1ra-337/2024 — Art. 27, 145 alin. 1 CP

Mihail Bosii a fost apărat de avocatul Georgeta Lupea.

În prima instanță Mihail Bosii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod Penal și, în baza art. 90 alin. (1) Cod penal, iar executarea pedepsei a fost suspendată. La 16 mai 2023, instanța de apel a admis apelul și a exclus suspendarea executării pedepsei.

La 22 februarie 2024, procurorul Alexandru Casir și avocatul Georgeta Lupea au depus recursuri în care solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei.

Urmărirea penală a fost pornită la 29 decembrie 2022 și s-a terminat la 03 martie 2023. Prima instanță a examinat cauza în perioada 09 martie - 06 iulie 2023. Instanța de apel a examinat cauza între 01 septembrie și 27 decembrie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 22 februarie 2024.

La 10 noiembrie 2025, Mihail Bosii a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei penale. Deoarece soluționarea recursului era programată pentru 04 decembrie 2025, cererea nu a fost distribuită pentru examinare. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Mihail Bosii a fost învinuit că, la 29 decembrie 2022, în jurul orei 19:00, în apartamentul din Chișinău, în urma unui conflict spontan cu Ion Gudumac, i-a aplicat acestuia o lovitură cu cuțitul în zona gâtului. Conform expertizei medico-legale, victima a suferit o vătămare corporală gravă. Fapta a fost încadrată conform art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. b. Probatoriul

Mihail Bosii a refuzat să depună declarații în calitate de bănuit (vol. I, f.d. 90). Fiind audiat în calitate de învinuit, el a fost de acord să depună declarații. 1 Mihail Bosii nu și-a recunoscut vina și a susținut că, în seara de 29 decembrie 2022, a luat o sticlă de votcă și a mers împreună cu concubina la vecinul Ion Gudumac pentru a-i restitui o unealtă, unde au consumat alcool (votcă și vin). Ion, afectat de moartea soției și aflat în stare avansată de ebrietate, a devenit treptat agresiv, reproșându-i că nu îl vizitează și vorbind despre sinucidere. După ce concubina a părăsit apartamentul, între cei doi a izbucnit un conflict. Ion l-ar fi împins, Bosii a căzut pe pat, iar Ion ar fi luat un cuțit, amenințându-l. Bosii declară că a acționat în legitimă apărare, apucând mâna lui Ion, răsucind-o și aruncând cuțitul spre balcon, după care a plecat acasă. Ulterior, persoane necunoscute și poliția au venit la ușa lui, acuzându-l că l-ar fi „tăiat” pe Ion, lucru pe care el îl neagă. Ion era adesea agresiv sub influența alcoolului și că era predispus la tentative suicidare (vol. I, f.d. 95-96).

Au fost întocmite două procese-verbale de cercetare la fața locului. Primul, din 29 decembrie 2022, vizează exteriorul și interiorul blocului unde au fost ridicate urme biologice de culoare brun-roșiatică și un tifon alb (vol. I, f.d. 13-20). Al doilea, din 03 ianuarie 2023, vizează apartamentul de unde au fost ridicate două cuțite (vol. I, f.d. 22-24).

Partea vătămată, Ion Gudumac, a declarat că locuiește singur în apartamentul său. La 29 decembrie 2022, în jurul orei 18:00, el a fost vizitat de vecinul Mihail Bosii și soția acestuia, veniți să-i returneze un instrument. Bosii a adus o sticlă de votcă și era în stare de ebrietate. Ei au consumat alcool împreună, iar Mihail, aflat în stare de ebrietate, a început brusc o ceartă fără motiv. Deși Gudumac și Larisa au încercat să-l liniștească, Mihail a devenit mai agresiv. Larisa a ieșit din apartament. În timpul încăierării, Mihail a luat un cuțit de pe masa din bucătărie și l-a înjunghiat pe Gudumac în zona gâtului. Victima i-a smuls cuțitul, rănindu-se la deget, apoi a ieșit din apartament. Nu ține minte cum a ieșit afară. El a fost observat de vecini, care au chemat poliția și ambulanța. Gudumac afirmă că Mihail i-a provocat intenționat vătămări corporale, deși anterior se aflau în relații bune (vol. I, f.d. 27- 28).

