1ra-523/2023 — Art.190 alin. 5 CP

Ala Fodor a fost apărată de mai mulți avocați. În recurs ea este apărată de avocatul Vladislav Roșca.

În prima instanță cauza a fost examinată în procedură generală. Ala Fodor a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal și condamnată la doi ani de închisoare. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat. Instanța a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de Asociația „Agape e.V.” (în continuare „Agape e.V.”). Procurorul Elena Ceruța și Ala Fodor au depus apel.

La 07 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile. La 12 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a dispus rejudecarea cauzei.

La 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul Alei Fodor și a admis apelul procurorului, pronunțând o nouă hotărâre potrivit căreia Ala Fodor a fost liberată de pedeapsă în legătură cu intervenirea prescripției. Instanța a admis integral acțiunea civilă înaintată de Agape e.V. împotriva Asociației Obștești Centrul de Reabilitare și Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilități de Intelect „CULTUM” (în continuare „AO Cultum”) și Ala Fodor.

La 26 și 27 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, avocatul Vladislav Roșca, în interesul Alei Fodor, și, respectiv, Nani Rodica, în interesul AO Cultum, au declarat recurs.

Urmărirea penală a fost pornită la 19 septembrie 2013, iar cauza penală a fost transmisă în instanța judecată la 03 august 2015. Prima instanță a examinat cauza în perioada 05 august 2015 - 03 aprilie 2019. Instanța de apel a examinat cauza în perioadele: 16 mai - 07 noiembrie 2019 și 24 iulie 2020 - 27 octombrie 2022. Curtea Supremă de Justiție a examinat anterior cauza în perioada 23 decembrie 2019 - 12 mai 2020. La 03 aprilie 2023, cauza a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție. 1 ÎN FAPT a. Învinuirea adusă

Ala Fodor a fost acuzată că, în perioada anilor 2009 - 2012, activând în calitate de președinte a AO Cultum, având scopul dobândirii mijloacelor financiare ale organizaţiei germane Agape e.V., prin înșelăciune verbală materializată în declarații, promisiuni fictive și folosindu-se de situația copiilor cu handicap ce frecventau centrul vechi din mun. Chișinău, sect. Rîșcani, com. Stăuceni, sub pretextul acordării calităţii de membru al AO Cultum, a convenit asupra investirii mijloacelor financiare de către Agape e.V. pentru construirea unui centru de zi nou, pentru cel puţin 24 persoane cu dizabilităţi mentale și înregistrarea Agape e.V. de rând cu AO Cultum în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova, pentru a garanta destinaţia permanentă a construcţiei corespunzătoare scopului ei. Potrivit capitolului III pct. 3.2. al Statutului AO Cultum, aprobat de Adunarea de constituire din 07 decembrie 2000 şi înregistrat la Ministerul Justiţiei la 22 februarie 2001, „Membru al organizaţiei poate deveni orice persoană (indiferent de naţionalitate, stare socială, confesiune) sau asociaţie obştească care acceptă sarcinile și scopurile prevăzute de statutul organizaţiei”.

Contrar condiţiilor convenite cu organizația Agape e.V., Ala Fodor, având un plan bine determinat şi scopul dobândirii ilicite a bunurilor Agape e.V., prin abuz de încredere şi înşelăciune, i-a determinat pe membrii Agape e.V., care au presupus eronat că împreună vor ajuta copiii din Republica Moldova cu AO Cultum, să achite în baza încrederii create, mijloace bănești pe perioada de timp 2009 – 2012, în sumă totală de 693.855,56 de euro, pentru construcția noului centru de zi pentru copii cu dizabilități, a specialiștilor, a serviciilor de întreținere a centrului, a personalului, a serviciilor comunale, administrarea contabilă prin intermediul unui program de contabilitate Lexware, acțiuni efectuate doar în baza promisiunilor false că va fi încheiat un acord de cooperare cu organizaţia Agape e.V. și va obţine calitatea de membrii în asociaţia și abuzând de încrederea acordată și-a realizat scopul criminal, negând și refuzând sub diferite pretexte inventate, executarea angajamentelor asumate, utilizând construcția centrului după bunul plac, prin ce a cauzat organizaţiei Agape e.V. un prejudiciu în proporții deosebit de mari, estimat la 693.855,56 de euro (10.458.970,55 de lei).

Acțiunile inculpatei au fost calificate conform art. 190 alin. (5) Cod penal.

La 24 septembrie 2013 și, respectiv, la 01 iulie 2015 Agape e.V. a fost recunoscută în calitate de parte vătămată (Vol. 1, f.d. 58; Vol. V, f.d. 54). La 01 iulie 2015, Agape e.V. reprezentată de Rudiger Frodermann, a înaintat o acțiune civilă împotriva Alei Fodor prin care a solicitat încasarea prejudiciul material în mărime de 693.855,56 de euro (Vol. V, f.d. 43-46). La aceeași dată, Agape e.V. a fost recunoscută în calitate de parte civilă (Vol. V, f.d. 54). Prin încheierea din 20 iulie 2018, la solicitarea Agape e.V., AO Cultum a fost recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă. Prin cererea concretizată, Agape e.V. a solicitat ca 2 prejudiciul material să fie încasat în mod solidar de la Ala Fodor și AO Cultum (Vol. VII, f.d. 109-110). b. Probatoriul

AO Cultum a fost înregistrată de Ministerul Justiției la 22 februarie 2001 (Vol. VI, f.d. 88). Potrivit pct. 3.2. din Statutul Asociației, membru al organizației poate deveni orice persoană (indiferent de naționalitate, stare socială, confesiuni etc.) sau organizație obștească care acceptă sarcinile și scopurile prevăzute de Statutul organizației. Potrivit pct. 3.4 din același Statut, primirea noilor membri are loc în conformitate cu cererea scrisă și respectiva hotărâre a Consiliului de administrație al organizației [...] (Vol. VI, f.d. 89-94).

