1ra-99/24 — Art.269 CP

Grigore Homițchii s-a născut la 28 decembrie 2002 în municipiul Chișinău. El a fost apărat de avocatul Aliona Caminscaia.

Grigore Homițchii a fost învinuit că, la 20 aprilie 2019, aproximativ la ora 17:20, conducând bicicleta de model „Pesarin” pe pista pentru bicicliști amplasată paralel cu str. Alecu Russo din municipiul Chișinău, nu a manifestat prudența necesară și nu a adaptat viteza la situația rutieră. El a tamponat-o din spate pe Natalia Zgurean. Potrivit raportului de expertiză judiciară din 10 iunie 2019, acesteia i-au fost cauzate o traumă cranio-cerebrală deschisă, manifestată prin hematom epidural temporal pe stânga, hemoragie epidurală și subarahnoidiană, fractură cominutivă a osului temporal stâng cu trecere la baza craniului și fractura arcadei zigomatice pe stânga. Leziunile au prezentat pericol pentru viață și au fost calificate drept vătămări corporale grave (f.d. 36-38, vol.I). Fapta a fost încadrată în baza art. 269 Cod penal.

La 18 iulie 2019, în faza urmăririi penale, Natalia Zgurean a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă, indicând un prejudiciu material și moral în sumă totală de 50.000 de lei. În aceeași zi, prin ordonanța ofițerului de urmărire penală, aceasta a fost recunoscută în calitate de parte civilă (f.d. 27-28, vol. I). La 23 noiembrie 2020, în ședința de judecată, avocatul Ion Sîrbu, în interesele Nataliei Zgurean, a înaintat o acțiune civilă împotriva lui Grigore Homițchii, solicitând încasarea a 17.847,46 de lei cu titlu de prejudiciu material și 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În susținerea pretențiilor au fost anexate bonuri de plată pentru medicamente, documente medicale privind tratamentul și reabilitarea, acte referitoare la stabilirea gradului de dizabilitate și certificatele de naștere ale celor trei copii minori. Prejudiciul moral a fost justificat prin starea de comă, cele două intervenții chirurgicale la creier, perioada îndelungată de reabilitare și gradul sever de dizabilitate cauzat prin infracțiune (f.d. 156-192, vol. I).

Cauza a fost examinată în prima instanță în procedura prevăzută de art. 364¹ Cod de procedură penală. La 24 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a recunoscut pe Grigore Homițchii vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal și a încetat procesul penal ca urmare a intervenirii prescripției tragerii la răspundere penală. Instanța a încasat 640 de 1 lei cu titlu de cheltuieli judiciare și a admis parțial acțiunea civilă, acordând Nataliei Zgurean 8.277 de lei pentru prejudiciul material și 10.000 de lei pentru prejudiciul moral. Instanța a reținut că restul prejudiciului material pretins nu era confirmat prin prescripții medicale sau alte probe care să demonstreze legătura cheltuielilor cu accidentul.

La 10 ianuarie 2022, procurorul Artur Lupașco și avocatul Ion Sîrbu, în interesele Nataliei Zgurean, au declarat apel. Ei au susținut că prima instanță a diminuat nejustificat despăgubirile, fără a ține seama de gravitatea leziunilor și de consecințele acestora asupra vieții părții vătămate. Natalia Zgurean s-a aflat în stare de comă, a suportat două intervenții chirurgicale la creier, a necesitat o reabilitare îndelungată și a fost încadrată în grad sever de dizabilitate. Apelanții au solicitat încasarea a 17.847,46 de lei pentru prejudiciul material și 100.000 de lei pentru prejudiciul moral.

La 25 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelurile, a casat parțial sentința în latura penală și civilă și a pronunțat o hotărâre nouă. Grigore Homițchii a fost liberat de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție, iar acțiunea civilă a fost admisă integral, cu încasarea a 17.847,46 de lei pentru prejudiciul material și 100.000 de lei pentru prejudiciul moral. În rest, sentința a fost menținută. Curtea de apel a reținut că prima instanță a încetat greșit procesul penal, întrucât, odată recunoscut vinovat, inculpatul urma să fie liberat de pedeapsă. În latura civilă, ea a avut în vedere starea îndelungată de comă a Nataliei Zgurean, necesitatea unor îngrijiri care nu presupuneau prescripție medicală, cele două intervenții chirurgicale la creier, reabilitarea îndelungată, gradul sever de dizabilitate și faptul că aceasta are la întreținere trei copii minori, care au văzut accidentul și au fost afectați de acesta. Instanța a reținut și recipisele din 19 ianuarie și 16 februarie 2022, care confirmau că Natalia Zgurean primise 8.300 de lei pentru prejudiciul material și 10.000 de lei pentru prejudiciul moral în executarea sentinței primei instanțe, însă aceasta și-a menținut integral apelul. Decizia motivată a fost pronunțată la 30 iunie 2023.