Raportul de expertiză judiciară din 28 ianuarie 2023 constată că Ion Gudumac a suferit o plagă tăiată în regiunea gâtului, leziune ce a fost provocată prin acțiunea unui corp tăietor-înțepător, în condițiile descrise în dosar, și prezintă pericol pentru viață, calificându-se drept vătămare corporală gravă. Expertul exclude producerea leziunilor prin cădere și apreciază că acestea pot fi cauzate pentru autoaplicare, însă autoprovocarea este puțin probabilă (vol. I, f.d. 39-41).

Raportul de expertiză judiciară din 21 februarie 2023 a stabilit că pe mânerul cuțitului „CROWN BIRD” și pe mai multe tampoane ridicate din apartament s-a depistat sânge uman, care, dacă provine de la o singură persoană, corespunde grupei sanguine AB(IV) cu antigen H, identică cu cea a părții vătămate Ion Gudumac. Pe lama cuțitului „CROWN BIRD” și pe cuțitul „TRAMONTINA” nu s-au depistat urme de sânge (vol. I, f.d. 50-54). 2

Martorul Serghei Roșea a relatat că, în seara de 29 decembrie 2022, în jurul orei 19:00, fiind în balcon, l-a văzut pe Gudumac prăbușit în fața scării blocului, conștient, dar sângerând. El a coborât să-l ajute, l-a găsit conștient și a observat sânge pe asfalt și pe teracotă (vol. I, f.d. 71).

Martorul Dan Cireș a declarat că, la aproximativ ora 19:25, a fost rugat de o persoană din bloc să cheme ambulanța, fiind informat că cineva a fost înjunghiat în gât. El a observat sânge la victimă, a apelat 112, și nu a auzit anterior zgomote sau conflicte în scara blocului (vol. I, f.d. 72).

Martorul Constantin Spatari a declarat că îl cunoaște pe Mihail Bosii ca vecin de etaj și coleg ocazional de lucru. În seara de 29 decembrie 2022, după ce au consumat alcool împreună și au tăiat un colț de metal în subsol, ei s-au despărțit la etajul cinci, fiecare mergând acasă. Constantin a afirmat că, după ce a intrat în apartament, nu a mai ieșit deloc, nu a fost pe la alte etaje și nu știe nimic despre conflictul dintre Mihail și victimă. El l-a caracterizat pe Mihail ca fiind agresiv doar când consumă alcool (vol. I, f.d. 74).

Martora Larisa Sîrbu, concubina lui Mihail Bosii, a declarat că în seara de 29 decembrie 2022, după ce Mihail și Constantin Spatari (vecinul de pe etaj) consumase alcool în subsol, l-a însoțit la apartamentul lui Ion Gudumac pentru a returna o unealtă. Cei trei au stat la masă și au consumat alcool, iar la un moment dat între Mihail și Ion a izbucnit un conflict verbal, urmat de îmbrânceli. Larisa a încercat fără succes să-i despartă. Apoi ea a ieșit din apartament, fără a vedea ce s-a întâmplat ulterior. Ea îl descrie pe Mihail ca fiind muncitor, dar dificil de controlat când consumă alcool (vol. I, f.d. 73).

Procesul-verbal de confruntare din 26 ianuarie 2023 consemnează că, în timpul confruntării dintre Ion Gudumac și învinuit, ambii au menținut pozițiile exprimate anterior (vol. I, f.d. 75-78). c. Procedura din prima instanță și cea de apel

