este suficientă pentru compensarea suferințelor psihice cauzate mamei victimei prin infracțiune. Instanța de apel a motivat că pierderea fiului i-a cauzat cu siguranță părții civile un puternic impact emoțional și psihologic. Totuși, circumstanțele comiterii faptei denotă că suma de 125.000 de lei este suficientă pentru compensarea lor. Documentele și recipisele anexate la materialele cauzei demonstrează achitarea benevolă a unui prejudiciu moral de 75.000 de lei. Instanța a reținut că la suma deja achitată benevol de inculpat urmează a fi încasată diferența de 50.000 de lei. Prin urmare, a respins în rest pretenția referitoare la prejudiciul moral. Decizia a fost publicată pe portalul instanței la aceeași dată. c) Recursurile

La 18 ianuarie 2024, procurorul în procuratura circumscripție Cahul Dumitru Calendari a declarat recurs în temeiul art.427 alin. (1) pct.1), 2), 5) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și a sentinței în partea suspendării executării pedepsei, menținerea sentinței în partea laturii civile, rejudecarea cauzei și aplicarea lui Victor Grinco a unei pedepse de un an de închisoare. El a invocat individualizarea greșită a pedepsei. Instanța de apel nu a luat în calcul lipsirea de viață a victimei, săvârșirea infracțiunii sub influența 3 alcoolică și condamnarea anterioară la o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității. Procurorul consideră nemotivată aplicarea suspendării executării pedepsei, întrucât incidentă era și aplicarea suspendării parțiale a executării, iar instanța nu a examinat posibilitatea aplicării acesteia conform art. 90¹ Cod penal. El consideră incidentă cauza nr.1ra-639/2019, iar excluderea prevederilor art.90 Cod penal la caz, consolidează practica Curții. Procurorul indică că instanța de apel eronat a făcut referire în decizie la art. 801 Cod penal, acestea fiind în vigoare începînd cu 02 august 2023 și nu putea fi aplicat pentru infracțiunea săvârșită de inculpat la 15 mai 2022. Recurentul susține că prima instanță a apreciat just întinderea acțiunii civile, iar suma de 200.000 de lei asigură compensarea suferințelor suportate de Alexandra Rotaru.

La 02 februarie 2024, avocatul Petru Istrati în interesele succesorului părții vătămate, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct.1) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și menținerea sentinței din 13 aprilie 2023. Recurentul invocă caracterul arbitrar al deciziei și aprecierea nerezonabilă a prejudiciului moral. Avocatul invocă practica Curții Supreme de Justiție în cauza nr.1ra-79/2021, prin care urmare a unui accident rutier a fost apreciată corectă soluția instanțelor inferioare de a încasa un prejudiciu moral în sumă de 500.000 de lei în contul succesorului părții vătămate.

Urmărirea penală a fost pornită la 16 mai 2022 și s-a terminat la 28 septembrie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 04 octombrie 2022 - 13 aprilie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 03 iulie și 04 decembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 02 mai 2024.

La 02 mai 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 06 iunie 2024 avocatul Petru Istrati în interesele succesorului părții vătămate a depus referință. El solicită admiterea cererii de recurs declarate de procuror.

La 06 iunie 2024 avocatul Vitalie Malai în interesele condamnatului a depus referință. El solicită declararea recursurilor inadmisibile. Invocarea cu titlu de precedent judiciar a unei decizii de către procuror nu poate servi drept motiv de casare a actelor judecătorești. Argumentul procurorului aferent prevederile art.801 Cod penal, contravine art.8 și 9 Cod penal și nu poate servi temei de admisibilitate. Nu pot fi reținute argumentele de neacordare a unei satisfacții echitabile deoarece la cauza penală sunt anexate înscrisuri olografe care atestă acordul succesorului asupra unui prejudiciu moral mult mai mic. Majorarea sumei prejudiciului în instanța nu a fost justificat prin probe. Decizia instanței de apel este una legală.

Până la 02 august 2023, sentințele emise conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală puteau fi atacate cu apel sau recurs, în funcție de pedeapsa maximă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. Legea nr. 83 din 14 aprilie 2023 (în vigoare din 02 august 2023), a modificat acest aspect, prevăzând că aceste sentințe se atacă doar cu recurs. Articolul IV alin. (2) al acestei legi prevede următoarele: „(2) Cauzele care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află în faza de iniţiere a acordului de recunoaştere a vinovăţiei şi cauzele de judecare pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, se află la etapa de până la începerea cercetării judecătoreşti se vor examina conform procedurii prevăzute de prezenta lege.”

La data deciziei curții de apel, articolul 437 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală prevedea următoarele: „(1) Pot fi atacate cu recurs: … 14) sentințele pronunțate în procedura pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală”.

Art.38 pct. 3) Cod de procedură penală prevede: „ Curtea de apel, ca instanță de recurs, judecă recursurile împotriva hotărârilor judecătoriilor, care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu apel ”.

Art. 466 alin. (4) pct.2) Cod de procedură penală prevede: „Hotărârea instanţei de recurs în cauzele pentru care legea nu prevede calea de atac apelul rămâne irevocabilă la data pronunţării acesteia, când cauza a fost rejudecată de către instanţa de recurs, după admiterea recursului ”

Potrivit articolului IV alin. (2) din Legea nr. 83/2023, urmau a fi examinate conform procedurii apelului doar cauzele în care instanța de apel a început cercetarea judecătorească până la 02 august 2023. Celelalte apeluri trebuiau examinate conform procedurii recursului.

Până la 02 august 2023, cercetarea judecătorească în curtea de apel încă nu începuse. Aceasta a început la 10 octombrie 2023 (vezi para. 10). Prin urmare, Legea nr. 83/2023 a devenit incidentă, iar cauza urma a fi examinată de instanța de apel potrivit procedurii recursului. Faptul că curtea de apel a examinat cauza 5 potrivit procedurii apelului și a menționat că decizia sa poate fi contestată cu recurs nu poate lipsi de efect o lege. Mai mult, având în vedere procedura și obiectul examinării în apel și în recursul depus în temeiul art. 444 Cod de procedură penală, această eroare nu a afectat cu nimic drepturile părților.

Conform art. 466 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, decizia curții de apel a devenit irevocabilă la data pronunțării. Conform art. 420 alin. (1) Cod de procedură penală, pot fi contestate cu recurs deciziile pronunţate de curțile de apel ca instanţe de apel. Recursul împotriva deciziilor pronunțate de curtea de apel, ca instanță de recurs, nu este prevăzut de lege. Decizia Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2023 nu mai poate fi contestată prin căi ordinare de atac, iar cererile date reprezintă o cale de atac neprevăzută de lege. Prin urmare cererile de recurs sunt inadmisibile.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursul procurorului Dumitru Calendari și a avocatului Petru Istrati împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 04 decembrie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Sergiu Stratan Alexandru Negru 6