1ra-1579/2023 — Art.151 alin. 1 și 155 CP

Veaceslav Calmîc a fost apărat de avocatul Anatolie Jereghi și Lilian Osoianu.

Cauza a fost examinată în procedură generală. Prin sentință, Veaceslav Calmîc a fost condamnat în baza art. 151 alin. (1) Cod penal la șase ani de închisoare. El a fost achitat pe marginea acuzației de comitere a infracțiunii stabilite de art. 155 Cod penal din motivul lipsei faptei. Instanța a soluționat acțiunile civile formulate de Victor și Svetlana Roșior, a decis soarta corpurilor delicte și a cheltuielilor de judecată.

La 03 mai 2023, Curtea de apel a respins apelurile depuse de apărător și procuror și a menținut sentința.

La 06 iulie 2023, procurorul Cătălin Scutelnic din cadrul Procuraturii de Circumscripție Chișinău, a depus recurs, solicitând casarea deciziei cu trimiterea cauzei la rejudecare.

La 19 iulie 2023, avocatul Lilian Osoian a depus recurs în care solicită casarea decizie instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

Urmărirea penală a fost pornită la 23 septembrie 2020 (art. 151 alin. (1) Cod penal), și la 29 octombrie 2020 (art. 155 Cod penal). La 29 octombrie 2020, cauzele au fost conexate. La 30 decembrie 2020, s-a terminat urmărirea penală. Prima instanță a examinat cauza în perioada 30 decembrie 2020 – 16 decembrie 2021. Instanța de apel a examinat cauza între 20 ianuarie 2022 și 03 mai 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 18 septembrie 2023. ÎN FAPT a. Învinuirea adusă lui Veaceslav Calmîc

Veaceslav Calmîc a fost învinuit că, la 20 septembrie 2020, aproximativ la ora 20:20, în ograda domiciliului său din satul Hîrbovăţ, r-nul Anenii Noi, fiind 1 în stare de ebrietate alcoolică, în urma unui conflict cu Victor Roşior, cu un cuțit de bucătărie i-a aplicat acestuia multiple lovituri în regiunea toracică. Conform raportului de expertiză judiciară din 19 octombrie 2020, victimei i-au fost cauzate plăgi tăiate penetrante ale peretelui toracic cu afectarea cavităţii pleurale, hemotorax bilateral şi hematom retroperitoneal, leziuni periculoase pentru viaţă, care se califică drept vătămare corporală gravă. Acțiunile lui Veaceslav Calmîc au fost încadrate conform art. 151 alin. (1) Cod penal (vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii).

El a mai fost învinuit că, în aceeași zi, aproximativ la ora 20:25, în acelaşi loc şi în aceleași circumstanțe, a ameninţat-o cu omor pe Svetlana Roşior, iar victima a perceput această amenințare ca reală. El a folosit un cuţit de bucătărie și i-a cauzat o excoriaţie la degetul patru al mâinii drepte. Potrivit raportului de expertiză din 22 septembrie 2020, această leziune se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Acțiunile lui Veaceslav Calmîc au fost încadrate conform art. 155 Cod penal (amenințarea cu omor).

La 08 octombrie 2020, Veaceslav Calmîc a fost recunoscut în calitate de bănuit (f.d.69, Vol. I). La 28 decembrie 2020, Veaceslav Calmîc a fost pus sub învinuire (f.d.117, Vol. I). La momentul prezentării materialelor înainte de transmiterea cauzei în instanța de judecată, Veaceslav Calmîc și apărătorul său nu au făcut mențiuni în procesul verbal respectiv. b. Probele

La 20 septembrie 2020, ora 20:29, în IP Anenii Noi a parvenit un apel telefonic de la nr. 068…827. Apelantul a informat poliția că în aceeași zi, la ora 20:20, Victor Roșior a fost înjunghiat cu un cuțit de către un vecin. În acest sens a fost întocmit un raport de către poliție, iar la fața locului a fost direcționată grupa operativă.

La 20 septembrie 2020, în intervalul orelor 21:30 și 21:55, a fost cercetată gospodăria Svetlanei Calmîc amplasată în s. Hîrbovăț r-l Anenii Noi. Cercetarea a avut loc în prezența ei și a lui Veaceslav Calmîc. Pe scările de la intrarea în ogradă au fost observate pete de culoare brun roșiatică. În grădina amplasată la aproximativ 3-5 metri de locul unde au fost depistate petele brune, lîngă niște butuci de viță de vie, a fost depistat un cuțit de bucătărie cu mîner din lemn care a fost ridicat și sigilat (f.d. 11-14).

La 20 septembrie 2020, în intervalul orelor 22:00 și 23:10, a fost cercetată gospodăria Svetlanei Roșior amplasată în s. Hîrbovăț r-l Anenii Noi. Cercetarea a avut loc în prezența ei și a lui Victor Roșior. La distanța de aproximativ 50 de cm de la intrarea în curte au fost depistate pete de culoare brun roșiatică (f.d. 15-17).

La 20 septembrie 2020, a fost cercetat cuțitul de bucătărie ridicat din ograda lui Veaceslav Calmîc. S-a stabilit că cuțitului avea lungimea de aproximativ 23 de cm, lamă de metal cu grosime de 3 mm și lungime de 13 cm. 2 Mînerul cuțitului era din lemn cu lungimea de aproximativ 10 cm. Urme nu au fost depistate pe cuțit (f.d. 58-59, vol. I).

