1ra-617/2025 — Art. 217 alin. 4 lit. b CP

Serghei Ciuntu s-a născut în anul 1994 în mun. Chișinău. El a fost învinuit în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal (păstrarea analogilor substanțelor psihotrope, în proporții deosebit de mari, fără scop de înstrăinare). Serghei Ciuntu a fost apărat de avocatul Andrei Cernicov. a. Învinuirea adusă

Serghei Ciuntu a fost învinuit că, la 06 august 2018, la apropierea colaboratorilor de poliție, a aruncat la sol un pachețel din hârtie ce conținea cannabinoid sintetic MDMB(N)-2201. Aceeași substanță se conținea și în depunerile depistate pe aparatul confecționat artizanal destinat consumului de droguri, aflat în apropierea acestuia. Cantitatea substanței ridicate constituie 1,822 g şi 0, 015 g. Fapta a fost încadrată conform art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal. b. Acțiunile procesuale și probele

Prin procesul-verbal de constatare din 06 august 2018, a fost cercetat locul faptei (f.d. 8-12, vol. I). Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică din 11 octombrie 2018, substanța vegetală ridicată de la Serghei Ciuntu, reprezintă un produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, cu masa de 1,822 g şi 0,015 g. Conform scrisorii nr. 01-12/632 din 18 aprilie 2017, parvenită de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, această substanță este analog al psihotropului AB-PINACA-CHM, inclus în lista substanțelor psihotrope neutilizate în scopuri medicale (f.d. 15-20, vol. I).

Prin ordonanța din 22 octombrie 2018, un plic de hârtie cu ștampilă, ce conține două pachețele cu substanță vegetală mărunțită de culoare galbenă și un dispozitiv artizanal pentru consum de substanțe narcotice au fost recunoscute și anexate în calitate de corpuri delicte (f.d. 21-22, vol. I).

Grigore Teleșco, persoana aflată alături de inculpat la momentul reținerii, prin ordonanța din 20 octombrie 2018, a fost scos de sub urmărire penală, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta (f.d. 76-80, vol. I).

Martorul Oleg Costachi, angajat al Agenției Medicamentului și Dispozitivilor Medicale, a confirmat că substanța identificată are proprietăți psihice similare cu substanțele incluse în Hotărârea de Guvern nr. 1088/ 2006. El 1 a detaliat riscurile consumului unor astfel de substanțe asupra organismului și a subliniat că răspunsurile Agenției cu privire la analogia substanțelor psihotrope aflate în circuitul ilicit nu sunt publicate în Monitorul Oficial.

Martorul Aurel Șuncașciuc, polițist în auto-patrulă, a declarat că a fost sesizat despre două persoane drogate. La fața locului a găsit doi bărbați, dintre care unul dormea. El nu își amintește dacă inculpatul era persoana care dormea. Lângă ei se aflau un dispozitiv artizanal pentru consum de droguri și un pachețel cu substanță necunoscută, pe care Ciuntu l-a aruncat. Persoanele erau vizibil în stare de ebrietate și nu au putut explica proveniența obiectelor. Fiind chemată grupa operativă, obiectele au fost ridicate, iar persoanele escortate la inspectorat. În fața instanței, martorul a precizat că nu își amintește exact cine a aruncat pachețelul la sol. El a menținut declarațiile de la urmărirea penală.

Serghei Ciuntu a declarat că a consumat alcool împreună cu o persoană. Deoarece nu îi este permis consumul de alcool, la un moment el a căzut la pământ. Ulterior, el a fost trezit de poliție. În cadrul percheziției corporale, asupra sa nu au fost depistate droguri. El a negat consumul de droguri și a susținut că nu cunoaște cine a aruncat pachețelul cu substanță vegetală depistat de polițiști. Pe Teleșco l-a cunoscut cu aproximativ o săptămână înainte de incident și nu știe ce a declarat acesta.

La 27 noiembrie 2018, Serghei Ciuntu și avocatul Andrei Cernicov, la terminarea urmăririi penale, au făcut cunoștință cu materialele cauzei și au solicitat scoaterea învinuitului de sub urmărire penală. Obiecții la probele administrate nu au fost prezentate (f.d. 89, vol. I). c. Procedura în prima instanță

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 26 octombrie 2023, Serghei Ciuntu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la un an și trei luni de închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități ce vizează gestionarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogii acestora pe un termen de trei ani. Instanța a constatat existența tuturor elementelor infracțiunii în acțiunile inculpatului. Ea a apreciat critic declarațiile inculpatului, considerându-le nejustificate și motivate exclusiv de interesul de a evita răspunderea penală. Circumstanțe atenuante sau agravante nu au fost reținute. Ținând cont de comportamentul inculpatului și antecedentele sale instanța a stabilit pedeapsa de un an și trei luni de închisoare. Cererea procurorului în baza art. 84 Cod penal, de cumulare a pedepsei cu o condamnare anterioară din 2018, nu a fost susținută prin acte confirmative. d. Procedura în apel