Declarațiile martorilor (declarațiile lui Ludger Siener, Lothar Grimm, Axel Barth, Ortwin Schulte, Beate Blaha au fost depuse în cursul urmăririi penale și citite în ședința de judecată): Martor / funcție Declarații Rudiger El a inițiat relația cu Ala Fodor în anul 2005, în contextul Frodermann identificării unor proiecte destinate copiilor cu dizabilități mintale. (Director Agape Fiind impresionat de activitatea desfășurată la Stăuceni, Agape e.V.) e.V. a acceptat implicarea în proiectul de extindere și, ulterior, de construire a unui centru nou, asumându-și sprijin logistic și financiar, inclusiv donarea unui microbuz și furnizarea de ajutoare materiale. Cooperarea a fost condiționată de cerințe clare: dobândirea calității de membru al Agape e.V. al AO Cultum, ținerea contabilității în sistemul german Lexware și încheierea unui contract de cooperare. Deși aceste condiții au fost acceptate verbal de către Ala Fodor, contractul nu a fost niciodată semnat, iar solicitările repetate de formalizare au fost amânate pe diverse motive. Agape e.V. a obținut finanțări substanțiale din donații condiționate, inclusiv de la instituții din Germania, asumându-și obligația de a utiliza fondurile conform destinației declarate. Bugetul total al construcției centrului s-a ridicat la aproximativ 540.000 de euro, sumele fiind transferate prin diverse modalități, iar organizația a suportat inclusiv cheltuieli curente și contribuții voluntare la lucrările de construcție. În 2012, în cadrul unei întâlniri oficiale, reprezentanților Agape e.V. li s-a comunicat pentru prima dată că nu pot deveni membri ai AO Cultum și că nu pot fi înscriși în registrul bunurilor imobile, invocându-se prevederile statutare. Acest fapt a fost perceput ca o schimbare unilaterală a poziției inițiale și ca o încălcare a 3 înțelegerilor anterioare, generând conflictul. Agape e.V. s-a considerat indusă în eroare, întrucât investițiile au fost realizate în baza unor garanții verbale privind cooperarea și controlul asupra destinației bunurilor. În final, în lipsa unui acord formal și a recunoașterii drepturilor pretinse, organizația a inițiat demersuri legale pentru recuperarea sumelor investite, apreciate la peste 600.000 de euro. Ecaterina AO Cultum a fost fondată în anul 2000, activitatea fiind Crudu, Membru desfășurată inițial în subsolul bisericii romano-catolice, iar ulterior fondator și într-un imobil procurat în 2003. membru al Ea a confirmat că Agape e.V. a inițiat colaborarea și a propus Consiliului de demolarea clădirii vechi și preluarea finanțării proiectului de Administrare al construcție a unui centru nou. La începutul colaborării nu au fost AO Cultum impuse condiții privind dobândirea calității de membru sau dobândirea unui drept de co-proprietate asupra imobilului. Proiectul de cooperare a fost prezentat pe „sub masă” abia în 2011, după finalizarea construcției, și a fost respins după examinarea acestuia la ședințele Comitetului de Administrare şi Adunării Generale ale AO „Cultum”, deoarece condițiile nu au fost discutate inițial. Acest proiect prevedea calitatea de membru cu drept de vot pentru Agape e.V., înscrierea ca coproprietar al Agape e.V. în registrul bunurilor imobile și majorarea numărului de beneficiari. Ulterior, AO Cultum a pregătit un alt proiect de acord, care urma a fi consultat cu un avocat (Aliona Bleah, reprezentantul Agape e.V. în Moldova), lucru care nu s-a mai întâmplat. În iunie 2012, Fodor a fost invitată în Germania și a fost impusă să semneze proiectul propus de Agape.e V.. Ultima a refuzat. Ulterior, finanțarea a fost sistată, fapt care a afectat activitatea centrului. Potrivit statutului AO Cultum, membrii pot fi doar persoane cu viză de reședință și domiciliu în Republica Moldova, iar persoanele străine nu pot deveni nici fondatori și nici membri ai Asociației. Modificările statutare din 2013 nu au vizat prevederile care se referă la calitatea de membru al Asociației. Ea a confirmat contribuția financiară a Agape (aproximativ 500.000 de euro), aportul AO Cultum (terenul, autorizațiile și suma de aproximativ 20.000 de euro transferată de AO Cultum Germania). Svetlana Ea a aflat că AO Cultum adunase în jur de 450.000 de euro și Gheorghiu multe materiale de construcție. Acești bani au fost transferați din (Cenzor în AO donațiile obținute de Agape e.V. în Germania. Banii au fost 4 Cultum / Părinte transmiși în calitate de donații, prin transferuri bancare, dar nu a al unui copil auzit niciodată de existența unui contract sau de existența altor beneficiar) condiții din partea donatorilor. Din cauza unor neînțelegeri cu persoanele din Germania legate de calitatea de membru și coproprietatea asupra Centrului, acesta își va încheia activitatea. Rodica Nani O parte din bani (20.000 de euro) veneau de la Cultum Germania (Membru al AO și au fost transferați prin Agape AO Cultum. Centrul a fost Cultum) construit pe baza donațiilor Agape e.V. Sumele au fost primite drept donații, fără condiții impuse inițial de donator. Construirea a fost finalizată, cu excepția documentației și darea în exploatare, deoarece au apărut probleme din partea Agape e.V. și alte neînțelegeri legate de un proiect de contract pe care aceștia l-au prezentat spre sfârșitul proiectului. De la ședințele Comitetului i-a devenit cunoscut că s-a investit pentru construcția Centrului 300.000 de euro, iar Ala Fodor nu ar fi beneficiat de avantaje patrimoniale. Agape e.V. nu a avut pretenții determinate de faptul că banii ar fi fost utilizați contrar scopului. Lothar Grimm Între Agape e.V. și AO Cultum a fost convenită, începând cu anul (Președinte 2008, o colaborare pentru edificarea unui centru nou destinat Agape e.V.) persoanelor cu dizabilități, colaborare care urma să fie reglementată printr-un acord de cooperare. A fost prezentat un model a unui acord de cooperare pentru a fi analizat de către AO Cultum. Agape e.V. s-a angajat în construcția Centrului cu condiția obținerii calității de membru, care a fost promisă verbal din 2008, dar tergiversată de Ala Fodor sub diferite pretexte. Agape e.V. a insistat asupra acestor clauze, dar AO Cultum nu şi-a îndeplinit angajamentele asumate din septembrie 2008, deşi Agape e.V. a insistat asupra lor în iulie 2011, la 08 februarie şi 14 iulie 2012. Construcția Centrului a început fără semnarea unui acord care să includă aceste condiții, deoarece pentru Agape e.V. sunt importanți copiii, iar relația cu AO Cultum era bazată pe încredere. După finalizarea construcției, Agape e.V. continua achitarea costurilor de funcționare a Centrului. Agape e.V. a acceptat colaborarea cu AO Cultum exclusiv cu condiția dobândirii calității de membru în cadrul acesteia, în vederea garantării realizării scopului centrului. Această condiționare a fost justificată prin necesitatea exercitării unui drept de decizie asupra continuității activității centrului și asigurării accesului la transparența contabilă, pentru a garanta o funcționare durabilă, conformă cu obiectul statutar – respectiv acordarea de asistență unui număr minim de copii și adolescenți. În perioada 2009–2012, Agape e.V. a transferat în mod regulat 5 mijloace financiare la solicitarea AO Cultum pentru construcție și cheltuieli curente, cu obligația prezentării unor rapoarte privind utilizarea fondurilor. În 2012, rapoartele nu au mai fost transmise, deși transferurile au continuat În cadrul întâlnirilor din mai 2012 și decembrie 2012, Agape a reiterat solicitările privind semnarea acordului de cooperare, obținerea calității de membru și înscrierea dreptului ei în Registrul bunurilor imobile, iar la întâlnirea din decembrie 2012 aceste cerințe ar fi fost refuzate. În ianuarie 2013, A.O. Cultum a transmis o nouă solicitare de finanțare pentru cheltuieli curente. Ludger Siener El a declarat că este membru al consiliului de conducere al Agape (Membru e.V. din anul 2010. Anterior, el a activat în cadrul Agape e.V. în Consiliul de calitate de cenzor, cunoscând în detaliu colaborarea cu AO conducere al Cultum. Agape e.V.) Potrivit acestuia, rolul Agape e.V. în proiect a constat în identificarea și atragerea surselor de finanțare din Germania, elaborarea proiectului tehnic prin intermediul arhitectului Axel Barth, precum și implicarea directă în procesul de construcție și supraveghere a lucrărilor. Pe durata implementării proiectului centrului, reprezentanții Agape e.V. au insistat constant asupra încheierii unui contract de cooperare care să reglementeze expres drepturile și obligațiile părților, inclusiv garanțiile privind utilizarea imobilului și realizarea scopului proiectului. Condiția obținerii calității de membru al Agape e.V. în cadrul AO Cultum a fost discutată și acceptată verbal de Ala Fodor. Materializarea acesteia a fost amânată repetat, fiind invocate diverse impedimente, inclusiv de ordin legislativ. În pofida demersurilor ulterioare – deplasarea conducerii Agape e.V. în Republica Moldova în iulie 2011 pentru prezentarea unui proiect de contract, invitarea lui Ala Fodor în Germania în mai 2012 pentru clarificarea cooperării și o nouă întrevedere în decembrie 2012 – nu s-a dus la semnarea acordului. Abia în decembrie 2012 a fost comunicat explicit refuzul acordării calității de membru și al înscrierii Agape e.V. în registrul bunurilor imobile. Formalizarea colaborării constituia, din perspectiva Agape e.V., o garanție esențială pentru respectarea destinației donațiilor și asigurarea durabilității proiectului, iar tergiversările și refuzul final au generat deteriorarea relațiilor dintre părți. Axel Barth Martorul este arhitect din Germania și a fost implicat în proiect. El (Arhitect Agape a declarat că a participat la elaborarea proiectului tehnic al centrului pentru copii cu dizabilități din com. Stăuceni, construcția 6 e.V.) fiind realizată în baza planurilor întocmite de el și cu implicarea specialiștilor germani, la inițiativa și cu finanțarea Agape e.V. Agape e.V. a asigurat atât resursele financiare, cât și expertiza tehnică necesară, iar lucrările au fost executate de o întreprindere din Republica Moldova, selectată în coordonare cu AO Cultum. Finanțarea construcției a provenit din mijloace obținute în Germania pentru un scop determinat, inclusiv prin contracte de alocație cu organizații donatoare, iar materialele și instalațiile pentru centru au fost procurate și importate din Germania. Proiectul a avut un caracter comun, însă Agape e.V. a condiționat implicarea sa de existența unui cadru formal de cooperare și de asigurarea utilizării edificiului conform destinației stabilite. Ulterior inaugurării oficiale a centrului, au apărut tensiuni legate de nefinalizarea acordului de cooperare și de neîndeplinirea condițiilor discutate anterior (obținerea calității de membru al AO), aspecte care au afectat relațiile dintre părți și realizarea deplină a obiectivelor proiectului. Ortwin Schulte El au declarat că pe durata implementării proiectului centrului din & Beate Blaha com. Stăuceni, reprezentanții Agape e.V. au insistat constant (membri Agape asupra încheierii unui contract de cooperare care să reglementeze e.V.) expres drepturile și obligațiile părților, inclusiv garanțiile privind utilizarea imobilului și realizarea scopului proiectului. Condiția obținerii calității de membru al Agape e.V. în cadrul AO Cultum a fost discutată și acceptată verbal de Ala Fodor, însă materializarea acesteia a fost amânată repetat, fiind invocate diverse impedimente, inclusiv de ordin legislativ. În pofida demersurilor ulterioare – deplasarea conducerii Agape în Republica Moldova în iulie 2011 pentru prezentarea unui proiect de contract, invitarea Ala Fodor în Germania în mai 2012 pentru clarificarea cooperării și o nouă întrevedere în decembrie 2012 – nu s-a ajuns la semnarea acordului. Abia în decembrie 2012 a fost comunicat explicit refuzul acordării calității de membru și al înscrierii Agape e.V. în registrul bunurilor imobile.

