1ra-292/2023 — Art. 27, 145 alin. 1 CP

Vitalii Cozlan a fost apărat în recurs de avocatul Corina Movilă.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, Vitalii Cozlan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în mărime de 5.950 lei.

Curtea de apel a respins apelurile declarate de inculpat și avocata Irina Raducan. Plângerea depusă în temeiul art. 385 alin. (4), (5) Cod de procedură penală a fost admisă iar pedeapsa a fost redusă cu 460 zile.

Avocata Corina Movilă și condamnatul au depus recurs. Ei solicită recalificarea acțiunilor conform art. 151 Cod penal.

Urmărirea penală a fost pornită la 24 noiembrie 2021 și s-a terminat în 29 aprilie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 10 mai – 14 iulie 2022. Instanţa de apel a examinat cauza între 11 august și 15 noiembrie 2022. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 16 februarie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Vitalii Cozlan a fost învinuit că, la 24 noiembrie 2021, în jurul orei 00:10, aflându-se în stare de ebrietate alcoolică, pe fondul unui conflict generat de dispariția unui telefon mobil, a urmărit scopul de a-l lipsi de viață pe Serghei Cazanţev. El i-a aplicat victimei multiple lovituri cu un cuțit și i-a cauzat o plagă penetrantă a toracelui, calificată drept vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață. Decesul victimei nu a survenit din cauze independente de voința inculpatului, aceasta supraviețuind în urma acordării asistenței medicale. Fapta a fost încadrată în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. 1 b. Probele

Vitalii Cozlan nu a recunoscut vina. În calitate de bănuit, el a declarat că a consumat alcool și a fumat cânepă împreună cu Serghei Cazanțev și alte persoane. Inițial, el a susținut că nu își amintește existența unui conflict și nici proveniența urmelor de sânge de pe cuțitul ridicat de la domiciliul său (f.d. 48-49, vol. I). În cadrul confruntării, el a declarat că conflictul inițiat în locuință de Cazanțev a continuat afară și a degenerat într-o altercație fizică. El a luat un cuțit de pe prag și a încercat să-l lovească în picior pentru a opri agresiunea, fără a-și aminti câte lovituri a aplicat (f.d. 242-243, vol. I). În instanța de fond, el a reiterat aceeași poziție și a negat intenția de a răni victima în regiunea toracică, invocândt legitima apărare. Din cauza lipsei de iluminare, el nu poate confirma prezența lui Tocarciuc lângă scări. El nu a exclus posibilitatea să-l fi atins accidental în timp ce acesta încerca să-i despartă. Incidentul a avut loc în ogradă, iar după plecarea lui Cazanțev el a rămas pentru scurt timp pe balcon, a fumat, apoi a intrat în casă (f.d. 88-90, vol. II).

Partea vătămată Serghei Cazanțev a declarat că a consumat alcool la domiciliul lui Vitalii Cozlan. Acolo se mai aflau concubina lui Cozlan și soții Tocarciuc. În jurul orei 23:00, el a observat dispariția telefonului său și i-a cerut lui Cozlan să-l restituie. Acesta a negat că l-ar fi luat. El a decis să clarifice situația a doua zi și a plecat spre casă împreună cu Alexandr Tocarciuc. Pe drum, Cozlan i-a ajuns din urmă și l-a agresat cu un cuțit. Tocarciuc a intervenit pentru a-l apăra, devenind la rândul său ținta agresiunii. În urma loviturilor, el a căzut la pământ, iar Cozlan a plecat spre casă. Tocarciuc a chemat ambulanța (f.d. 53, 105, vol. I). În instanță, Cazanțev a declarat că nu-și amintește clar desfășurarea faptelor din cauza consumului excesiv de alcool. El nu a putut confirma declarațiile anterioare și nici cum a fost lovit sau transportat la spital. Divergențele din declarații vizează doar locul comiterii incidentului. Cazanțev a indicat că ar fi fost lovit cu pumnul și ulterior cu cuțitul în ogradă, fără a putea preciza detalii sau dacă a opus rezistență (f.d. 82-83, vol. II).

Martorul Alexandr Tocarciuc a declarat că, în momentul în care a ieșit din casa lui Vitalii Cozlan pentru a pleca, ultimul se afla deja afară. La o distanță mică, el l-a ajuns pe Serghei Cazanțev. Acesta spunea că i-a dispărut telefonul. Din urmă, a venit Vitalii Cozlan și l-a împins pe Cazanțev, care a căzut jos. El a intervinit pentru a-i despărți. Cozlan l-a atins accidental cu un obiect ascuțit, în urma căruia el a început să sângereze. El s-a apropiat de Cazanțev și l-a ridicat de jos. Acesta i-a cerut să cheme ambulanța, deoarece are o plagă. Posibil, Cozlan i-a aplicat lovitura cu cuțitul lui Cazanțev, atunci când l-a împins (f.d. 54, vol. I). În instanță, declarațiile martorului diferă sub aspectul locului producerii incidentului. Acesta a indicat că faptele au avut loc în curte. În timpul bătăii, inculpatul și partea vătămată erau în picioare și se loveau reciproc. Cazanțev a căzut după ce a fost lovit, apoi s-a ridicat și s-a îndreptat spre poartă, iar el l-a urmat. La scurt timp, Cazanțev a acuzat o tăietură și s-a prăbușit din nou, iar el a apelat ambulanța (f.d. 2 84-85, vol. II).