Fiind audiat în instanța de judecată, inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că, în seara de 29 decembrie 2022, după ce a consumat alcool cu Spatari și au tăiat fier în subsol, el a mers (avea o sticlă de rachiu) împreună cu concubina sa la Gudumac pentru a returna un polizor. Cei trei au băut împreună, iar discuția a degenerat după ce Gudumac a început să vorbească despre problemele sale și dorințe suicidare. Bosii spune că l-a lovit peste față și a spus să nu mai vorbească despre aceasta, ceea ce a dus la o încăierare. Larisa a plecat din apartament cînd a văzut că nu se opresc. Ei s-au apucat de haine și s-au împins reciproc, iar după un moment Gudumac ar fi luat un cuțit. Bosii afirmă că i-a prins mâna, cuțitul a căzut, l-a împins cu piciorul spre balcon, iar apoi a părăsit apartamentul, lăsându-l pe Gudumac viu și conștient. Ulterior, au venit vecini și polițiștii. Bosii susține că nu l-a lovit pe Gudumac, nu a folosit cuțitul, nu avea sânge pe haine și că victima a mai avut tentative suicidare (vol. II, f.d. 63-64). 3

Partea vătămată Ion Gudumac a relatat că, în seara de 29 decembrie 2022, Bosii a venit la el în stare de ebrietate împreună cu soția acestuia, Larisa, pentru a-i aduce un polizor, având cu el o sticlă de votcă. Toți trei au consumat alcool în apartament. Bosii, fără motiv, l-a apucat de haină și i-a spus că îl va ucide, moment în care Larisa a plecat speriată. Când Gudumac a încercat să-l scoată din apartament, Bosii a luat un cuțit de bucătărie, iar în timp ce Gudumac încerca să-i i-a arma din mână, inculpatul i-a înfipt cuțitul în zona gâtului. El a ieșit afară și a cerut ajutor unui vecin (Ion), după care și-a pierdut cunoștința și a fost internat în spital. Degetul său a fost tăiat și medicii l-au cusut. El nu are pretenții față de Bosii. El a declarat că nu se aștepta să fie înjunghiat, că nu a încercat niciodată să se sinucidă, negând și că ar fi flirtat cu Larisa. El a menționat că Bosii ținea cuțitul în mâna dreaptă și că era mai beat decât de obicei (vol. II, f.d. 38-39).

Martora Larisa Sîrbu, concubina lui Bosii, a declarat că, în seara de 29 decembrie 2022, l-a însoțit pe Mihail și pe vecinul Constantin în subsol, unde aceștia au tăiat fier cu polizorul lui Gudumac. Ulterior, ea și Bosii au mers la Gudumac pentru a returna polizorul, iar acesta i-a invitat în ospeție. Bosii a venit cu o sticlă de votcă (mai puțin de jumătate) și era un pic servit. Cei trei au consumat alcool, iar discuțiile au ajuns la subiectul privind moartea concubinei lui Gudumac, care a relatat că avusese tentative de suicid. După un apel telefonic, Gudumac s-a enervat brusc, iar el și Bosii s-au îmbrâncit spre ușă, moment în care ea a plecat speriată. Peste cinci minute, Bosii a revenit acasă calm, fără urme de sânge, iar apoi a fost reținut de poliție. Ea confirmă că Gudumac consuma frecvent alcool, îl chema des pe Bosii la bar și chiar încerca să flirteze cu ea în acea seară, fapt ce a fost observat de concubinul ei (vol. II, f.d. 44-45).

Martorul Serghei Roșca a comunicat că l-a văzut de la balcon pe Gudumac la pământ. Când a coborât a observat că victima era conștientă, dar comunica puțin și era murdar un pic de sînge.

Martorul Ion Cireș a observat o persoană ieșind din bloc, scuipând sânge și cerând ajutor, motiv pentru care a sunat imediat la ambulanță, comunicând că victima scuipă sânge și i-a spus că o persoană l-a înfipt în gît. El a precizat că nu a auzit zgomote de ceartă în bloc și l-a caracterizat pozitiv pe Bosii Mihail, pe care îl cunoaște (vol. II, f.d. 61).