La 25 septembrie 2020, de la Victor Roșior a fost ridicat un maiou de culoare albastru închis. În urma cercetării, pe acesta au fost observate mai multe pete de culoare brună roșietică, precum și mai multe găuri cu dimensiunea de aproximativ 1 cm. Una din găurile din partea din față era amplasată la aproximativ 15 cm de guler în zona dreaptă. Una din găurile din partea stîngă era amplasată în regiunea plămînilor (f.d. 62-65 vol. I).

La 02 octombrie 2020, Victor Roșior, audiat în calitate de parte vătămată, a indicat că Veaceslac Calmîc este vecinul său. Calmîc deseori consumă alcool și devine agresiv. Din acest motiv, soția și copii lui Veaceslav au dormit la ei. La 20 septembrie 2020, aproximativ la ora 20:00, soția sa i-a comunicat că a fost înjurată de Veaceslav Calmîc pe motiv că portița lor scîrțîie și nepoții săi nu pot dormi. El a ieșit afară și a observat că are un apel ratat de la nr. 069…399 folosit de Veaceslav Calmîc. El l-a apelat înapoi de pe telefonul cu nr. 078…516, însă Veaceslav nu a răspuns. El s-a îndreptat spre domiciliul lui Veaceslav, care i-a răspuns la al doilea apel și i-a spus să între în ogradă. În ogradă, el a observat că Veaceslav este în stare de ebrietate și se exprima cu cuvinte necenzurate. Ei se aflau la o distanță de aproximativ un metru și a încercat să-i spună să nu o numească pe soția sa cu cuvinte necenzurate. Observînd că Veaceslav Calmîc este în stare de ebrietate, el s-a întors spre poartă cu intenția de a pleca. El nu a aplicat lovituri lui Veaceslav și nu a văzut ca ultimul să aibă cuțitul la sine. După ce s-a întors cu spatele la el, a simțit o lovitură în spate. Imediat s-a întors și atunci Calmîc i-a înfipt un cuțit în partea dreaptă a pieptului. El a încercat să apuce cuțitul pentru a se apăra, iar Veaceslav a tras cuțitul și l-a tăiat la degete pînă la os. În continuare, el s-a prăvălit peste niște tufe de viță de vie, însă Calmîc a continuat să-i aplice lovituri cu cuțitul în zona toracelui și membrelor. El a observat că s-a apropiat soția sa, Svetlana Roșior, și a încercat să-l îndepărteze pe Veaceslav de la el, iar ca rezultat a fost tăiată la un deget. El înțelegea că ambii sunt în pericol de moarte, deoarece Calmîc era foarte agresiv. Fiica, soția lui Veaceslav, și alte două persoane de gen feminin care erau în ogradă, încercau să-l îndepărteze de la el, dar nu reușeau. El și-a pierdut cunoștința și și-a revenit cînd era deja la el în domiciliu și primea îngrijiri. După incident, el a fost internat la spital și a suferit patru intervenții chirurgicale (f.d. 25-26 vol. I). La 07 aprilie 2021, Victor Roșior audiat în ședință de judecată a susținut aceleași declarații. El a completat că, atunci cînd îl lovit cu cuțitul, Veaceslav îi spunea că o să-l omoare. Soția sa a intervenit, l-a îmbrîncit și Veaceslav a fugit dar a lovit-o și pe soție. El a negat lovirea inculpatului. El a servit alcool după ce a fost înjunghiat, deoarece avea mari dureri (f.d. 16 vol. II)

La 20 septembrie 2020, Svetlana Roșior, soția victimei, audiată în calitate de martor, a relatat aceleași informații ca și Victor Roșior aferent motivelor apariției conflictului și pînă la plecarea soțului ei spre casa vecinului. Ea a relatat 3 că a mers după soțul ei. Ea la văzut pe soțul ei la poarta vecinului. După un schimb de replici și cuvinte murdare Victor Roșior, ea a deschis poarta a intrat în ograda vecinului și s-a luat la bătaie. Au intervenit soția lui Calmîc, fiica acestuia, Vera Iordăchescu și fiul lui, Mircea. Toți au reușit să-i despartă. Cînd Victor Roșior s-a ridicat de jos a observat că sîngerează și are nevoie de ajutor. Ea l-a dus acasă și i-au scos vesta, observînd că are mai multe răni. Ei au apelat la 112 și au solicitat ambulanța. Anterior, au mai fost situații în care soțul ei să se certe cu Veaceslav Calmîc (f.d. 30-31 vol. I). Audiată suplimentar în calitate de martor la 24 septembrie 2020, Svetlana Roșior a indicat că Veaceslav era îmbrăcat în maiou atunci cînd a înjurat-o, iar cînd au mers la el la poartă el deja era îmbrăcat în scurtă. Ea nu a observat echimoze pe fața lui în acea seară. Soțul i-a comunicat că nu l-a lovit. Victor Iordăchescu i-a comunicat că l-a lovit cu capul în față pe socrul lui, după atacul cu cuțitul. Ea a mai menționat că Veaceslav a amenințat-o în acea seară să nu se atingă de soț, că o va omorî, iar ea a perceput această amenințare ca reală (f.d. 33 vol. I). La 29 septembrie, 02 octombrie și 02 noiembrie 2020, Svetlana Roșior a fost audiată în calitate de victimă și parte vătămată. Ea a susținut declarațiile date anterior și a indicat că atunci cînd Veaceslav și soțul ei se îmbrânceau a observat în mîna lui Veaceslav un cuțit și că Victor se lasă pe spate pe arca viței de vie. Ea a început a întreprinde acțiuni pentru a interveni între ei. Atunci Veaceslav a amenințat-o cu cuțitul de bucătărie pe care-l avea în mînă și i-a spus să se dea într-o parte că o să o taie și pe ea. Ea a încercat să-și apere soțul, iar Veaceslav a continuat amenințările și i-a aplicat o lovitură cu cuțitul în zona mîinii drepte fapt prin care i-a cauzat o leziune la degetul inelar. Ea a perceput amenințările lui ca reale (f.d. 85-86, 97 vol. I). La 13 aprilie 2021, în fața instanței, Svetlana Roșior a redat aceleași fapte. Ea a precizat că a văzut cuțitul în mîna lui Calmîc abia atunci cînd l-a împins pe acesta de pe soțul ei. Ea nu s-a năpustit asupra lui Calmîc și nu știe cînd i-au fost cauzate leziunile de la deget (f.d. 17 vol. II).