La 19 iulie 2023, avocata Aliona Caminscaia, în interesele lui Grigore Homițchii, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei în latura civilă, cu menținerea sentinței primei instanțe. Recurenta a susținut că instanța de apel nu a ținut cont de recipisele din 19 ianuarie și 16 februarie 2022, care confirmau achitarea a 8.300 de lei pentru prejudiciul material și 10.000 de lei pentru prejudiciul moral. În recipisa din 16 februarie 2022, Natalia Zgurean a indicat că nu mai are pretenții față de Grigore Homițchii și că, prin admiterea integrală a acțiunii civile, instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt. De asemenea, partea civilă a fost și ea vinovată de comiterea accidentului, deoarece tamponarea a avut loc pe pista pentru bicicliști, o parte din cheltuieli de tratament au fost efectuate până la accidentare (201,2 lei), altele fără prescripție medicală, iar o altă parte (396.03 lei) erau preparate pentru copii. 2

La 26 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 06 februarie 2024, Natalia Zgurean a depus referință, solicitând respingerea recursului. Ea a susținut că suma de 100.000 de lei acordată pentru prejudiciul moral este echitabilă, iar suma de 18.300 de lei invocată de recurentă nu compensează suferințele suportate. Ea a invocat consecințele de durată ale accidentului asupra sănătății sale și asupra celor trei copii minori care au asistat la accident, precum și necesitatea continuării investigațiilor și tratamentelor medicale.

Urmărirea penală s-a desfășurat în perioada 08 mai – 30 iulie 2019. Prima instanță a examinat cauza în perioada 06 august 2019 – 24 decembrie 2021, iar instanța de apel în perioada 14 martie 2022 – 25 aprilie 2023. La 26 ianuarie 2024, cauza a parvenit la Curtea Supremă de Justiție

Cauza a fost repartizată succesiv judecătorilor care au demisionat ulterior, iar la 31 octombrie 2024 – judecătorului Vladislav Gribincea, în complet cu judecătorii Lilia Roic-Botezatu și Ghenadie Eremciuc. După încetarea transferului temporar al ultimilor doi la Curtea Supremă de Justiție, cauza se examinează de completul constituit potrivit Dispoziției nr. 53, din 23 iulie 2026.

Articolul 434 Cod de procedură penală prevede următoarele: „Articolul 434. Limitele judecării recursului Judecând recursul, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiurilor prevăzute la art. 427.”

Partea relevantă a art. 219 alin. (3) Cod de procedură penală prevede: (3) Prejudiciul material se consideră legat de săvîrşirea acţiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părţii vătămate şi îngrijirea acesteia; … 3

Articolul 220 Cod de procedură penală prevede următoarele: „Articolul 220. Aplicarea legislației la examinarea acțiunii civile (1) Acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod. (2) Normele procedurii civile [...] se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări. (3) Hotărârea privind acțiunea civilă se adoptă în conformitate cu normele dreptului civil și ale altor domenii de drept.”

Articolul 225 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Odată cu soluționarea cauzei penale, judecătorul este obligat să soluționeze acțiunea civilă.”

Articolul 2037 Cod Civil prevede următoarele: „(1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul a fost declarat de apărare în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și vizează exclusiv latura civilă a cauzei. Recurenta susține că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt prin încasarea integrală a 4 prejudiciului material și moral. Ea invocă recipisele din 19 ianuarie și 16 februarie 2022, potrivit cărora Natalia Zgurean a primit 8.300 de lei pentru prejudiciul material și 10.000 de lei pentru prejudiciul moral în executarea sentinței primei instanțe. În recipisa din 16 februarie 2022, Natalia Zgurean a indicat că nu mai are pretenții față de Grigore Homițchii.

Partea civilă a solicitat inițial, în faza urmăririi penale, un prejudiciu material și moral de 50.000 de lei. Ulterior, în prima instanță, ea a solicitat 17.847,46 de lei cu titlu de prejudiciu material și 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral (vezi para.3). Acțiunea civilă poate fi intentată și în prima instanță, iar interdicția de a formula pretenții noi operează începând cu etapa apelului (a se vedea cauzele nr. 1ra-1117/2023, § 34, și 1ra-195/2024, § 25). Prin urmare, concretizarea pretențiilor în prima instanță nu este contrară legii.