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 05 februarie 2015, consemnează examinarea actelor care se referă la raporturile dintre Agape e.V. și AO Sterstunden cu referire la ajutorul pentru copiii din România și țările din Europa de Sud-Est, și anume: Acordul încheiat între aceste două asociații din 20 februarie 2009, declarația de consimțământ în limba germană depusă pentru AO Sternstunden din 25 februarie 2009 și cererea de solicitare a promovării Sterstunden din 25 februarie 2008. Acordul din 20 februarie 2009 încheiat între cele două asociații stabilește alocarea a 160.000 de euro pentru proiect, 7 condiționată de utilizarea strict conform scopului în termen de doi ani, cu dreptul de rezoluțiune în caz de utilizare necorespunzătoare (Vol. IV, f.d. 141 - 153).

Procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29 mai 2015 consemnează examinarea actelor expediate de Ministerul Justiției din dosarul AO Cultum, care includ procese verbale ale Adunării Generale a Asociației, Statutul, inclusiv Statutul cu modificările ulterioare din 30 martie 2004 și, respectiv, 07 februarie 2013 (vol. IV pag. 229-250 Vol. V, f.d. 1 - 20). Statutul AO Cultum a fost înregistrat la 22 februarie 2001 și modificat la 30 martie 2004 prin menținerea regulilor generale privind calitatea de membru (persoane fizice și juridice care acceptă scopurile organizației). La 07 februarie 2013, în baza procesului-verbal nr. 1 din 21 ianuarie 2013, statutul a fost modificat în sensul recunoașterii fondatorilor ca membri de drept și al extinderii categoriilor de membri eligibili, incluzând cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini și apatrizi domiciliați în Republica Moldova care susțin obiectivele asociației (Vol. IV - V, f.d. 201 – 227 și 1 - 18).

Documentele ridicate de la Roediger Frodermann, inclusiv documente financiar-contabile, acte contractuale, procese-verbale de recepție, facturi fiscale și ordine de plată, se referă la finanțarea proiectului, executarea etapizată a lucrărilor de construcție, efectuarea plăților și implicarea furnizorilor, și arată circuitul complet al operațiunilor financiare și materiale aferente edificării centrului de zi, după cum urmează (Vol. II – III și IV, f.d. 18 – 250; 1 -250 și 1 - 24): a. Documente financiar-contabile privind finanțarea și evidența cheltuielilor proiectului, care cuprinde copii ale situațiilor provizorii ale cheltuielilor, extrase bancare și evidențe contabile aferente anilor 2009-2012. Documentele certifică transferurile financiare dintre Agape e.V. și AO Cultum, precum și utilizarea mijloacelor pentru construcția și funcționarea centrului de zi pentru copii din com. Stăuceni; b. Acte contractuale și de modificare a raporturilor care includ acordul adițional la contractul de antrepriză care stabilește modificarea valorii lucrărilor executate de antreprenor; c. Documente privind executarea și recepția lucrărilor de construcție includ procese-verbale de recepție și facturi fiscale emise în perioada februarie-septembrie 2010, care reflectă volumele lucrărilor executate și valoarea acestora, în temeiul contractului de antrepriză; d. Documente de plată aferente lucrărilor executate includ ordinele de plată și documentele bancare și se referă la transferurile bănești către executant pentru lucrările realizate; 8 e. Acte privind lucrări și livrări conexe construcției includ documentele de recepție și facturare emise de furnizori terți și se referă la executarea lucrărilor și livrărilor auxiliare construcției.