Martorul Constantin Spatari a declarat că, în seara de 29 decembrie 2022, a venit de la muncă împreună cu Bosii, au băut câte 50 gr. de rachiu la bar, apoi s-au dus acasă. La scurt timp, Mihail l-a chemat în subsol să taie fier cu polizoarele lor, activitate ce a durat circa 30 min., după care s-au despărțit și el nu a mai ieșit din locuință. Martorul nu a auzit gălăgie sau certuri în acea seară și nu a observat urme de sânge în bloc în zilele următoare. L-a caracterizat pe Bosii Mihail ca fiind calm și „băiat de treabă”. Nu țin minte la moment, dar posibil a declarat în cadrul urmăririi penale că Bosii este agresiv și nu poate fi liniștit când servește băuturi alcoolice (vol. II, f.d. 62). 4

Martorul Gheorghe Sîrbu a relatat că, în seara de 29 decembrie 2022, a intervenit la o sesizare privind o „plagă de cuțit”. La fața locului a găsit ambulanța și poliția, iar victima avea rana bandajată la gât și nu putea vorbi. Au fost ridicate urme de sânge din fața blocului și de la primul etaj. În apartamentul de la etajul 3, unde ar fi avut loc agresiunea, nu s-au observat urme de sânge, iar cercetările detaliate au fost amânate până la externarea victimei. Ulterior, Gudumac l-a indicat direct pe Mihail Bosii ca autor al atacului. Mihail Bosii a fost condus la IP Botanica și reținut, fiind în stare de ebrietate și având un comportament agresiv. Pe hainele lui nu au fost găsite urme de sânge, iar arma nu a fost găsită, deși au fost căutate cuțite în apartament și în bloc. Cercetările ulterioare au dus la ridicarea a două cuțite din locuința victimei, care au fost trimise la expertiză. Martorul a participat și la confruntarea dintre victimă și învinuit (vezi para. 17) și consideră că fapta a fost comisă pe fondul unui conflict între cei doi (vol. II, f.d. 166-167).

Expertul judiciar Marin Buga a explicat că expertiza a fost realizată doar pe baza documentelor medicale prezentate, victima nefiind examinată direct. El a menționat că stabilirea circumstanțelor exacte ale producerii leziunii nu ține de competența expertului. El nu a putut indica dacă victima se afla în stare de ebrietate, deoarece aceste date nu i-au fost solicitate și nu au fost incluse în materialele prezentate pentru expertizare (vezi para. 11). Expertul a confirmat caracterul grav al leziunii și improbabilitatea ca aceasta să fie autoprovocată în lipsa unor dovezi certe (vol. II, f.d. 177-178).

La 06 iulie 2023, prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, Mihail Bosii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal (cauzarea de leziuni corporale grave) și condamnat la cinci ani de închisoare. În baza art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei s-a suspendat pe un termen de cinci ani. Instanța a încasat de la Mihail Bosii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în mărime de 10.008 de lei.

Instanța a constatat că, în urma unui conflict spontan izbucnit pe fondul consumului de alcool, inculpatul i-a aplicat părții vătămate o singură lovitură de cuțit în regiunea gâtului, fără a continua agresiunea și fără a împiedica victima să părăsească apartamentul pentru a cere ajutor. Relațiile anterioare dintre cei doi erau bune, iar partea vătămată a declarat că inculpatul nu a acționat cu intenția de a-l omorî, ci sub influența alcoolului. Nu existau motive pentru comiterea unui omor, iar inculpatul avea posibilitatea să aplice mai multe lovituri, dar nu a făcut-o. În aceste condiții, instanța a concluzionat că nu sunt întrunite elementele tentativei de omor prevăzute la art. 27 raportat la art. 145 alin. (1) Cod penal, întrucât nu s-a probat intenția directă de a suprima viața victimei. Inculpatul a acționat cu intenție indirectă, prevăzând și acceptând posibilitatea producerii unei vătămări grave, dar nu a decesului. Prin urmare, instanța a recalificat fapta în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. 5

La 20 iulie 2023, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Olesea Bugai, a depus apel, prin care solicită casarea sentinței și condamnarea inculpatului în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la 10 ani de închisoare. Procurorul susține că Bosii a comis tentativă de omor, deoarece a aplicat intenționat o lovitură de cuțit în zona vitală a gâtului. Probe precum declarațiile victimei și martorilor, urmele biologice și expertiza medico-legală indică pericol letal și intenție directă.