La 20 septembrie 2020, soția inculpatului, Svetlana Calmîc, audiată în calitate de martor, a declarat că, în seara zilei respective, la în ospeție la ei au venit mama soacră, Maria Calmîc, Vera Iordăchescu și alții. Soțul ei a stat la masă, după care a ieșit la fumat. El a revenit peste aproximativ 10 min și le-a zis să iasă în curte. Cînd a ieșit în cute a observat că vecinul Victor Roșior și soția lui Svetlana Roșior au intrat în ograda lor, iar bărbații s-au luat la bătaie. Ei toți s-au implicat să-i despartă după care a observat că vecinul sîngera la abdomen. Ei l-au ajutat să ajungă acasă (f.d. 28 vol. I). La 03 august 2021, în fața instanței, Svetlana Calmîc a comunicat aceleași informații. Ea a indicat că cuțitul de bucătărie cu care a fost înjunghiată Victor Roșior era al lor (f.d. 19 vol. II).

La 20 septembrie 2020, cuscra soților Calmîc, Vera Iordăcehscu, audiată în calitate de martor, a indicat că, în acea zi, la ora 20:00, se afla la domiciliul primilor pentru că serbau nașterea nepotului. Ei stăteau la masă. La un moment, ei dat au auzit gălăgie și au ieșit afară. În curte ea a observat că cuscrul său, 4 Veaceslav Calmîc, se bătea cu Victor Roșior. Cei doi erau jos. Ei s-au repezit să-i despartă. După ce i-au despărțit, ei l-au petrecut pe Roșior la domiciliul său. Atunci au observat că el sângerează. Acasă au observat că el este înjunghiat. Soția lui Victor Roșior a apelat la 112 (f.d. 29 vol. I). La 11 iunie 2021, Vera Iordăchescu, audiată în ședință de judecată, și-a schimbat declarațiile. Ea a menționat că, înainte ca Veaceslav să iasă, s-a auzit o ciocănitură în fereastră. Cînd au ieșit în curte, ea a văzut că Victor îl ținea pe Veaceslav cu capul sub mînă și îl lovea cu pumnul în față. Victor l-a amenințat pe Veaceslav că-l mîntuie. Veaceslav ținea cuțitul în mîna dreaptă atunci cînd Victor îl ținea de gît. Veaceslav a luat cuțitul atunci cînd ei se băteau. Ea a negat că fiul ei, Victor Iordăchescu, a intrat în ogradă la Calmîc. Acesta a stat cu ei în curtea lui Roșior. Veaceslav Calmîc a fost scos de către poliție din baie (f.d. 14 vol. II).

La 20 septembrie 2020 Maria Calmîc, mama vitregă a inculpatului, a declarat că, în seara aceleiași zile, se afla în ospeție la Veaceslav Calmîc și sărbătoreau un eveniment stînd la masă. Veaceslav a ieșit pentru 10 minute, după care a revenit și i-a spus soției sale să iasă. După aceasta au ieșit și ei deoarece au auzit gălăgie. În curte a observat o bătaie între Veaceslav și vecinul său, Victor. Conflictul a durat aproximativ cinci minute. Ulterior, Victor a fost ajutat să iasă din ogradă. Ea a observat că lîngă robinet sunt pete de sînge și că Veaceslav avea în mână un cuțit de bucătărie. El i-a spus că Victor a intrat în ogradă la el și l-a lovit, iar el s-a apărat. L-a rugămintea ei Veaceslav, el a aruncat acel cuțit lîngă niște tufe de viță de vie. La 20 august 2021, în fața instanței, ea a indicat că nu a văzut detalii esențiale însă după ce au fost citite declarațiile în partea divergențelor ea a confirmat că a văzut în mîna lui Calmîc cuțitul pe care acesta l-a aruncat în vie (f.d. 21 vol. II).

La 06 octombrie 2020, Dorin Pantelei, și fiica victimei, Ana Grecu, audiați în calitate de martori au comunicat că, la 20 septembrie 2020, după ce a avut loc incidentul, se aflau în cutea lui Victor Roșior. Ei au auzit gălăgie din curtea lui Veaceslav Calmîc. Acolo Victor Iordăchescu îi reporșa socrului său, Veaceslav Calmîc, de ce a procedat în felul respectiv și l-a înjunghiat pe Victor Roșior. Victor Iordăchescu l-a lovit de cîteva ori pe Veaceslav (f.d. 34-35 vol. I). La 11 iunie 2021, Ana Grecu, audiată în ședință de judecată, a confirmat cele declarate anterior. Ea a reiterat că Victor Iordăchescu a ieșit din ograda lui Calmîc și le-a spus de trei ori că i-a tras lui Veaceslav Calmîc cîteva lovituri cu capul în față. Asta au auzit mai multe persoane (f.d. 15 vol. II)