Cercetarea efectuată pe porțiunea de drum, în locul de unde victima a fost preluată de ambulanță şi transportată la spital, a identificat mai multe pete de culoare brună, asemănătoare cu sângele (f.d. 9-15, vol. I). În cadrul cercetării efectuate în gospodăria lui Vitalii Cozlan, a fost ridicat un cuţit de bucătărie cu pete brune asemănătoare sângelui pe suprafaţa lamei. Pe o măsuţă de pe pragul casei a fost depistat telefonul mobil de model Samsung, ce aparține părţii vătămate (f.d. 17-26, vol. I). Testarea alcoolului în aerul expirat din 24 noiembrie 2021, ora 10:47, a arătat la Vitalii Cozlan o concentrație de 0,37 mg/l alcool (f.d. 28, vol. I).

Potrivit raportului de expertiză judiciară din 25 noiembrie 2021, Serghei Cazanțev a suferit o plagă penetrantă în partea dreaptă a toracelui, cu afectarea cavității pleurale, hemo-pneumotorax și lezarea coastei a 6-a. Leziunea a fost cauzată de un obiect înțepător-tăietor, posibil un cuțit, și se califică drept vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață (f.d. 55-56, vol. I).

Potrivit raportul de expertiză judiciară din 17 decembrie 2021, sângele lui Cazanțev aparține grupei B (III) cu antigenul H. Pe lama cuțitului, ridicat de la domiciliul lui Cozlan, a fost identificat sânge uman cu aceiași antigeni (B și H), ce indică posibilitatea ca acesta să provină de la Cazanțev (f.d. 144-147, vol. I).

Conform expertizei psihiatrice, la momentul comiterii faptei, Vitalii Cozlan nu prezenta tulburări psihice și se afla în stare de ebrietate alcoolică simplă. El avea capacitatea de a-și conștientiza și dirija acțiunile, fiind responsabil penal (f.d. 183-185, vol. I). c. Sentința

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, din 14 iulie 2022, Vitalii Cozlan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. El a fost condamnat la 10 ani de închisoare. Instanța a încasat cheltuielile de judecată în mărime de 5.950 lei.

Instanța a constatat că Cozlan a săvârșit tentativa de omor intenționat. El a aplicat victimei o lovitură cu cuțitul în zona toracică, considerată vitală, provocându-i o plagă penetrantă periculoasă pentru viață. Inculpatul a prevăzut și a acceptat posibilitatea unui rezultat letal, iar decesul nu s-a produs datorită intervenției medicale prompte. Concluzia se întemeiază pe probe coroborate: declarațiile victimei și ale martorului ocular Tocarciuc, recunoașterea parțială a inculpatului, probele materiale (cuțitul cu urme biologice) și expertiza medico- legală. Instanța a respins poziția întemeiată pe legitima apărare deoarece nu s-a dovedit existența unui atac real și inevitabil, iar reacția a fost disproporționată. Comportamentul inculpatului, prin neacordarea ajutorului, a fost apreciat ca element ce confirmă intenția de a ucide. Cererea de recalificare a acțiunilor în baza art. 151 Cod penal, a fost considerată neîntemeiată.

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea faptei și 3 personalitatea lui Vitalii Cozlan. Ea a reținut antecedentele penale pentru o infracțiune gravă similară, caracterizarea negativă a inculpatului și starea de ebrietate. Circumstanțe atenuante nu au fost identificate. Pedeapsă de 10 ani de închisoare a fost stabilită reieșind din mărimea pedepsei pentru tentativă de infracţiune ce nu poate depăşi trei pătrimi din maximul pedepsei. d. Apelul

La 22 iulie 2022, inculpatul a declarat apel. El a solicitat să fie achitat, deoarece fapta a fost comisă din imprudență. Apelantul a cerut rejudecarea cauzei sub aspectul circumstanțelor în care a fost săvârșită fapta. Totodată, el a solicitat aplicarea art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, reducerea pedepsei, pe motiv că a fost deținut în condiții proaste pe durata arestului preventiv.

La 10 august 2022, avocatul Irina Raducan, în numele inculpatului, a declarat apel. Ea a invocat colaborarea activă a inculpatului cu organul de urmărire penală și recunoașterea faptei. Probe concludente care ar demonstra vinovăția nu au fost prezentate, iar acuzația este bazată pe presupuneri. Declarațiile părții vătămate sunt neclare. Învinuirea este una formală și nu întrunește cerințele legale referitoare la calificarea corectă a infracțiunii. Existența elementelor constitutive ale infracțiunii nu a fost demonstrată, în special sub aspectul intenției directe. Pedeapsa a fost individualizată eronat, contravine probelor și principiilor dreptului penal.