La 08 noiembrie 2023, procurorul Lucia Andriuța a depus apel. Ea a solicitat casarea parțială a sentinței și adoptarea unei noi hotărâri, în baza art. 85 Cod penal, prin care față de Serghei Ciuntu să fie aplicată pedeapsa de cinci ani de 2 închisoare, cu privarea de dreptul de a gestiona droguri pe un termen de cinci ani. Potrivit apelului, instanța de fond nu a ținut cont că infracțiunea a fost comisă în termenul de probă, inculpatul fiind condamnat anterior în 2018. Pedeapsa aplicată este prea blândă și nu s-a ținut cont de antecedentele inculpatului, sustragerea de la urmărirea penală și că acesta nu a recunoscut vina.

La 27 octombrie 2023, avocatul Andrei Cernicov, în numele lui Serghei Ciuntu, a depus apel prin care a solicitat casarea sentinței și achitarea inculpatului. Apărarea a susținut că substanța MDMB(N)-2201 nu era inclusă în lista substanțelor interzise la data comiterii faptei, iar calificarea acesteia drept analog prin scrisoarea Dispensarului de Narcologie contravine principiului legalității. El a solicitat și excluderea procesului-verbal de cercetare la fața locului, a invocat nereguli privind întocmirea acestuia, participanții indicați, lipsa orei de finalizare, încălcarea procedurii de ridicare și de sigilare a probelor. Avocatul a menționat implicarea lui Teleșco, care a recunoscut consumul substanțelor ridicate. El a criticat faptul că acesta a fost audiat ca martor, iar inculpatul a fost trimis în judecată în baza acelorași probe.

La 12 noiembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelurile și a menținut sentința. Instanța a menținut concluzia primei instanțe privind vinovăția lui Serghei Ciuntu și că probele administrate confirmă comiterea infracțiunii imputate. Deși substanța MDMB(N)-2201 nu figura explicit în Hotărârea Guvernului nr. 1088/2004 la data comiterii faptei, aceasta constituie analog al substanței interzise AB-PINACA-CHM. Circulația analogilor este incriminată în baza art. 1341 Cod penal, iar competența legală de a determina acești analogi îi revine Agenției Medicamentului. Referitor la nulitatea procesului-verbal de cercetare la fața locului, instanța a menționat că această excepție nu a fost ridicată în momentul oportun, când apărarea a luat cunoștință de materialele dosarului, la terminarea urmăririi penale. Lipsa numelui ofițerului din procesul-verbal de cercetare la fața locului a fost calificată drept o eroare materială neesențială, care nu afectează validitatea probei, având în vedere că organul de poliție era identificabil, iar actul era semnat. Instanța a respins argumentul privind vinovăția martorului Teleșco. Ea a constatat că acesta în mod legal a fost scos de sub urmărire penală din lipsă de probe. De asemenea, instanța a subliniat valoarea probatorie a raportului de constatare tehnico-științifică ca înscris oficial valid și a menționat că apărarea nu a solicitat o expertiză judiciară suplimentară pentru a contesta natura substanței. e. Recursul

La 20 noiembrie 2025, apărătorul Andrei Cernicov, în numele condamnatului, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și a sentinței și adoptarea unei hotărâri de achitare, din motiv că nu există faptul infracţiunii și există circumstanțe ce exclud urmărirea penală. Recurentul a reiterat argumentele din apel (vezi para. 3 13). Suplimentar, el a menționat că Ciuntu este analfabet și că a fost crescut și educat într-un sistem de internat. Efectuarea actelor procesuale fără un interpret a încălcat grav drepturile acestuia, deoarece condamnatul nu putea înțelege esența documentelor pe care le-a semnat. Instanțele nu au dispus o expertiză suplimentară sau repetată pentru înlăturarea neclarităților și au evitat deliberat să se pronunțe asupra probelor ce dezvinovățesc condamnatul. f. Termenul de examinarea cauzei

Urmărirea penală a fost pornită la 22 octombrie și s-a terminat în 27 noiembrie 2018. Prima instanță a examinat cauza în perioada 03 decembrie 2018 – 26 octombrie 2023. Instanţa de apel a examinat cauza între 04 ianuarie 2021 și 12 noiembrie 2025. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 09 decembrie 2025.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 4) și 6) Cod de procedură penală. Argumentele din recurs vizează deficiențe de motivare și apreciere a probelor, precum și nulitatea actelor procesuale. Argumentele privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii au fost invocate prin prisma criticii aduse aprecierii probatoriului. Recurentul nu contestă că, înainte de a fi reținut, drogurile au fost aruncate de către condamnat. Având în vedere motivele invocate, recursul urmează a fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală.