La 13 octombrie 2020, Victor Iordăchescu, ginerele lui Veaceslav Calmîc, a confirmat că le-a spus rudelor părții vătămate că l-a lovit de cîteva ori pe Veaceslav. El a făcut-o doar pentru a le da de înțeles că l-a pus la punct pe socrul său și pentru a evita escaladarea conflictului. În realitate, atunci cînd a ajuns la fața locului, la solicitarea soției sale Dorina Iordăchescu, conflictul dintre cei doi se consumase, iar socrul său stătea în ogradă speriat. El a văzut că fiica sa minoră este speriată de cele întâmplate și l-a îmbrâncit pe Veaceslav Calmîc, care a căzut 5 la pămînt. Atunci acesta i-a spus că s-a apărat, deoarece Victor Roșior l-a atacat (f.d. 36 vol. I). La 03 august 2021, în fața instanței de judecată, el a susținut aceeași versiune a faptelor (f.d. 18 vol. II).

La 20 august 2021, Mircea Calmîc, fiul inculpatului, a declarat că, aflându-se în casă, a auzit strigăte de la poartă de genul „ieși în drum că îți rup capul”. Cînd a ieșit în ogradă, l-a văzut pe Victor Roșior și inculpat încăierați în apropierea robinetului de apă. Victor Roșior îi ținea capul inculpatului sub brațul stâng și îi aplica lovituri, în timp ce Svetlana Calmîc și Svetlana Roșior încercau să-i despartă. El nu a văzut momentul aplicării loviturilor cu cuțitul, ulterior l-a observat pe Victor Roșior însângerat, cu leziuni în regiunea brațului și abdomenului, iar după incident a văzut cuțitul în mâna inculpatului, care ulterior l-a aruncat în grădină. După conflict, tatăl său avea leziuni în regiunea feței și a nasului (f.d. 20 vol. II).

La 21 septembrie 2020, Veaceslav Calmîc a fost supus expertizei medico-legale. La acesta au fost depistate trei echimoze și o excoriație în regiunea capului. Ele au fost calificate ca leziuni neînsemnate (f.d. 44 vol. I).

La 25 septembrie 2020, a fost efectuată expertiza medico-legală a lui Victor Roșior în baza documentelor. Potrivit raportului de expertiză din 19 octombrie 2020, la Roșior au fost depistate plăgi multiple tăiate ale peretelui toracic cu penetrare în cavitatea pleurală stângă, hemotorax bilateral și hematom retroperitoneal, leziuni cauzate prin acțiunea unui obiect tăietor-înțepător. Leziunile prezintă pericol pentru viață și se califică drept vătămare corporală gravă (f.d. 52-54, vol. I).

La 22 septembrie 2020, Svetlana Roșior a fost examinată. Potrivit raportului de constatare din 22 septembrie 2020, la ea a fost depistată o excoriație la nivelul degetului patru al mâinii drepte, cauzată prin acțiunea unui obiect ascuțit, care se califică drept vătămare corporală neînsemnată (f.d. 89, vol. I).

La 06 noiembrie 2020, Veaceslav Calmîc a indicat că, la 20 septembrie 2020, a avut un conflict cu Victor Roșioru. El a recunoscut că a avut o dispută verbală cu Svetlana Roșior a numit-o cu cuvinte urîte însă nu a amenințat-o cu moartea (f.d. 111 vol. I). În calitate de inculpat, Veaceslav Calmîc nu și-a recunoscut vinovăția și a declarat că, la 20 septembrie 2020, a avut un conflict verbal cu Svetlana Roșior, căreia i-a făcut observație să nu facă zgomot la poartă. Ea l-a anunțat pe soțul ei, Victor Roșior, care a venit la poartă sa pentru a-i cere socoteală. Victor îi cerea să iasă în drum, amenințîndu-l că îi „fărâmă capul” și îl „omoară”. După ce a refuzat să iasă, Victor Roșior a forțat poarta, a împins-o pe soția sa și s-a năpustit asupra lui. În timpul altercației, Victor Roșior îl ținea cu capul sub braț și îi aplica lovituri în regiunea feței. Când a simțit că se sufocă, el a luat de pe tumbă un cuțit aflat lângă robinet și i-a aplicat cîteva lovituri cu cuțitul pentru a se elibera și a-și salva viața. El nu a intenționat să-l omoare pe 6 Victor Roșior și nu cunoaște câte lovituri i-a aplicat. El doar s-a apărat. El nu a amenințat-o sau agresat-o pe Svetlana Roșior. c. Poziția părților în instanța de fond și sentința

La 11 ianuarie 2021, Svetlana Roșior a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea de la inculpat a sumei de 4.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și a sumei de 100.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat de suferința provocată de rănirea ei cu cuțitul, amenințarea cu moartea și înjunghierea soțului în fața ei.

La 11 ianuarie 2021, Victor Roșior a depus o cerere de chemare în judecată prin care a solicitat încasarea de la inculpat a sumei de 4124,86 de lei cu titlu de prejudiciu material constituit din cheltuielile pentru medicamente și alimentare în perioada tratamentului.

La 07 aprilie 2021, Lilian Osoianu a solicitat încetarea procesului pe marginea acuzației de comitere a infracțiunii stabilite de art. 151 alin. (1) Cod penal. El pretinde că Veaceslav Calmîc a dobîndit calitatea de bănuit la 20 septembrie 2020, atunci cînd a fost pornită urmărirea penală. Calmîc a fost pus sub învinuire la 28 decembrie 2020, cu depășirea termenului de trei luni prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală. Din aceleași motiv, sunt lovite de nulitate toate actele care au fost întocmite după 20 decembrie 2020 (f.d. 191-199 vol. I).