La 15 noiembrie 2022, Curtea de Apel Bălți a respins apelurile ca nefondate și a menținut sentința. Plângerea inculpatului, depusă în temeiul art. 385 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, a fost admisă. Pedeapsa cu închisoare a fost redusă cu 460 zile. Instanța a constatat că vinovăția lui Cozlan a fost dovedită prin probe coroborate. Argumentele apărării privind lipsa intenției de omor și provocarea conflictului de către victimă au fost respinse. Loviturile aplicate cu cuțitul în zona vitală a corpului demonstrează intenția directă de a suprima viața victimei, iar rezultatul letal nu s-a produs datorită intervenției martorului Tocarciuc. Declarațiile victimei, ale martorului și expertizele au confirmat fapta, iar încadrarea juridică în art. 27, 145 alin. (1) Cod penal a fost apreciată ca fiind corectă. Instanța a constatat încălcarea drepturilor inculpatului pe perioada aflării în Penitenciarul nr. 11 Bălți și a admis plângerea privind condițiile de detenție. Decizia motivată a fost pronunțată la 20 decembrie 2022. e. Recursul

La 18 ianuarie 2023, avocatul Corina Movilă, în interesele condamnatului, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală. Recurenta susține că decizia instanței de apel se bazează pe declarațiile părții vătămate, iar versiunea condamnatului și alte probe relevante au fost ignorate. Conflictul a fost inițiat de Cazanțev, iar acest aspect a fost insuficient analizat de instanțe. Intenția de comitere a omorului nu a fost probată. Vinovăția lui Cozlan a fost stabilită pe presupuneri, cu încălcarea prezumției de nevinovăție. Sentința și 4 decizia urmează a fi casate, acțiunile condamnatului urmează a fi recalificate, cu stabilirea unei pedepse mai blânde.

La 19 ianuarie 2023, condamnatul a depus recurs, fără a indica vreun temei de recurs. El solicită rejudecarea cauzei din motiv că nu este de acord cu condamnarea în baza art. 145 alin. (1) Cod penal. Încadrarea juridică a faptelor este greșită și solicită reexaminarea circumstanțelor în care a fost comisă fapta. Partea vătămată și martorii și-au schimbat declarațiile de mai multe ori, ceea ce ridică dubii cu privire la veridicitatea acestora. Acțiunile au avut loc în propria curte, în context de apărare, fără intenția de a suprima viața părții vătămate. El cere recalificarea faptei în art. 151 Cod penal, întrucât nu a existat intenția de omor.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recurenții solicită recalificarea acțiunilor condamnatului. Recursul condamnatului nu indică nici unul dintre temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, iar recursul apărătorului este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Recurenții nu contestă existența atacului cu cuțitul, ci doar încadrarea juridică a faptei. Prin urmare, recursurile vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, care se referă la încadrarea juridică greșită a faptei.

Potrivit pct. 3 din hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 11/2012, pentru calificarea tentativei de omor este irelevant mijlocul concret prin care făptuitorul acționează. Legea penală nu restrânge mijloacele prin care poate fi provocată moartea, astfel că aceasta poate surveni prin orice instrument sau acțiune aptă să producă un rezultat mortal, fie prin acțiune directă, fie prin folosirea unui mijloc indirect ori profitarea de comportamentul victimei.

Fapta prevăzută de art. 145 Cod penal poate fi comisă atât cu intenție directă, cât și indirectă. Atunci când violența este exercitată asupra unei zone vitale (regiunea toracelui) și este realizată cu un mijloc apt prin natura sa să provoace moartea (cuțit), intenția indirectă de a suprima viața rezultă din însăși modalitatea de acțiune, indiferent dacă rezultatul letal s-a produs sau nu. Aplicarea unei lovituri cu un cuțit în zona toracelui, chiar dacă a survenit în contextul unui conflict, se 5 încadrează în sfera art. 145 Cod penal. Numărul loviturilor nu este determinant pentru încadrarea faptei, ci zona vizată și aptitudinea mijlocului folosit.

Prima instanță a constatat că, după ce a aplicat lovitura, condamnatul nu a acordat niciun ajutor victimei, nu a solicitat intervenție medicală și nu a manifestat minimă preocupare pentru starea acesteia. Condamnatul a declarat că, după atac, el a mai rămas puțin pe balcon, a fumat, apoi a intrat în casă. Condamnatul a folosit un cuțit pentru atac și a direcționat lovitura spre zona vitală (torace). Rezultatul neletal s-a datorat unor circumstanțe independente de voința acestuia și anume intervenția medicală promptă la solicitarea martorului. Asemenea comportament reprezintă tentativa de omor.

Instanțele inferioare au menționat că partea vătămată și martorul au dat declarații incriminatoare. Divergențele acestora referitor la locul producerii incidentului (vezi para. 9 și 10) nu influențează soluția luată.

Aprecierea probelor efectuată de instanța de apel nu este nerezonabilă. Declarațiile părții vătămate și ale martorului sunt concludente cu privire la atacul cu cuțitul. Condamnatul însăși nu a negat atacul cu cuțitul. Prin urmare, recursurile sunt vădit neîntemeiate.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de condamnatul Vitalii Cozlan și de avocata Corina Movilă împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 15 noiembrie 2022. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 6