La 27 decembrie 2023, Curtea de Apel Chișinău a admis apelul, a casat parțial sentința și a exclus suspendarea executării pedepsei. Instanța a constatat că probele demonstrează fără dubii că Bosii i-a aplicat lui Gudumac o singură lovitură de cuțit în zona gâtului, în urma unui conflict spontan, cauzându-i o vătămare gravă, periculoasă pentru viață. Nu s-a confirmat existența intenției directe de a ucide, necesară pentru tentativa de omor, întrucât cei doi se aflau în relații bune, erau în stare de ebrietate, conflictul a fost spontan, iar inculpatul nu a manifestat perseverență sau alte acțiuni care să indice scopul de a provoca moartea victimei. Instanța de apel a confirmat aprecierea probelor făcută de prima instanță, dar consideră neîntemeiată suspendarea executării pedepsei. Decizia motivată a fost pronunțată pe 27 decembrie 2023. d. Cererile de recurs

La 22 februarie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Casir, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei, deoarece instanța de apel a recalificat eronat acțiunile inculpatului din art. 27, 145 alin. (1) Cod penal în art. 151 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel nu a evaluat corect probele, ignorând aspecte importante care dovedesc vinovăția inculpatului în comiterea tentativei de omor, cum ar fi circumstanțele în care partea vătămată a solicitat ajutor după ce a fost înjunghiat în gât și probele medico-legale care confirmă caracterul grav al leziunii și pericolul pentru viață. Tentativa de omor este evidentă, făptuitorul având intenție directă, folosind un mijloc capabil să producă decesul victimei, iar circumstanțele arată că inculpatul nu și-a putut duce la capăt intenția din cauze independente de voința sa.

La 22 februarie 2024, avocatul Georgeta Lupea, în numele condamnatului, a depus recurs, fără a invoca temeiul art. 427 Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei, deoarece apelul a fost examinat fără citarea inculpatului și a părții vătămate, iar art. 90 Cod penal a fost exclus fără motivare. Incidentul s-a produs spontan, în urma unui conflict între prieteni aflați în stare de ebrietate. Judecătoria corect a apreciat fapta ca vătămare corporală gravă și a stabilit o pedeapsă potrivită, ținând cont de circumstanțe și de persoana inculpatului.

La 13 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a primit vreo referință. 6

Articolul 81 alin. (3) Cod de procedură penală prevede următoarele: „(3) Mărimea pedepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu constituie o recidivă nu poate depăşi trei pătrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevăzute la articolul corespunzător din Partea specială a prezentului cod pentru infracţiunea consumată.”

La momentul comiterii infracțiunii, art. 145 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Omorul unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani.”

La momentul comiterii infracțiunii, art. 151 alin. (1) Cod penal prevedea următoarele: „(1) Vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, care este periculoasă pentru viaţă ori care a provocat pierderea vederii, auzului, graiului sau a unui alt organ ori încetarea funcţionării acestuia, o boală psihică sau o altă vătămare a sănătăţii, însoţită de pierderea stabilă a cel puţin o treime din capacitatea de muncă, ori care a condus la întreruperea sarcinii sau la o desfigurare iremediabilă a feţei şi/sau a regiunilor adiacente, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). Doar ca urmare a admiterii 7 recursului, Curtea Supremă de Justiție, adoptând hotărârea legală, poate corecta erorile admise de instanța de fond sau de apel din motive neinvocate în recurs (decizia nr. 1ra-579/2023, § 43).

Procurorul a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El nu contestă existența atacului cu cuțitul, ci doar încadrarea juridică a faptei. Având în vederea motivarea instanței de apel și motivele din recurs, recursul procurorului va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală - interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Recursul procurorului urmează a fi admis, întrucât instanțele au încadrat greșit fapta. Nu se contestă lovitura cu cuțitul comisă de Bosii, ci reîncadrarea juridică a acestei fapte din art. 145 (omor intenționat) în art. 151 Cod penal (cauzarea de leziuni corporale grave).