În prima instanță procurorul a solicitat recunoașterea vinei lui Veaceslav Calmîc pe ambele capete de acuzare, admiterea acțiunilor civile și încasarea cheltuielilor de judecată. Reprezentantul victimelor a solicitat condamnarea inculpatului pe ambee capete de acuzare și admiterea acțiunilor civile. Apărătorul a solicitat achitarea inculpatului și lăsarea acțiunilor civile fără examinare, deoarece acesta a acționat în legitimă apărare.

La 16 decembrie 2021, prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, Veaceslav Calmîc a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, și condamnat la șase ani de închisoare. El a fost achitat de învinuirea înaintată în baza art. 155 Cod penal, în legătură cu lipsa faptei infracțiunii. Instanța a dispus nimicirea cuțitului de bucătărie, încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în sumă de 576 de lei, a admis în principiu acțiunea civilă formulată de Victor Roșior și a respins acțiunea civilă înaintată de Svetlana Roșior, ca neîntemeiată. Instanța a dispus calcularea termenului pedepsei din momentul reținerii, după devenirea definitivă a sentinței.

Instanța a indicat că vătămarea gravă a sănătății lui Victor Roșior de către Veaceslav Calmîc este demonstrată de declarațiile părții vătămate care sunt susținute de declarațiile soției sale și raportul de expertiză din 19 octombrie 2020. Acestea demonstrează cert că lui Victor Roșior, i-au fost cauzate leziuni cu un obiect tăietor-înțepător. Versiunea apărării privind legitima apărare a fost respinsă ca declarativă. Afirmația referitoare la existența unui atac din partea lui Roșior nu 7 este susținută de probe. Caracterul, multitudinea și gradul leziunilor provocate victimei, combat ideea că Veaceslav Calmîc se apăra. Instanța a indicat că această versiune este contrară chiar și cu declarațiile pe care Calmîc le-a dat la 06 noiembrie 2020, în momentul primei audieri. Atunci el nu a menționat despre atac și a relatat doar despre un conflict dintre el și vecinul său. Gravitatea și numărul leziunilor depistate la inculpat și partea vătămată relevă aceeași idee în condițiile în care la Victor Roșioru au fost depistate leziuni corporale grave iar la inculpat leziuni neînsemnate. Folosirea de către inculpat a cuțitului este un indiciu clar că el nu s-a apărat, ci urmărea scopul de a se răzbuna. Versiunea apărării privind folosirea cuțitului de către inculpat în momentul în care victima îl strangula cu mîna de gît a fost respinsă. Declarațiile martorilor care au indicat asupra ei au fost respinse, deoarece sunt contrare spectrului de informații relevat de întreg probatoriul administrat. Dorel Pantelei a indicat că ginerele inculaptului i-a aplicat acestuia lovituri atunci cînd a aflat ce a făcut. Instanța a reținut că faptele comise întrunesc toate semnele și elementele obligatorii ale componenței de infracțiune stabilite de art. 151 alin. (1) Cod penal. Argumentul apărării privind încălcarea termenului de ținere în calitate de bănuit a fost respins, din motiv că pornirea urmăririi penale nu echivalează cu atribuirea calității de bănuit.

Instanța a indicat că fapta de amenințare cu omor a Svetlanei Roșior nu este demonstrată, iar probele cauzei denotă că leziunea ușoară cauzată acesteia a fost produsă în momentul în care atît Roşior Svetlana cît şi Calmîc Svetlana încercau să-i despartă pe cei doi. S-a reținut că nu sunt demonstrate acţiuni concrete de ameninţare cu omor a părţii vătămate Roşior Svetlana care să-i provoace stare de temere sau incapacitatea ei de a acționa liber. Din contra Svetlana Roșior a indicat că ea s-a năpustit la Calmîc pentru a-l da jos de pe soțul ei. S-a reținut că această versiune este susținută și de celelalte probe din dosar. În sentință se reține că Svetlana Roșioru a menționat că nici nu știe cînd a primit leziunea de la deget, iar această afirmație combate versiunea ei incipientă preluată de acuzare. Instanța a indicat că nici un martor nu a relatat că Veaceslav Calmîc i-ar fi spus Svetlanei Roșior „dă-te la o parte că te tai și pe tine”. În sentință se reține că Svetlana Roșior nu a susținut aceste declarații în ședința de judecată. Prin urmare, declarațiile părții vătămate Svetlana Roșior pe acest subiect nu au putut fi apreciate ca fiind credibile și nu au fost puse la baza sentinței. Instanța a apreciat că dubiile existente favorizează inculpatul și în condițiile în care nu au fost înlăturate impun soluția de achitare.

Instanța a dispus încasarea de la Veaceslav Calmîc în beneficiul statului a sumei de 576 lei, reprezentând cheltuieli suportate pentru efectuarea rapoartelor de expertiză medico-legală din 21, 22 septembrie și din 19 octombrie 2020. d. Cererea de apel și decizia

La 29 decembrie 2021, procurorul Serghei Podrez, din cadrul Procuraturii Anenii Noi, a înaintat apel. El a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care 8 Veaceslav Calmîc să fie recunoscut vinovat de comiterea ambelor infracțiuni și stabilirea prin concurs prin cumul parțial a unei pedepse definitive de șapte ani și o lună de închisoare. Procurorul a susținut că soluția de achitare în baza art. 155 Cod penal este neîntemeiată, întrucât instanța a apreciat contradictoriu aceleași probe. Probele erau suficiente pentru condamnarea inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, dar insuficiente pentru existența infracțiunii de amenințare cu omor. Declarațiile părții vătămate Svetlana Roșior privind amenințările formulate de inculpat în timp ce avea cuțitul în mână nu au fost apreciate corespunzător și coroborează cu leziunea corporală constatată medico-legal.