Documentele menționate în paragraful precedent au fost examinate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04 februarie 2015, potrivit căruia s-a stabilit că Agape e.V. a efectuat cheltuieli în scopul construcției centrului de zi pentru copii cu dizabilități, remunerarea personalului, întrețineri curente ale construcției, achitarea utilităților și altor costuri administrative, pe perioada 2009-2012, în sumă de 693.855,56 de euro (Vol. II, f.d. 2-17).

Agape e.V. a finanțat construirea, dotarea și amenajarea Centrului de zi pentru copii cu dizabilități prin trei categorii de plăți efectuate pe parcursul anilor 2009-2011: transferuri bancare directe către A.O. „Cultum” și plăți directe pentru materiale de construcție, instalații, echipamente și transport efectuate de Agape e.V. Astfel, în anul 2009 au fost transferați 33.500 de euro în câteva rate cu titlu de cheltuieli de construcție, în anul 2010 au fost efectuate plăți în valoare totală de 332.392,71 de euro, din care 260.000 de euro transferuri bancare către „Cultum” și 72.392,71 de euro cheltuieli directe pentru materiale, instalații electrice, sisteme de încălzire și transport, iar în anul 2011 suma totală a constituit 198.303,86 de euro, acoperind lucrări interioare, sisteme solare, mobilier, echipament adaptat pentru copii cu dizabilități și manoperă. Totalul cheltuielilor destinate exclusiv construcției centrului se ridică la 564.196,57 de euro, excluzând cheltuielile curente de funcționare a centrului, salariile personalului și costurile de deplasare a membrilor Agape e.V. în Republica Moldova.

Potrivit scrisorii ÎS „CADASTRU” din 26 martie 2013, pe numele Alei Fodor nu sunt înregistrate bunuri imobile cu drept de proprietate pe teritoriul Republicii Moldova (Vol. VI, f.d. 107).

La 28 ianuarie 2003, AO Cultum a cumpărat casa de locuit cu suprafața de 65,6 m.p., construcțiile auxiliare și terenul de pe lângă casă cu suprafața de 0,0736 ha, care se află în mun. Chișinău, c. Stăuceni, str. A. Livezilor 35 (Vol. VI, f.d. 115).

Potrivit proiectul contractului de parteneriat din anul 2008, care a fost propus și transmis de Agape e.V. către AO Cultum, scopul parteneriatului consta în construirea unui centru de zi pentru copii și tineri cu handicap de intelect. Sarcinile Agape e.V. țineau de acumularea donațiilor, acordarea susținerii și consultanței Centrului, iar sarcinile AO Cultum țineau de oferirea instruirii și asistenței persoanelor cu handicap, utilizarea bunurilor conform scopului și elaborarea rapoartelor financiare în programul Lexware, cu prezentarea planului anual de buget (Vol. VI, f.d. 121).

Conform procesului-verbal al ședinței Consiliului de Administrare al AO Cultum din 08 octombrie 2008, Ala Fodor a informat despre vizita din 9 septembrie a Agape e.V. din Germania, în scop de documentare și informare despre activitatea Asociației din Republica Moldova. Conform procesului-verbal al ședinței din 15 ianuarie 2009, Consiliul a aprobat propunerile Alei Fodor de reconstrucție a Centrului din sursele acumulate din Germania prin organizațiile Agape e.V. și AO Cultum; evaluarea imobilului și perfectarea actelor pentru obținerea certificatelor de demolare, urbanism și construcție. La ședințele din 19 februarie și 24 septembrie 2010, s-a discutat despre modul de primire și distribuire a ajutorului umanitar oferit de Agape e.V. (Vol. VI, f.d. 124-131).

La 11 iunie 2009, Consiliul comunei Stăuceni a acceptat proiectarea și construcția centrului (Vol. VI, f.d. 152). Între 21 august 2009 și 10 februarie 2010, Primăria comunei Stăuceni a eliberat certificatul de urbanism, autorizațiile de demolare și construire (Vol. VI, f.d. 153-155).

La 08-09 iulie 2011, a avut loc ședința Consiliului de Administrare al AO Cultum, cu participarea membrilor Agape e.V. (Lothar Grimm, Siener Ludger, Axel Barth și Rudiger Frodermann). La încheierea ședinței, membrii Agape e.V. au transmis un proiect de contract de cooperare pentru semnare de către AO Cultum (Vol. VI, f.d. 132-133). Potrivit acestui proiect, organizarea colaborării se baza pe: a) acordarea membrilor Agape posibilitatea de a deveni membri ai AO Cultum și membrii acesteia de a deveni membri ai Agape; b) desfășurarea ședințelor regulate ale Consiliului AO Cultum, când este posibil în prezența reprezentantului Agape e.V. c) la stabilirea obiectivelor anuale se va conveni asupra proiectelor importante cu privire la activitatea și dezvoltarea Centrului de zi „Casa Elim”; d) la modificarea folosirii sau a proprietății Centrului de zi „Casa Elim” este necesar acordul ambilor parteneri. Dacă conform legilor Republicii Moldova este posibil, clauza cu privire la consimțământul ambilor parteneri trebuie inclusă în registrul funciar (Vol. VI, f.d. 134-137). Acordul a fost examinat la ședința Consiliului din 29 iunie 2012, iar membrii au decis că AO Cultum trebuie să consulte un jurist (Vol. VI, f.d. 138).

La 12 decembrie 2012, AO Cultum a întocmit propriul proiect de acord. Potrivit acestuia, Agape e.V. declară că oricare donații sunt transmise sau executate dezinteresat, cu titlu de donație sau grant nerambursabil, sau orice altă formă gratuită; Agape e.V. sau finanțatorul ei nu se așteaptă la o compensare echivalentă a contravalorii donației sub orice formă, inclusiv solicitarea admiterii în calitate de membru a AO Cultum sau în calitate de coproprietar al bunului (Vol. VI, f.d. 141-145).

La ședința Consiliului AO Cultum din 12-14 decembrie 2012, membrii Consiliului și reprezentanții Agape e.V. (Rudiger Frodermann și Lothar Grimm) au discutat proiectul acordului de cooperare. În contextul unor disensiuni între reprezentanții asociațiilor, Rudiger Frodermann a renunțat la ideea de a deveni membru al AO Cultum, dar a condiționat continuarea finanțării de obținerea coproprietății (Vol. VI, f.d. 149-151). 10

La 21 ianuarie 2013, Ludger Siener, într-un mesaj electronic adresat Alei Fodor, a comunicat că Agape e.V. nu va mai face plăți în adresa AO Cultum, cu excepția celor destinate pentru acoperirea cheltuielilor pentru energia termică, până la momentul în care vor vedea progrese cu referire la contractul de cooperare, înregistrarea în cadastrul funciar și îndeplinirea cerinței referitoare la creșterea numărului de copii aflați în îngrijire în Casa Elim. De asemenea, el a atenționat-o pe Ala Fodor că, în cazul neîndeplinirii condițiilor menționate, ultima va fi atrasă la răspundere (Vol. VII, f.d. 57).