Completul reține că, contrar celor menționate de curtea de apel, fapta prevăzută de art. 145 Cod penal poate fi comisă atât cu intenție directă, cât și cu intenție indirectă. Atunci când violența este exercitată asupra unei zone vitale (regiunea gâtului, unde a fost lezată traheea) și este realizată cu un mijloc apt prin natura sa să provoace moartea, intenția directă de a suprima viața rezultă din însăși modalitatea de acțiune, indiferent dacă rezultatul letal s-a produs sau nu. Aplicarea unei lovituri cu un corp înțepător–tăietor în zona gâtului, chiar dacă a survenit în contextul unei certe, se încadrează în sfera art. 145 Cod penal.

Instanța reiterează că, potrivit pct. 3 din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2012, pentru calificarea tentativei de omor este irelevant mijlocul concret prin care făptuitorul acționează. Legea penală nu restrânge mijloacele prin care poate fi provocată moartea, astfel că aceasta poate surveni prin orice instrument sau acțiune aptă să producă un rezultat mortal, fie prin acțiune directă, fie prin folosirea unui mijloc indirect ori profitarea de comportamentul victimei. Este adevărat că pct. 4 din hotărîrea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2012 prevede că făptuitorul nu poate fi supus răspunderii penale în baza art.145 Cod penal, dacă a renunţat, benevol şi definitiv, să ducă pînă la capăt activitatea infracţională. Cel care a renunţat de bunăvoie la ducerea pînă la capăt a infracţiunii de omor intenţionat este supus răspunderii penale numai în cazul în care fapta săvîrşită conţine o altă infracţiune consumată ( ex. 151 sau 152 Cod penal). Totuși, renunțarea poate avea loc până la consumarea infracțiunii. În acest caz, infracțiunea s-a consumat odată cu aplicarea loviturii cu cuțitul în regiunea gâtului.

Prima instanță a constatat că condamnatul a aplicat o lovitură cu cuțitul părții vătămare în regiunea gătului, cauzând o leziune corporală. Leziunea a fost calificată drept periculoasă pentru viață. După ce a aplicat lovitura și a observat sângerarea victimei, condamnatul nu a acordat niciun ajutor victimei, nu a solicitat intervenție medicală și nu a manifestat minimă preocupare pentru starea 8 acesteia. De asemenea, apărarea nu a susținut că condamnatul s-a speriat și că acesta a fost motivul neacordării ajutorului. Din contra, potrivit concubinei condamnatului, după atac, acesta a venit în apartament și, până la venirea poliției, s-a comportat de parcă nimic nu s-a întâmplat. Numărul loviturilor nu este determinat pentru încadrarea faptei, ci zona vizată atacată și aptitudinea mijlocului folosit.Condamnatul a folosit un cuțit pentru atac și a direcționat lovitura spre gât. Rezultatul neletal s-a datorat exclusiv unor circumstanțe independente de voința condamnatului. Asemenea comportament reprezintă tentativa de omor. Prin urmare, completul casează ambele hotărâri și pronunță o nouă hotărîre prin care Mihail Bosii se recunoaște vinovat de comiterea infracțiunii prevăzut de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Completul notează că, în vara acestui an, Curtea Supremă de Justiție a soluționat cauza nr. 1ra-566/2023, care viza un atac similar. Atacul din acea cauză nu a fost încadrat conform art. 145 Cod penal, ci conform art. 78 alin. (2) Cod contravențional, vătămările rezultate din atacul cu cuțitul fiind unele ușoare. Prezenta cauză este totuși diferită, deoarece în cauza nr. 1ra-566/2023 nu a existat o altercație până la atac, după atac victimei i-a fost acordat imediat ajutor, făptuitorul a recunoscut fapta și și-a cerut scuze de la victimă, iar victima însăși și un martor au spus că lovitura cu cuțitul a fost o glumă, iar leziunea a fost cauzată de starea avansată de ebrietate, nu din intenție.