La 03 ianuarie 2022, avocatul Lilian Osoian, în numele inculpatului, a depus apel prin care a solicitat pronunțarea unei hotărâri de achitare și respingerea acțiunii civile înaintate de Victor Roșior ca neîntemeiată. Apărătorul a invocat că incidentul a avut un caracter spontan, a fost generat de un conflict dintre părți, iar inculpatul a acționat pentru a se apăra în condițiile unui atac direct exercitat asupra sa de către partea vătămată. El era strangulat cu brațul de Victor Roșior și încerca să se elibereze pentru a-și salva viața. Declarațiile martorilor apărării confirmă această versiune, iar leziunile corporale constatate la inculpat atestă existența agresiunii asupra acestuia. Nu au fost administrate probe pertinente și concludente care să demonstreze vinovăția inculpatului. Apelantul a mai invocat nulitatea ordonanței de punere sub învinuire și a actelor procesuale ulterioare datei de 20 decembrie 2020, susținând că aceasta a fost emisă cu încălcarea termenului legal de trei luni și solicitând încetarea procesului penal.

La 03 mai 2023, Curtea de apel Chișinău a respins apelurile. Instanța a reținut că prima instanță a stabilit corect situația de fapt și a încadrat juridic just acțiunile inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, vinovăția acestuia fiind dovedită prin ansamblul probelor administrate.

Instanța de apel a conchis că declarațiile părții vătămate Victor Roșior, coroborează cu declarațiile martorilor oculari și cu raportul de expertiză medico-legală. Ele confirmă că inculpatul a aplicat multiple lovituri părții vătămate cu cuțitul în regiunea toracică, i-a cauzat leziuni corporale grave, periculoase pentru viață și că ele se califică la art. 151 alin. (1) Cod penal. Însăși inculpatul a confirmat că a luat cuțitul și a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, deoarece ultimul îl agresa strangulându-l.

Instanța de apel a susținut achitarea pe capătul de acuzare în baza art. 155 Cod penal. Partea vătămată, Svetlana Roșior, în cadrul ședinței a relatat că ,,s-a apropiat pentru a-i despărți pe participanții altercației și nu își amintește momentul în care a suferit leziunea la deget, precum și declarațiile martorilor Svetlana Calmîc, Maria Calmîc și Mircea Calmîc, care au confirmat că atât Svetlana Roșior, cât și Svetlana Calmîc încercau să-i despartă pe Victor Roșior și inculpat în timpul conflictului fizic, respectiv nu au auzit observat amenințarea de către inculpat adusă lui Svetlana Roșior. Niciun martor audiat nu a comunicat 9 existența unor acțiuni concrete de amenințare cu omor din partea inculpatului către Svetlana Roșior. Raportul de constatare din 22 septembrie 2020 stabilește existența unei excoriații produse prin acțiunea unui obiect ascuțit, însă nu și intenția inculpatului de a cauza leziuni și amenințare cu omor. Declarațiile date de Svetlana Roșior la urmărirea penală prin care inculpatul a strigat la ea „dă-te la o parte că te tai și pe tine” nu au fost susținute ulterior în ședința de judecată și nu coroborează cu celelalte probe administrate. Unica probă invocată în susținerea învinuirii sunt declarațiile părții vătămate Svetlana Roșior. Declarațiile date de ea la urmărirea penală și în ședință de judecată sunt contradictorii și nu coroborează cu celelalte probe din dosar. Prin urmare ele nu pot fi luate în calcul.

Argumentul apărării referitor la legitima apărare a fost respins deoarece nu sunt întrunite condițiile legitimei apărări. Instanța a subscris argumentelor din sentință. Afirmația avocatului referitoare la nulitatea ordonanței de punere sub învinuire și a actelor procesuale ulterioare a fost respinsă cu reținerea motivării date de prima instanță. Decizia motivată a fost pronunțată la 05 iulie 2023. e. Recursurile

La 06 iulie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, din motiv că instanțele au apreciat contradictoriu aceleași probe. Ele au considerat suficiente anumite declarații pentru condamnarea inculpatului în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, însă insuficiente pentru condamnarea în baza art. 155 Cod penal. Declarațiile părții vătămate Svetlana Roșior privind amenințările formulate de inculpat coroborează cu circumstanțele conflictului și cu leziunea corporală constatată la degetul mâinii drepte. Ele nu au fost apreciate corespunzător de instanțe. Deținerea cuțitului în mînă de către inculpat și existența pericolului realizării amenințării nu a fost apreciat corespunzător. Probatoriul este suficient pentru confirmarea faptei de amenințare cu omor. Svetlana Roșior a perceput real aceste amenințări, în situația în care soțul ei era plin de sânge și necesita ajutor, iar inculpatul era înfuriat.