La 03 iulie 2015 în baza încheierii Judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Sergiu Bularu, a fost aplicat sechestru bunurilor imobile, terenul pentru construcții, amplasat pe adresa: mun. Chișinău, com. Stăuceni, str. Livezilor, 35, și imobilul construit pe terenul menționat ce aparțin cu drept de proprietate AO Cultum cu numărul de înregistrare 1679, în vederea asigurării reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune. Încheiere ce a fost transmisă Î.S. „Cadastru” la 10 iulie 2015 (Vol. V, f.d. 77 - 79). b. Poziția apărării

Ala Fodor nu a recunoscut învinuirea, declarând că este specialist în psihopedagogie și logopedie și activează din 1996 în domeniul asistenței copiilor cu dizabilități. Ea a inițiat în anul 2000 constituirea Centrului de Reabilitare și Integrare Socială „Cultum”, ulterior înregistrat ca organizație obștească. Aceasta are scopul prevenirii instituționalizării, reabilitarea și integrarea socială a copiilor cu dizabilități. AO Cultum a funcționat ca organizație non-profit, finanțată din donații și granturi, fiind condusă de un Consiliu de Administrare și de președinte. Statutul a fost modificat în 2004 și, ulterior, în 2013, fără vreo legătură cu divergențele apărute ulterior cu Agape e.V. Patrimoniul asociației, inclusiv imobilul din Stăuceni, a fost înregistrat pe numele acesteia. Relația cu Agape e.V. a început în 2005, prin intermediul unor vizite și donații constând în bunuri umanitare și, ulterior, transferuri financiare. În perioada 2009–2012, Agape e.V. a transferat aproximativ 400.000 de euro cu titlu de donație pentru susținerea activităților centrului și pentru construcția unui nou edificiu, sumele fiind reflectate în evidența contabilă și raportate prin programul Lexware. Construcția noului centru din Stăuceni a fost realizată în perioada 2010-2011, în baza unui proiect elaborat de arhitect german și autorizat conform legislației. Donațiile au fost utilizate exclusiv conform destinației sociale, fiind supuse evidenței contabile, controalelor vamale și auditului, iar centrul deservește în prezent aproximativ 20 de copii cu dizabilități. Divergențele cu Agape e.V. au apărut în anul 2011, odată cu transmiterea unui proiect de acord de cooperare ce conținea condiții considerate noi și neagreate anterior, inclusiv solicitarea ca Agape e.V. să devină co-proprietar al centrului. Consiliul de Administrare al AO Cultum a respins această solicitare, apreciind-o ca nejustificată și contrară statutului organizației. În anul 2012 finanțările din partea Agape e.V. au fost sistate, motivul real fiind refuzul de a accepta coproprietatea asupra imobilului. Aceasta 11 a negat existența vreunei îmbogățiri fără just temei, susținând că toate mijloacele financiare și materiale au fost utilizate în interesul copiilor beneficiari, iar patrimoniul centrului aparține legal AO Cultum. c. Sentința

La 03 aprilie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a recunoscut-o vinovată pe Ala Fodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal și a condamnat-o la doi ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de doi ani, cu obligarea inculpatei să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțământul organului competent. Acțiunea civilă înaintată de Agape e.V. a fost admisă în principiu.

Instanța a decis recalificarea faptei din escrocherie în cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere (art. 196 alin. (4) Cod penal), deoarece probele administrate nu au demonstrat intenția inculpatei de a-și însuși bunurile. Infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înşelăciune este o infracțiune materială care se consideră consumată din momentul producerii daunelor materiale în proporții deosebit de mari. Acestea au fost aduse Agape e.V. în rezultatul acțiunilor Alei Fodor exprimate prin: prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, precum și prin comportamentul dolosiv și viclean, inducând în eroare factorii de decizie ai organizației germane Agape e.V. cu referire la încheierea unui acord scris de cooperare cu organizația Agape e.V. Potrivit acestui acord, în schimbul investirii mijloacelor financiare de către Agape e.V. pentru construirea unui centru de zi nou, pentru cel puțin 24 persoane cu dizabilități mentale, membrilor organizației Agape e.V. le va fi atribuită calitatea de membru al AO Cultum, și organizația germană Agape e.V. va fi înregistrată de rând cu AO Cultum în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova, pentru a garanta destinația permanentă a construcției corespunzătoare scopului ei. Urmând planul bine determinat, Ala Fodor, prin comportamentul dolosiv și viclean, i-a determinat pe membrii organizației germane să achite AO Cultum mijloace bănești pe perioada de timp 2009-2012 în sumă de aproximativ 693.855,56 de euro, pentru construcția noului centrul de zi pentru copii cu dizabilități, specialiştilor, serviciilor de întreținere a centrului, personalului, serviciilor comunale, administrarea contabilă prin intermediul unui program de contabilitate Lexware. Aceste acțiuni au fost efectuate doar în baza promisiunilor false că va fi încheiat un acord de cooperare cu organizația Agape e.V., iar ulterior negând și refuzând sub diferite pretexte executarea angajamentelor asumate. Prin aceasta, Ala Fodor a cauzat organizației Agape e.V. un prejudiciu în proporții deosebit de mari, estimat la suma de aproximativ 693.855,56 de euro.

Instanța a respins ca neîntemeiată încadrarea juridică în baza art. 190 alin. (5) din Codul penal, reținând că beneficiarul mijloacelor bănești și al bunurilor materiale a fost AO „Cultum” – persoană juridică distinctă – și nu inculpata, în 12 calitate de persoană fizică. În temeiul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 837/1996 privind asociațiile obștești, bunurile aparțin asociației, iar membrii acesteia nu dețin un drept de proprietate asupra vreunei cote-părți. Prin urmare, acuzarea nu a probat însușirea efectivă a bunurilor de către inculpată. d. Prima procedură de apel și recurs

La 17 aprilie 2019, Ala Fodor a declarat apel. Ea a cerut achitarea, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, precum și respingerea acțiunii civile și scoaterea sechestrului.

La 17 aprilie 2019, procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Elena Ceruța, a declarat apel, solicitând casarea sentinței, recunoașterea vinovăției Alei Fodor de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal și condamnarea acesteia la 10 ani de închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita activități legate de administrarea întreprinderilor, gestionarea bunurilor și mijloacelor financiare pe un termen de până la cinci ani. De asemenea, procurorul a solicitat admiterea acțiunii civile și menținerea sechestrului. Procurorul nu a fost de acord cu reîncadrarea faptei, deoarece probele demonstrează comiterea infracțiunii de escrocherie.

