- Dosarul nr.
- 1ra-985/2024
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 21 august 2026
- Părțile
- Ivan si Maria Cozer
- Pe scurt
- Art. 331.1 CPP
1ra-985/2024 — Art. 168 alin. 2 lit. c CP
ÎNCHEIERE
ÎNCHEIERE cu privire la cererea de accelerare a cauzei penale privind învinuirea lui Ivan și Maria Cozer (art. 168 alin. (2) lit. c) Cod penal) (Dosarul nr. 1ra-985/2024 Nr. PIGD 1-17126538-01-1ra-02082024) Termenul rezonabil al procedurilor penale. Inexistența circumstanțelor excepționale care să justifice examinarea prioritară a recursului. 21 august 2026 Examinând în lipsa părților cererea cu privire la accelerarea judecării cauzei penale de învinuire a lui Ivan și Maria Cozer, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Ion Munteanu, Elena Croitor, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 08 decembrie 2020, prin sentința Judecătoriei Ungheni, Ivan și Maria Cozer au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnați la pedeapsă sub formă de amendă în mărime de câte 500 de unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita o activitate care a servit la săvârșirea infracțiunii, pe un termen de trei ani.
La 23 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin care Ivan și Maria Cozer au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. c) Cod penal, din lipsa faptei infracțiunii.
La 25 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis recursul, a casat integral decizia și a trimis cauza la rejudecare.
La 23 aprilie 2024, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul procurorului. Instanța a admis apelul avocatului Serghei Mocanu, în numele inculpaților, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, prin care Ivan și Maria Cozer au fost achitați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 168 alin. (2) lit. c) din Codul penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
La 06 iunie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Casir, a declarat recurs împotriva deciziei din 23 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Cauza penală a parvenit la Curtea Supremă de Justiție la 02 august 2024 și a fost repartizată judecătorului Lilia Roic-Botezatu. Prin Hotărârea nr. 197/17 din 30 aprilie 2025, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat cererea de încetare a transferului temporar la Curtea Supremă de Justiție a judecătorului Lilia Roic-Botezatu, dispus prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 65/6 din 13 februarie 2024.
La 10 august 2026, cauza penală a fost redistribuită judecătorului Leonid Chirtoacă.
La 09 august 2026, avocatul Serghei Mocanu, în numele lui Ivan și Maria Cozer, a depus o cerere de accelerare a procedurii de judecare a cauzei. Potrivit cererii, necesitatea examinării cu prioritate a recursului este determinată de durata excesivă a procedurii penale, care se întinde pe o perioadă de aproximativ nouă ani. Faptele imputate datează din anul 2016. Cauza a parcurs procedura în apel și recurs, fiind supusă rejudecărilor succesive. Prelungirea procedurii nu este imputabilă inculpaților, fiind determinată de repetarea etapelor judiciare. Cauza se află din nou pe rolul Curții Supreme de Justiție, de peste doi ani, ceea ce, în opinia apărării, justifică necesitatea examinării cu prioritate a recursului.
La 13 august 2026, cererea de accelerare a fost repartizată aleatoriu judecătorului-raportor Elena Croitor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
10. Articolul 20 alin. (3) și (41) din Codul de procedură penală stabilesc: „[...] (3) Urmărirea penală și judecarea cauzelor penale privind infracțiunile de violență în familie, infracțiunile de corupție și cele conexe actelor de corupție, în special privind infracțiunile prevăzute la art.181– 182 din Codul penal nr.985/2002, a cauzelor penale în care sunt persoane aflate în arest, precum și minori se fac de urgență și în mod prioritar. [...] (41) În cauzele penale prevăzute la art.181-182 din Codul penal nr.985/2002, urmărirea penală urmează a fi terminată într-un termen de cel mult 6 luni. Termenul de urmărire penală poate fi prelungit motivat de către procuror, cu informarea Procurorului General în cazul fiecărei prelungiri.
Cauzele respective se examinează de către prima instanță în cel mult 4 luni, iar de către instanța de apel - în cel mult două luni, termene care pot fi prelungite prin încheierea instanței respective.”
Articolul 3311 alin. (1), (2) Cod de procedură penală prevede: „(1) În situația în care într-o cauză penală concretă există pericolul încălcării termenului rezonabil al judecării cauzei, participanții la proces pot adresa instanței care judecă în fond cauza o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. (2) Cererea privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei trebuie să corespundă condițiilor prevăzute la art.2591 alin.(2) și se depune: a) după un an de la trimiterea cauzei în judecată, pentru cauzele aflate la etapa judecării în prima instanță; b) după cel puțin 6 luni de la examinarea cauzei în instanța de apel sau recurs.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
12. Cauza penală, în învinuirea lui Ivan și Mariei Cozer, a revenit pe rolul Curții Supreme de Justiție la 02 august 2024, instanța supremă fiind sesizată inițial la 06 septembrie 2021.