La 19 iulie 2023, avocatul Lilian Osoian, în numele lui Veaceslav Calmîc, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. Recurentul solicită casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Avocatul a invocat nulitatea actelor de la etapa urmăririi penale, pe motiv de menținere ilegală a inculpatului în calitate de bănuit peste termenul prevăzut de art. 63 Cod de procedură penală. Mai multe acțiuni procesuale și acte de urmărire penală au fost efectuate anterior recunoașterii oficiale în calitate de bănuit. Apărătorul pretinde că în termen de 5 zile de la 20 septembrie 2020 cînd a fost comisă fapta, urma a îi fi adus la cunoștință prevederile art. 64 Cod procedură penală, iar punerea sub învinuire putea avea loc cel târziu la 19 decembrie 2020. Art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune nulitatea 10 actelor întocmite peste termen. Nici sentința nici decizia nu conțin argumente clare referitoare la aceste aspecte. Apărătorul pretinde că instanțele inferioare nu s-au pronunțat asupra tuturor motivelor din apel iar hotărîrea nu cuprinde argumentele pe care se bazează soluția. El susține că instanțele inferioare nu descriu motivele care justifică soluția de condamnare iar motivele din apel au rămas fără examinare, instanța de apel preluînd mot a mot argumentele primei instanțe. A existat o circumstanță care înlătură caracterul penal al faptei. Partea vătămată a pătruns în ograda inculpatului, l-a agresat fizic și îl ținea imobilizat cu capul sub braț, aplicându-i lovituri, iar inculpatul a utilizat cuțitul pentru a se elibera și a respinge atacul. Avocatul pretinde că au fost admise erori grave de drept la încasarea cheltuielilor judiciare. Punerea în sarcina condamnatului a cheltuielilor aferente efectuării expertizelor judiciare în sumă totală de 576 lei este incorectă. Aceste cheltuieli au fost dispuse în cadrul urmăririi penale, în vederea administrării probelor și verificării existenței infracțiunilor imputate. Expertizele au vizat atât capătul de condamnare în baza art. 151 alin. (1) Cod penal, cât și capătul de acuzare în baza art. 155 Cod penal, pentru care inculpatul a fost achitat.

Prevederile relevante ale articolelor 2511 și 2512 Cod de procedură penală sunt următoarele: „Articolul 2511. Nulităţile absolute (1) Determină întotdeauna aplicarea nulităţii încălcarea dispoziţiilor privind: a) compunerea completului de judecată; b) competenţa instanţelor judecătoreşti după calitatea persoanei; 11 c) publicitatea şedinţei de judecată; d) participarea părţilor în cazurile obligatorii; e) prezenţa interpretului, traducătorului, dacă este obligatorie potrivit legii. Articolul 2512. Nulităţile relative (1) Încălcarea dispoziţiilor legale, altele decât cele prevăzute la art.2511, determină nulitatea actului în cazul în care a fost afectat caracterul echitabil al procesului penal sau drepturile părţilor. … (3) Nulitatea relativă se invocă: a) în cursul urmăririi penale – în timpul sau imediat după efectuarea actului ori, cel târziu, la terminarea urmăririi penale, când partea ia cunoştinţă de materialele dosarului; b) în instanţa de judecată – numai pentru probele care sunt prezentate nemijlocit în instanţă. (4) Prin derogare de la alin.(3), în cazul în care, din motive întemeiate, partea nu a avut posibilitatea de a lua cunoştinţă de materialele urmăririi penale până la trimiterea cauzei în judecată, nulitatea relativă poate fi invocată în instanţa de judecată. (5) Nulitatea relativă nu se aplică şi nu duce la anularea actului în cazul în care persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a. Recursul procurorului

Recursul procurorului este depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El pretinde că probele au fost apreciate eronat, în partea acuzației formulate conform art. 155 Cod penal. Declarațiile Svetlanei Roșior și leziunile constatate acesteia confirmă existența faptei incriminate. Instanțele nu puteau pune la îndoială aceste declarații din moment ce le-au luat în calcul la condamnarea în baza art. 151 alin. (1) Cod penal. Instanțele au delimitat 12 declarațiile Svetlanei Roșioru referitoare la faptele realizate de Veaceslav Calmîc în raport cu Victor Roșioru de faptele realizate de inculpat în raport cu ea. Vătămarea corporală gravă a sănătății a fost reținută în baza analizei coroborate a probelor. Concluzia despre comiterea ei nu este fundamentată exclusiv pe declarațiile Svetlanei Roșioru. Instanțele ierarhice și-au motivat suficient concluzia referitoare la lipsa faptei de amenințare cu moartea însoțite de lovirea cu cuțitul peste mînă. Ele au explicat că declarațiile date de Svetlana Roșioru pe acest subiect nu sunt confirmate de alte probe din dosar, nu sunt consecvente și nu se înscriu logic în modul de derulare a evenimentelor descrise de însăși Svetlana Roșior dar și de imaginea de ansamblu determinată de probele din dosar. Instanțele au explicat că există un dubiu serios că leziunea provocată la degetul patru al mîinii drepte a fost cauzată în momentul în care Svetlana Roșior s-a năpustit la Calmîc pentru a-l îndepărta de pe soțul ei, iar partea vătămată și-a schimbat declarațiile la faza judecării cauzei (para. 33-34 și 39-40). Această argumentare nu este nerezonabilă. Svetlana Roșioru, la audierea din 20 septembrie 2020, nu a relatat nimic despre amenințări cu moartea în adresa sa. Ea le-a invocat la audierile din 24 septembrie 2020, și le-a dezvoltat la 29 septembrie, 02 octombrie și 02 noiembrie 2020, atunci cînd a specificat că a observat cuțitul când cei doi se îmbrînceau iar cînd a încercat să-și apere soțul, Veaceslav i-a spus să nu se implice deoarece o taie și pe ea după care a lovit-o cu cuțitul în zona mîinii rănind-o la deget. În ședință de judecată ea a comunicat deja că a văzut cuțitul în mîna lui Veaceslav abia cînd l-a împins pe acesta de pe soțul ei. Ea nu a putut explica în ședință cînd i-au fost cauzate leziunile de la deget (vezi para. 17). Prin urmare recursul procurorului este vădit neîntemeiat. b. Recursul apărării