La 07 noiembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins apelurile. Instanța a concluzionat că prima instanță a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept, confirmând vinovăția inculpatei pentru infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal. Referitor la încadrarea juridică a faptei, instanța de apel a subscris motivelor primei instanțe. Probele administrate nu demonstrează dobândirea ilicită a bunurilor în sensul sustragerii pentru sine, ci o eschivare frauduloasă de la onorarea unor angajamente financiare și juridice asumate față de organizația germană Agape e.V. Instanța a reiterat constatarea primei instanțe conform căreia mijloacele bănești și bunurile materiale au fost transferate pe conturile și în patrimoniul AO Cultum, care este o persoană juridică distinctă, și nu în posesia inculpatei. Asociația obștească răspunde delictual ca subiect independent de drept, iar acuzarea nu a dovedit faptul însușirii acestor bunuri de către inculpată. Instanța a subscris motivelor primei instanțe, reținând că inculpata a acționat cu intenție directă, utilizând promisiuni fictive (acordarea calității de membru și înregistrarea coproprietății) pentru a determina Agape e.V. să finanțeze construcția noului centru. Refuzul ulterior de a executa aceste angajamente, după finalizarea construcției, a fost calificat drept un comportament dolosiv care a cauzat un prejudiciu material cert de 693.855,56 de euro. Instanța a respins argumentele apărării care susțineau că sumele primite ar fi fost donații necondiționate, confirmând în schimb concluzia instanței de fond că aceste fonduri aveau statutul de alocații legate de un scop precis. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a fost de acord cu instanța de fond că suma prejudiciului 13 care a fost constatat nu coincide cu suma prejudiciului indicată în acţiunea civilă înaintată, iar în condițiile în care unii martori au indicat că suma încă urmează a fi stabilită, acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanţa civilă. Decizia motivată a fost pronunțată la 19 noiembrie 2019.

La 28 noiembrie 2019, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Dorina Tăut, a depus recurs, solicitând dispunerea rejudecării cauzei. Procurorul nu a fost de acord cu faptul că instanța de apel a menținut soluția de reîncadrare a faptei.

La 19 decembrie 2019, Ala Fodor și avocatul Viorica Gladun au declarat recurs, solicitând achitarea Alei Fodor din motiv că în acțiunile acesteia lipsesc elementele componenței de infracțiune prevăzut de art. 196 alin. (4) Cod penal.

La 12 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis, în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, recursurile depuse de procurorul Dorina Tăut, Ala Fodor și avocatul acesteia, Viorica Gladun, a casat decizia instanței de apel și a dispus rejudecarea cauzei de către curtea de apel. Instanța a constatat că instanța de apel nu s-a pronunțat în coroborare cu ansamblul de probe asupra principalelor motive invocate în apelul procurorului, cu privire la vinovăția Alei Fodor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. De asemenea, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor inculpatei care se referă la nevinovăția acesteia, în special omisiunea de a stabili competențele și limitele atribuțiilor sale statutare în calitate de președinte al AO Cultum, ignorând prevederile Statutului potrivit cărora organul suprem de conducere este Adunarea Generală; omisiunea aprecierii probelor apărării care demonstrează practica de colaborare a AO Cultum, cu diferite organizații de binefacere, implementarea proiectelor sociale, raportarea utilizării mijloacelor băneşti, care în toate cazurile parvin sub formă de donații pentru un scop definit; punerea la baza sentinței a declarațiilor martorilor (cetățeni germani) care nu au fost audiați pe viu, fără a motiva absența acestora (vezi para. 13); omisiunea calificării mijloacelor financiare parvenite la AO Cultum prin prisma cadrului juridic național care reglementează regimul juridic al donațiilor; omisiunea aprecierii proceselor-verbale ale ședințelor consiliului de administrare al AO „Cultum”; constatarea eronată a existenței unei pretinse promisiuni privind înscrierea Agape e.V. alături de AO Cultum în Registrul bunurilor imobile. e. A doua procedură de apel

La 27 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul Alei Fodor, a admis apelul procurorului, a casat integral sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Ala Fodor a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal, fiind liberată de pedeapsa penală ca urmare a intervenirii termenului de prescripție. Instanța a admis integral acțiunea civilă înaintată de Agape e.V. și a dispus încasarea în mod solidar a prejudiciului 14 material în sumă de 693.855,56 euro de la AO Cultum și Ala Fodor, menținând măsura de asigurare asupra bunurilor imobile până la executarea deplină a acțiunii civile.

Instanța de apel a subscris poziției primei instanțe, subliniind că acțiunile inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 196 alin. (4) Cod penal. Instanța a stabilit că probele administrate nu au demonstrat însușirea ilicită a bunurilor în patrimoniul propriu al inculpatei, argumentând că mijloacele financiare și materialele de construcție au fost transferate pe contul AO Cultum, care este un subiect independent al raporturilor civile cu un patrimoniu distinct, nefiind probată sporirea masei patrimoniale a inculpatei sau utilizarea bunurilor în scopuri personale. Mecanismul de cauzare a daunelor este propriu infracțiunii de la art. 196 Cod penal, întrucât prejudiciul s-a produs prin eschivarea de la formalizarea cooperării, fără ca fapta să întrunească elementele unei însușiri specifice escrocheriei. Inculpata a creat o falsă reprezentare a realității, promițând încheierea unui acord de cooperare, acordarea calității de membru și înregistrarea organizației germane ca coproprietar în Registrul bunurilor imobile pentru a garanta destinația permanentă a centrului. Sub influența acestor promisiuni fictive, Agape e.V. a fost determinată să achite suma de 693.855,56 de euro, investind în baza unei încrederi depline în persoana inculpatei. Ala Fodor a negat ulterior aceste înțelegeri, acționând ca singurul factor de decizie real în cadrul AO „Cultum”. Decizia motivată a fost pronunțată la 29 decembrie 2022. g. Recursurile

La 26 ianuarie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu, a contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând dispunerea rejudecării cauzei. Recursul se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală. Procurorul susține că, în cadrul cercetării judecătorești, acuzarea a probat întrunirea elementelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal. Procurorul menționează că sumă de 693.855,56 euro a fost transmisă de organizația Agape e.V. sub influența unei fapte mincinoase prezentată ca adevărată. Finanțarea a fost condiționată de încheierea unui acord de cooperare, acordarea calității de membru și înregistrarea coproprietății asupra clădirii. Instanța de apel a interpretat eronat probele administrate, inclusiv prin denaturarea conținutului acestora, și nu a apreciat declarațiilor martorilor și reprezentantului părții vătămate. Instanțele au încălcat art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală atunci când au recalificat fapta. Schimbarea încadrării juridice este surprinzătoare, deoarece nu a constituit obiectul cercetării judecătorești și al dezbaterilor judiciare. Procurorul susține că acțiunea civilă trebuia soluționată prin admiterea integrală, deoarece partea vătămată a prezentat probe care demonstrează temeinicia pretențiilor. Procurorul mai invocă faptul că, la reîncadrarea juridică a faptei, instanța nu a corelat fapta prejudiciabilă cu norma de incriminare, nefiind reținute elementele distinctive ale 15 art. 196 alin. (4) Cod penal. Analiza comparativă între fapta reținută în rechizitoriu (art. 190 alin. 5) și cea reîncadrată (art. 196 alin. 4) arată că acestea sunt identice.