Referitor la prejudiciul material, completul reține că art. 219 alin. (3) Cod de procedură penală include în această categorie cheltuielile pentru tratamentul și îngrijirea părții vătămate. Potrivit jurisprudenței Curții Supreme, asemenea cheltuieli constituie prejudiciu material reparabil (încheierile nr.: 1ra-1092/2023, 1ra-833/2023, 1ra-588/2023), iar prejudiciul real urmează a fi justificat prin documente (deciziile nr. 1ra-195/2024, § 11 și § 28, și 1ra-479/2024, § 8). Din recurs nu rezultă de ce această apreciere a probelor este vădit nerezonabilă. Instanța de apel a examinat înscrisurile anexate. Deși unele cheltuieli nu erau însoțite de prescripții medicale, instanța a avut în vedere faptul că Natalia Zgurean s-a aflat o perioadă îndelungată în stare de comă și a necesitat îngrijiri care, prin natura lor, nu presupuneau prescripție medicală. În situația unei stări de sănătate foarte precare, ar fi nerezonabil de a cere reclamantei să documenteze în cele mai mici detalii cheltuielile pe care le suportă. Este adevărat că circa 600 de lei din cheltuielile pretinse au fost efectuate până la accidentare, fie sunt destinate copiilor (vezi para. 7). Totuși, această carență nu este suficientă pentru a admiterea recursului. Din motivele de mai jos, și având în vedere practica consolidată a Curții Supreme în materia încasării prejudiciului material, acest argument este inadmisibil în temeiul art. 432 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Leziunile cauzate Nataliei Zgurean au prezentat pericol pentru viață și au fost calificate drept vătămări corporale grave. Instanța de apel a avut în vedere starea de comă, cele două intervenții chirurgicale la creier, perioada îndelungată de reabilitare, gradul sever de dizabilitate cauzat și faptul că Natalia Zgurean avea la întreținere trei copii minori, cărora, din cauza stării sale de sănătate, nu le mai putea acorda îngrijirea necesară și care au asistat la accident. În aceste circumstanțe, suma de 100.000 de lei pentru prejudiciul moral nu este prea mare. În cauze privind vătămări corporale grave rezultate din accidente rutiere cauzate din imprudență, Curtea Supremă de Justiție a menținut despăgubiri de 80.000 - 100.000 de lei, și chiar a acordat despăgubiri de 150.000 de lei (cauzele nr. 1ra-775/2023, 1ra-830/2023 și 1ra-1149/2023). În cauza nr. 1ra-645/2025, Curtea a considerat că despăgubirea pentru dauna morală de 1.000.000 de lei nu este 5 excesivă având în vedere gravitatea leziunilor (amputarea unui picior) și cu circumstanțele agravante ale faptei, precum părăsirea de către condamnat a locului accidentului fără acordarea primului ajutor. Având în vedere comiterea accidentului în prezența copiilor, consecințele severe și de durată asupra sănătății și vieții părții civile, inclusiv gradul de dizabilitate sever cauzat părții civile, o despăgubire pentru prejudiciul moral de 100.000 de lei este chiar mai mică decât ar acorda Curtea Supremă de Justiție.

Curtea Supremă poate ține cont și de gradul de vinovăție al victimei, ca un factor care diminuează cuantumul prejudiciului moral acordat (încheierea nr. 1ra-830/2023, § 26). Totuși, în acest caz, tamponarea părții civile pe pista pentru bicicliști nu constituie un temei pentru reducerea despăgubirii pentru prejudiciul moral sub nivelul oferit de curtea de apel. Condamnatul se deplasa cu bicicleta și nu a declarat că era în imposibilitate de a ocoli partea civilă. De asemenea, partea civilă se deplasa cu trei copii minori pe un drum drept cu o lățime de doi metri, ceea ce permitea identificarea acestuia de la distanță și trebuia să alarmeze condamnatul. Mai mult, partea civilă a fost tamponată din spate.

Instanța de apel a menționat recipisele și plățile efectuate în executarea sentinței. Ea a reținut că, la 25 aprilie 2023, Natalia Zgurean și-a menținut integral apelul și a solicitat admiterea acestuia. Nu a fost încheiată o tranzacție de împăcare între condamnat și partea civilă. Mențiunea din recipisa din 16 februarie 2022, potrivit căreia partea vătămată nu mai avea pretenții față de Grigore Homițchii, nu echivalează cu o tranzacție de împăcare. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit întemeiat.

Suma primită în baza celor două recipise se include în despăgubirea care urmează a fi plătită părții civile în vederea executării deciziei curții de apel.

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (1) pct. 5) și art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de avocatul Aliona Caminscaia împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2023. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Sergiu Stratan 6