Recurentul susține că substanța găsită la condamnat nu era catalogată la momentul comiterii faptei drept drog. De asemenea, era necesară dispunerea unui raport de expertiză suplimentară sau repetată pentru înlăturarea dubiilor referitor la natura substanței. În recurs sunt reiterate argumentele din apel. Curtea de apel s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate în apel. Ea a constatat că Serghei Ciuntu, la 06 august 2018, a păstrat asupra sa un pachet din hârtie în care se afla o masă vegetală uscată, mărunțită, de culoare gălbuie. Aceeași substanță s-a depistat și pe aparatul destinat consumului de droguri ridicat. Raportul de constatare tehnico-științifică din 11 octombrie 2018 confirmă că masa vegetală constituie produs etnobotanic ce conține cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 și 4 constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM (vezi para. 4).

Substanța psihotropă AB-PINACA-CHM este inclusă în Tabelul I „Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale”, Lista nr. 2, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1088/2004. Incriminarea art. 217 Cod penal pentru păstrarea analogilor substanțelor psihotrope, așa cum prevede art 1341 alin. (6) din Codul penal, a constituit obiectul unei proceduri constituționale. Prin decizia nr. 156 din 05 decembrie 2024, Curtea Constituțională a declarat constituțională ultima normă, adică a recunoscut implicit că incriminarea conform art. 217 Cod penal a păstrării analogilor substanțelor psihotrope în proporții deosebit de mari nu este neconstituțională (încheierea nr. 1ra-1299/2023, § 23, nr. 1ra-1421/2023, § 31).

Potrivit recursului, dubiile referitoare la natura substanțelor interzise puteau fi înlăturate printr-un raport de expertiză repetată sau suplimentară, iar scrisoarea Agenției Medicamentului nu putea fi folosită pentru a clasifica substanța drept analog. Completul reiterează că potrivit art. 143 și 148 Cod de procedură penală, sunt menționate situațiile în care expertiza este obligatorie și când poate fi dispusă expertiza repetată sau suplimentară. Constatarea dacă o substanță este drog sau analog al drogului, sau care este cantitatea acesteia, nu se regăsește printre situațiile menționate expres în art. 143 Cod de procedură penală. Mai mult, numirea expertizei repetate sau suplimentare presupune existența unei expertize judiciare primare, care nu este completă, necesită explicații la circumstanțele examinate, iar răspunsurile nu pot fi obţinute prin audierea expertului. Partea apărării a fost notificată despre raportul de constatare întocmit, iar cereri sau solicitări cu privire la acesta nu a înaintat (f.d. 49, vol. I). Potrivit art. 93 Cod de procedură penală, documentele (inclusiv cele oficiale) se admit în calitate de probă în procesul penal. Agenția Medicamentului este autoritatea competentă să stabilească natura substanțelor și a analogilor acestora, astfel, scrisoarea emisă de aceasta, corect a fost calificată de instanțele inferioare drept document oficial valabil.

Recurentul a solicitat declararea nulității procesului-verbal de cercetare la fața locului. El a invocat nereguli privind întocmirea acestuia și încălcarea procedurii de ridicare a probelor. Aceste argumente ar putea fi, în anumite situații, temei de nulitate relativă. Instanța a reținut că, deși apărarea a luat cunoștință cu materialele dosarului la finalul urmăririi penale, nu a invocat nulitatea actelor procesuale (vezi para. 10). Nulitatea actelor procesuale trebuie invocată la o anumită etapă a procesului penal, având la bază dispozițiile art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, în redacția aplicabilă la data efectuării actelor. Apărarea nu a respectat prevederile enunțate și nu a invocat nulitatea relativă la faza de urmărire penală în termenul prevăzut de lege. Conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, nerespectarea termenului pentru exercitarea dreptului de a invoca nulitatea atrage pierderea acelui drept. Prin urmare, aceste obiecții înaintate în cadrul judecării cauzei sunt tardive. 5

Alegațiile privind încălcarea drepturilor prin nedesemnarea unui interpret, pe motiv că condamnatul este analfabet, este neîntemeiată. Invocarea acesteia pentru prima dată în procedura de recurs, când acest lucru putea fi făcut în instanța de apel, nu este admisibilă conform art. 427 alin. (2) Cod de procedură penală. De asemenea, potrivit art. 16 Cod de procedură penală, desemnarea interpretului este obligatorie în situația în care persoana nu vorbește sau nu înțelege limba în care se desfășoară procesul penal. Condamnatul înțelege limba de procedură, pe parcursul acțiunilor procesuale el a beneficiat de asistența calificată a avocatului. Drepturile și conținutul actelor efectuate, i-au fost explicate, iar careva obiecții nu au fost înaintate la momentul oportun, dreptul la apărare a fost asigurat. Prin urmare, și în această parte, recursul este inadmisibil.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) și 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul avocatului Andrei Cernicov împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 12 noiembrie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Sergiu Stratan Leonid Chirtoacă 6