La 27 ianuarie 2023, avocatul Vladislav Roșca, în numele Alei Fodor, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală. El a solicitat achitarea Alei Fodor, din motivul lipsei existenței faptei, respingerea acțiunii civile și anularea măsurii de asigurare. Avocatul susține că instanța de apel a pus la baza deciziei doar probele prezentate de acuzare, ignorând probele apărării. Instanța a ignorat poziția inculpatei și procesele-verbale ale ședințelor Consiliului de Administrare (2008-2012), care demonstrează că toate acțiunile de colaborare cu Agape e.V. au fost protocolate, reflectând situația de la vizitele inițiale, de la demararea construcției până la inaugurare. Aceste documente indică faptul că un proiect de contract de cooperare a fost prezentat de partea germană abia la finalul construcției, la ședința Consiliului de administrare al AO Cultum pe 29 iunie 2012, nefiind discutat sau studiat anterior. Nu există nicio probă care să indice o promisiune verbală pentru un acord condiționat. Este straniu ca cetățeni germani, care sunt recunoscuți în calitate de persoane super pedante, să admită o finanțare de peste jumătate de milion de euro fără înscrisuri care să specifice clar condiționările. În absența acestor înscrisuri la începutul proiectului, finanțarea trebuie interpretată ca fiind sub forma unor donații necondiționate. Dacă situația reală ar fi fost alta, Agape e.V. deținea probe care le-ar fi permis să se adreseze cu acțiune în instanța de judecată în ordine civilă. Raportul dintre AO Cultum și Agape e.V. a fost unul de colaborare dezinteresată pentru atingerea scopurilor statutare de ajutorare a copiilor cu dizabilități prin construirea unui centru. Mijloacele bănești donate provin, la rândul lor, din donații colectate de partea germană de la cetățeni, iar sigiliul DZI deținut de Agape e.V. obligă la transparență și utilizarea banilor conform scopului, dar nu conferă distribuitorului drept de proprietate asupra donațiilor.

Potrivit recursului apărării, probele apărării, inclusiv extrasele din programul de contabilitate Lexware, confirmă că toate sursele financiare au fost utilizate exclusiv pentru construirea centrului, remunerarea personalului și întreținerea clădirii. În plus, parteneriatul a fost preluat de la AO „Cultum Germania”, care colectase anterior 20.000 euro pentru renovare, transferând acest parteneriat fără condiții. Terenul pe care a fost construit centrul de zi a fost procurat din donații, inclusiv prin suportul financiar al organizației „KINDERMISSIONWERK”, care nu a intervenit cu condiții. Instanța a ignorat Legea nr. 1420-XV cu privire la filantropie și sponsorizare, care definește activitatea filantropică drept ajutor material benevol și necondiționat, fără a cere recompensă sau executarea unor obligații. De asemenea, Legea nr. 1491 privind ajutoarele materiale stabilește că donatorii și distribuitorii (cum este Agape e.V.) acordă aceste ajutoare gratuit beneficiarilor din motive umanitare. Toate transferurile bancare efectuate de Agape e.V. către AO Cultum au utilizat codul 16 operațional 413, atribuit exclusiv granturilor, donațiilor și sponsorizărilor. Autorizațiile vamale și actele de audit post-vămuire confirmă că materialele de construcție și utilajele au fost introduse în Republica Moldova cu titlu de donație (ajutor umanitar), fiind scutite de taxe vamale în baza acestui statut.

Potrivit instanței de apel, declarațiile martorilor Gheorghiu, Nani, Mereacre, Cebotari au demonstrat existența daunei în proporții deosebit de mari, însă unii martori confirmă că AO Cultum nu avea obligații contractuale față de Agape e.V. Instanța de apel nu a motivat concluzia sa potrivit căreia declarațiile respective sunt combătute prin declarațiile părții vătămate. De asemenea, instanța de apel nu a analizat coroborat declarațiile reprezentanților părții vătămate și ordinele de plată perfectate de partea germană. Proprietatea asupra centrului aparține în exclusivitate asociației obștești, conform art. 28 și 29 din Legea nr. 837/1996, iar membrii sau partenerii nu au dreptul de proprietate asupra cotei de bunuri. Solicitarea Agape e.V. de a fi înregistrată ca coproprietar este contrară legislației naționale, iar admiterea acțiunii civile ar reprezenta o deposedare arbitrară de proprietate a asociației.

Cu referire la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, recurentul susține că, în cazul infracțiunii prevăzut de art. 196 Cod penal, victima infracțiunii poate fi doar proprietarul. Din materialele cauzei nu rezultă că Agape e.V. este proprietarul mijloacelor bănești, având calitate de distribuitor al ajutoarelor colectate de la terți. Neexistând o solicitare de restituire de la donatorii reali, recunoașterea Agape e.V. ca parte vătămată și parte civilă ar face ca aceasta să se îmbogățească cu aceste sume și să le păstreze pentru scopuri personale. Finanțarea nu a fost condiționată de nici unul din donatori, iar prin acțiunile Agape e.V. se urmărește deposedarea și însușirea Centrului de zi Cultum. Latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii nu sunt întrunite, deoarece centrul a fost construit conform destinației, iar inculpata nu a urmărit sustragerea mijloacelor financiare. Deciziile în cadrul AO Cultum sunt colective (Adunarea Generală și Consiliul de Administrație), neexistând probe că administrarea se efectua exclusiv de către Ala Fodor, aspect ignorat de instanțe.

La 27 ianuarie 2023, AO Cultum, reprezentată de Rodica Nani a declarat recurs, fără a invoca temeiurile din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. Ea a solicitat casarea deciziei instanței de apel și achitarea Alei Fodor, din motivul lipsei existenței faptei, respingerea acțiunii civile și anularea măsurii de asigurare. Recurentul a invocat argumente similare celor din recursul declarat de avocatul Vladislav Roșca (a se vedea para. 42-45).

La 07 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței. La 18 aprilie 2023, avocatul Vladislav Roșca, în numele Alei Fodor, a depus o referință la recursul procurorului, prin care a reiterat solicitările din propriul recurs. La 26 mai 2023, Agape e.V., reprezentată de avocatul Vitalie Iordachi, a depus o referință, potrivit căreia a solicitat declararea inadmisibilității 17 recursurilor din motiv că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzut la art. 427 Cod de procedură penală.

Partea relevantă a articolului 190 Cod penal, la ziua consumării infracțiunii, era următoarea: „(1) Escrocheria, adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înşelăciune sau abuz de încredere, [...] (5) Acţiunile prevăzute la alin.(1), (2) sau (3) săvîrşite în proporţii deosebit de mari se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani.”

Art. 196 alin. (4) Cod penal, la ziua consumării infracțiunii, prevedea următoarele: „(4) Cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani.” 18

Conform Hotărârii Guvernului nr. 868 din 22 noiembrie 2011, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2012, a fost de 3.550 lei.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Dacă argumentele invocate în recurs sunt suficiente pentru admiterea recursului, în motivarea deciziei sale, Curtea Supremă de Justiție poate invoca argumente suplimentare, pentru a ușura înțelegerea hotărârii sale și a contribui la rolul său principal - asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de justiție (deciziile nr. 1ra-560/2023, § 50; nr. 1ra-1815/2023, § 26). De asemenea, atunci când admite recursul, Curtea Supremă de Justiție poate să nu fie de acord cu încadrarea juridică sugerată de recurent, atât în ceea ce privește temeiul de recurs (a se vedea deciziile CSJ nr. 1ra-1520/2023, § 56; 1ra-325/2024, § 25), cât și în ceea ce privește alte aspecte de procedură sau de drept material. a) Recursul procurorului

Procurorul solicită trimiterea cauzei la rejudecare. Cauza a fost deja trimisă anterior la rejudecare de către Curtea Supremă de Justiție. Conform art. 434 alin. (2) Cod de procedură penală, rejudecarea poate fi dispusă o singură dată. Prin urmare, chiar dacă recursul ar fi fost întemeiat, solicitarea procurorului de a trimite cauza la rejudecare nu poate fi admisă. Carențele eventuale urmează a fi corectate de către Curtea Supremă de Justiție prin adoptarea unei soluții irevocabile (încheierea nr. 1ra-1750/2023, § 36).