Curtea Supremă de Justiție a menționat în Avizul Consultativ nr. 1avc-5/2025 că, atunci când în calea de atac se examinează exclusiv chestiuni de drept și nu este inversată soluția instanței precedente cu privire la vinovăție, convocarea părților în ședință nu este absolut necesară (vezi hot. CtEDO Seliwiak v. Polonia, 2009, § 54; Sibgatullin v. Rusia, 2009, § 36 sau Deliktaş v. Turcia, 2023, § 44). Convocarea părților în ședință este totuși necesară atunci când instanța ierarhic superioară are dubii în ceea ce privește aprecierea dată probelor testimoniale în hotărârea contestată (vezi hot. CtEDO Dan v. Moldova nr. (2), 2020, §§ 57-67), sau când personalitatea inculpatului este determinantă la individualizarea pentru prima dată a pedepsei (vezi hot. CtEDO Cani v. Albania, 2012, § 63). Pentru a decide asupra corectitudinii aprecierii înscrisurilor, înregistrărilor sau fotografiilor, convocarea părților în ședință nu este obligatorie. Convocarea părților în ședință nu este obligatorie nici atunci când discreția acordată prin lege judecătorului la stabilirea pedepsei este limitată, sau atunci când instanța intenționează să aplice o pedeapsă aproape de minim (vezi deciziile nr. 1ra-572/2023, § 33; 1ra-503/2024, § 54). În aceasta cauză părțile nu au fost convotate în ședință de către Curtea Supremă de Justiție deoarece au fost decise chestiuni de drept, precum și având în vedere pedeapsa aplicată în recurs.

Infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal este sancționată cu pedeapsa închisorii de la 10 la 15 ani. În speță însă se reține forma tentativei, ceea ce impune reducerea, în temeiul art. 81 alin. (3) Cod penal, a pedepsei 9 maxime cu ¼. Pentru tentativă de omor intenționat neagravat, pedeapsa maximă permisă de lege este de 11 ani și trei luni, ceea ce reprezintă o infracțiune gravă.

Mihail Bosii a comis infracțiunea fără circumstanțe agravante. Completul ține cont de vârsta condamnatului și că el nu avea antecedentele penale, că partea vătămată nu are pretenții, ultimul a încetat atacul după o singură lovitură, iar până la atac condamnatul și partea vătămată erau în relații bune. Aceste circumstanțe, coroborate cu personalitatea condamnatului, justifică aplicarea pedepsei minime, de 10 ani de închisoare, precum și suspendarea a jumătate din pedeapsă, conform art. 901 Cod penal. Termenul de probațiune este de trei ani.

În ceea ce privește locul de detenție, instanța stabilește ca pedeapsa să fie executată într-un penitenciar de tip semiînchis, conform art. 72 alin. (3) Cod penal, având în vedere că a fost comisă o infracțiune gravă.

Referitor la recursul declarat de avocatul Georgeta Lupea, completul îl respinge ca vădit neîntemeiat. A fost admis recursul procurorului, sentința și decizia instanței de apel fiind casate pe motivul că acestea au încadrat greșit fapta. De asemenea, Curtea Supremă de Justiție a stabilit o nouă pedeapsă.

Drept consecință, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de avocatul Georgeta Lupea; Admite recursul procurorului Alexandru Casir împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 06 iulie 2023 și deciziei Curții de Apel Chișinău din 27 decembrie 2023, în partea încadrării juridice a faptei și a pedepsei aplicate, rejudecă cauza în această parte și: a) îl recunoaște pe Mihail Bosii vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și îi aplică pedeapsa de 10 ani de închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; b) conform art. 90¹ Cod penal, se dispune executarea parțială a pedepsei cu închisoarea aplicate, stabilind ca cinci ani din durata acesteia să fie executați efectiv în penitenciar de tip semiînchis, iar restul termenului pedepsei să fie suspendat condiționat, precum și un termen de probațiune de trei ani; c) celelalte dispoziții ale sentinței și ale deciziei se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 10