Recurentul a invocat dispozițiile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, susținând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor invocate în apel, iar decizia nu cuprinde motive suficiente care justifică soluția adoptată. El a invocat nulitatea actelor întocmite după 19 decembrie 2020 în legătură cu depășirea termenului de menținere în calitate de bănuit, lipsa motivării întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (1) Cod penal, existență a unei cauze care înlătură caracterul penal al faptei, precum și încasarea cheltuielilor judiciare pentru efectuarea expertizelor. i. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, se referă la motivarea deciziei instanței de apel. Atribuția instanței de motivare al hotărârii judecătorești, ar trebui interpretată ca o obligație de a combate convingător toate argumentele din apel care, dacă ar fi admise, ar schimba soluția instanței. Norma dată nu poate fi interpretată ca obligând instanța să combată argumentele care nu pot avea vreun efect asupra soluției. Acesta este 13 și standardul de motivare impus de art. 6 CoEDO (hotărârile Moreira Ferreira v. Portugalia (nr. 2), 2017, § 84; S.C. IMH Suceava S.R.L. v. România, 2013, § 40).

Recurentul pretinde că nu a primit răspuns la argumentul său aferent nulității actelor procesuale întocmite după 19 decembrie 2020. Instanța de fond a explicat și instanța de apel a subscris concluziei că pornirea urmăririi penale nu echivalează cu atribuirea calității de bănuit inculpatului (vezi para. 33 și 41). Urmărirea penală a fost pornită in rem la 23 septembrie 2020 iar Veaceslav Calmîc a fost recunoscut în calitate de bănuit la 08 octombrie 2020 (vezi para. 7 și 10), iar la 28 decembrie 2020 a fost pus sub învinuire (para. 10). Curtea Supremă de Justiție a indicat că expirarea calității de bănuit trebuie invocată la finele urmăririi penale. Neinvocarea ei la acea etapă face imposibilă invocarea ulterioară a acestor obiecții în instanța de judecată. Apărarea nu a invocat nici o obiecție la finele urmăriri penale aferent respectării termenilor de atribuire a calității de bănuit și de menținere a acesteia (vezi para. 10). Nulitatea actelor de procedură poate fi invocată doar dacă este afectată echitatea procesului sau drepturile părților (încheierea nr. 1ra-1138/24, § 46 și 48). Apărarea nu a indicat la nici o etapă a procesului care eventuale drepturi i-au fost afectate lui Veaceslav Calmîc în perioada 23 septembrie - 08 octombrie 2020 sau 19 decembrie - 28 decembrie 2020, și nici de ce pretinsa omisiune de atribuire a calității de bănuit sau menținerea ei după 19 decembrie 2020 ar impune nulitatea actelor. Prin urmare, acest argument este vădit neîntemeiat.

Apărătorul pretinde că argumentul său referitor la persistența legitimei apărări nu au primit răspuns. Instanța de fond și de apel au explicat detaliat de ce au apreciat că nu a existat un atac și de ce folosirea de către inculpat a unui cuțit în cadrul altercației cu Victor Roșior nu poate fi apreciată ca apărare contra unui presupus atac (para. 33 și 39). Prin urmare, acest argument este vădit neîntemeiat.

Argumentul recurentului privind încasarea neîntemeiată a cheltuielilor judiciare nu poate fi reținut. Instanțele de judecată au reținut că leziunea cu cuțitul, provocată la unul din degetele Svetlanei Roșior a fost cauzată în învălmășeala determinată de lupta dintre cei doi și încercarea ei de a-l înlătura pe Calmîc de pe soțul ei. Apărarea nu a contestat niciodată aceste circumstanțe. O asemenea faptă, chiar dacă nu a fost făcută intenționat, trebuia încadrată la art. 78 alin. (1) Cod contravențional. Toate cheltuielile încasate de la inculpat au fost necesare pentru stabilirea circumstanțelor cauzei. Prin urmare, și în această parte recursul este vădit neîntemeiat. ii. Art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

Temeiul de recurs stabilit la pct. 8) din Codul de procedură penală se referă la cazurile în care: a) nu a fost stabilită fapta infracțională, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-a constatat elementele constitutive sau faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii și b) când 55. 14 56. instanța s-a pronunțat asupra altei fapte decât cea care a constituit obiectul învinuirii formulate, cu excepția reîncadrării aceleiași fapte în baza legii mai blânde.

În speță, recurentul nu au motivat prezența unor astfel de erori judiciare. El pretinde că nu au fost arătate elementele și semnele variantei normative a infracțiunii. El contestă faptul că instanța de apel a reținut fapta prin subscriere la argumentele instanței de fond fără o motivare suplimentară. Aceste argumente se referă la probatoriu, care au fost examinate în contextul temeiului din art. 427 alin. (1) pct. 6). Varianta normativă a componenței de infracțiune este cea stabilită de norma de incriminare. Instanțele inferioare au făcut expres referire la art. 151 alin. (1) Cod penal și au arătat de ce faptele lui Veaceslav Calmîc conțin elementele și semnele acestei infracțiuni (vezi para. 33 și 39). Prin urmare și în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile declarate de avocatul Lilian Osoian și procurorul Cătălin Scutelnic împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 mai 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Vladislav Gribincea Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 15