Prin decizia din 23 aprilie 2024, Curtea de Apel Chișinău, a constatat lipsa de temeinicie a învinuirii aduse lui Ivan și Maria Cozer, adoptând în privința acestora o soluție de achitare. Decizia instanței de apel, în temeiul art. 466 alin. (3) din Codul de procedură penală, este definitivă de la data pronunțării, iar recursul exercitat în privința acesteia nu este suspensiv de executare.
În consecință, achitații nu suportă consecințele vreunei forme de constrângere penală, aplicate drept rezultat al desfășurării procesului penal, iar alte circumstanțe decât incertitudinea achitaților în privința soluției ultimei instanțe, nu pot fi reținute.
Sub aspectul duratei procedurilor, Curtea Supremă de Justiție recunoaște că dreptul la examinarea cauzei penale într-un termen rezonabil este nu doar o exigență fundamentală a echității procesului, ci și o prerogativă a acuzatului de a nu aștepta nejustificat de mult soluția autorităților naționale în procesul penal desfășurat în privința sa.
În materie penală, durata procedurilor se calculează din momentul în care persoana a devenit subiect al unei acuzații în materie penală. Astfel, raportat la procedura penală națională, termenul rezonabil al procedurilor se calculează din momentul în care procesul penal a afectat drepturile acuzaților și până la soluționarea definitivă a cauzei, inclusiv în recurs. (McFarlane vs. Irlanda (MC), 2010, para. 143; Liblik și alții vs. Estonia, 2019, para. 94; V. vs. Regatul Unit (MC), 1999, para. 109).
În acest sens, faptul că recursul se află pe rolul Curții Supreme de Justiție de peste doi ani este relevant pentru aprecierea duratei procedurii, iar instanța supremă este obligată, din momentul sesizării, să întreprindă toate măsurile necesare, circumscrise sferei ei de competență, pentru asigurarea termenului rezonabil al desfășurării procesului penal.
Împrejurări de fapt unanim cunoscute și raționamente de ordin obiectiv au determinat, însă, situația de fapt existentă. Astfel, ne-examinarea recursului a fost inter alia determinată de împrejurări neimputabile instanței, cum ar fi demisia judecătorilor Curții Supreme de Justiție și numărul mare de funcții vacante de judecător al Curții. În prezent, în cadrul Curții Supreme de Justiție activează 11 judecători, iar opt funcții de judecător rămân vacante de mai mult de trei ani.
În plus, la moment, pe rolul Curții sunt peste 2.900 de cauze penale. Unele recursuri, inclusiv în cauze penale cu persoane aflate în detenție, au fost depuse încă în anul 2023.
Deși recunoaște caracterul îndelungat al procedurilor în prezenta cauză, instanța reține că aceasta nu reprezintă per se un motiv suficient pentru a justifica examinarea cu celeritate a acesteia.
Astfel, cererea de accelerare nu invocă circumstanțe excepționale care să justifice soluționarea cauzei în afara ordinii prioritizării stabilite de art. 20 alin. (3) și (41) din Codul de procedură penală sau determinate de data depunerii recursului. Dimpotrivă, admiterea cererii de accelerare ar însemna amânarea examinării unor recursuri prioritare în sensul legii, fie depuse anterior celui înaintat de Ivan și Maria Cozer.
Mai mult, nici situația particulară a recurenților, care au statut de achitat în cauza penală dedusă judecății instanței supreme, nu justifică examinarea prezentului recurs cu întâietate.
Curtea Supremă de Justiție soluționează cauzele penale într-o singură ședință, atunci când toți membrii completului de judecată au luat cunoștință, de materialele acesteia, în măsură suficientă pentru a decide asupra fondului cauzei.
În speță, recursul lui Ivan și Maria Cozer a fost repartizat judecătorului- raportor Leonid Chirtoacă la data de 10 august 2026, astfel încât activitatea de pregătire a cauzei pentru judecare, a instanței penale competente, nu s-a încheiat.
Pornind de la raționamentele anterior invocate și în conformitate cu art. 3311 din Codul de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea avocatului Serghei Mocanu cu privire la accelerarea judecării cauzei penale nr. 1ra-985/2024 în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Elena Croitor