Recursul procurorului este depus în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. Pct. 6) se referă la motivarea deciziei instanței de apel și include cinci forme distincte: a) instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor invocate în apel; b) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia; c) motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărârii; d) dispozitivul hotărârii este expus neclar; e) instanţa a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluţia. Procurorul invocă temeiurile prevăzute la lit. b) și c). Pct. 12) se referă la încadrarea juridică greșită a faptei.

Recursul procurorului, în partea argumentului care se referă la contradicția dintre motivarea soluției și dispozitivul deciziei, va fi examinat prin prisma temeiului de recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, 19 iar în partea argumentelor care se referă la reîncadrarea faptei - prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală.

Pentru o mai bună înțelegerea a deciziei, fiecare temei de recurs va fi examinat separat. i. art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Procurorul invocă că instanța de apel, urmare a reîncadrării juridice, nu a corelat faptele cu norma de incriminare și nu a descris elementele componenței de infracțiune prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a considerat corectă reîncadrarea juridică a faptei conform art. 196 alin. (4) Cod penal, motivând că probele administrate nu au demonstrat elementul „însușirii” necesar în cazul escrocheriei (art. 190 Cod penal). Spre deosebire de descrierea faptei din rechizitoriu, instanța de apel a eliminat referințele la elementul „însușirii”, caracteristic escrocheriei, și a evidențiat mecanismul cauzării de daune, urmată de refuzul executării angajamentelor asumate.

Prima instanță (pag. 16 din sentință) și instanța de apel (para. 14.3 din decizie) au descris fapta încadrată în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, punând în evidență cauzarea prejudiciu material în proporții deosebit de mari în absența însușirii. Instanța de apel a concluzionat că Ala Fodor prin acțiunile sale intenționate a comis infracţiunea de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune și abuz de încredere (para. 15 din decizie). ii. art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală

Procurorul susține că încadrarea acțiunilor Alei Fodor în baza art. 196 alin. (4) Cod penal este greșită. Acțiunile inculpatei trebuiau să fie încadrate în baza art. 190 alin. (5) Cod penal, din motivul că aceasta ar fi dobândit ilicit bunurile prin inducerea în eroare a părții vătămate cu promisiuni false privind scopul și condițiile utilizării fondurilor, determinând astfel transferul banilor și bunurilor, pe care ulterior nu le-a folosit conform angajamentelor asumate.

Completul reține că instanța de apel a răspuns criticilor formulate în decizia Curții Supreme de Justiție din 12 mai 2020 (vezi para. 38) și a analizat aspectele relevante cu privire la pretinsa încadrare greșită a faptei conform art. 196 alin. (4) Cod penal. Instanța de apel a analizat corespunzător probatoriul și a explicat de ce fapta a fost calificată în baza art. 196 alin. (4) Cod penal (vezi para. 39-40). Dacă în cazul art. 190 Cod penal acțiunea principală constă în dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane, în cazul art. 196 Cod penal, acțiunea principală se exprimă în cauzarea daunelor materiale, fără însușirea bunurilor.

Acuzarea nu a individualizat elementul material al infracțiunii prevăzute de art. 190 din Codul penal, omițând să explice în ce a constat însușirea efectivă a banilor de către Ala Fodor. Completul este de acord cu instanțele ierarhic inferioare că încasarea unor bani de către o organizație neguvernamentală, chiar și ca urmare a înșelării plătitorului, nu reprezintă o însușire a banilor de către 20 persoana fizică care înșeală. Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 837/1996 privind asociațiile obștești prevedea că bunurile asociației aparțin acesteia cu drept de proprietate, iar membrii nu au drept de proprietate asupra unei cote-părți. Ala Fodor, în calitate de președinte, nu devenea proprietara fondurilor prin exercitarea atribuțiilor de conducere. Patrimoniul organizației necomerciale poate fi folosit doar pentru atingerea scopurilor statutare. Acuzarea nu a dovedit că banii obținuți de la Agape e.V. au fost ulterior scoși de Ala Fodor din AO Cultum și, contrar legii, folosiți în scopuri personale. Nimeni nu a pus la îndoială vreodată faptul că banii transmiși de Agape e.V. au fost folosiți pentru necesitățile AO Cultum. Prin urmare, în această parte recursul procurorului este vădit neîntemeiat. b) Recursurile apărării și AO Cultum

Recursul avocatului Vladislav Roșca, în numele Alei Fodor, este depus în temeiul alin. (1) pct. 6) și 8) în vigoare până la 01 septembrie 2023. În recurs, AO Cultum nu a invocat niciun temei de recurs.

Avocatul Vladislav Roșca a invocat ignorarea probelor apărării, lipsa existenței faptei și interpretarea eronată a raporturilor juridice. El susține inexistența unor obligații contractuale sau promisiuni condiționate, caracterul necondiționat al donațiilor, confirmat prin documente contabile, acte vamale și codurile transferurilor, precum și utilizarea exclusivă a fondurilor conform scopului. El mai invocă aplicarea greșită a legislației privind filantropia, lipsa calității de proprietar a Agape e.V., inexistența prejudiciului și a elementelor constitutive ale infracțiunii, precum și nemotivarea concluziilor instanței de apel privind declarațiile martorilor și ignorarea caracterului colectiv al deciziilor în cadrul AO Cultum. Recursul AO Cultum conține argumente similare.

Având în vedere argumentele recursurilor, ele vor fi examinate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală în vigoare până la 01 septembrie 2023. i. art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, recurenții susțin că Agape e.V. nu are calitate de parte vătămată, inculpata nu a urmărit sustragerea mijloacelor financiare și elementele componenței de infracțiune prevăzută de art. 196 alin. (4) Cod penal nu sunt întrunite.

Calificarea infracțiunii în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, presupune întrunirea cumulativă a trei elemente: (1) cauzarea daunelor materiale în proporții deosebit de mari; (2) daunele să fie cauzate prin înșelăciune sau abuz de încredere; (3) în absența elementului de însuşire. Completul constată că instanța de apel a stabilit corect existența tuturor celor trei elemente, pe baza probatoriului administrat. - Dauna materială în proporții deosebit de mari 21

Instanța de fond a constatat că declarațiile reprezentantului părţii vătămate, declarațiile martorilor și înscrisurile (facturi, copiile ordinelor de plată) demonstrează transmiterea mijloacelor financiare, materialelor de construcție şi serviciilor de la Agape e.V., la cererea Alei Fodor, către AO Cultum, în valoare totală de 693.855,56 de euro. Instanța de apel a menținut aceeași sumă la descrierea laturii obiective a infracțiunii.

Completul observă că mărimea prejudiciului cauzat Agape e.V. a fost stabilit în baza documentelor ridicate de la Roediger Frodermann, cuprinzând extrase bancare, ordine de plată, procese-verbale de recepție și facturi fiscale aferente perioadei 2009-2012 (vezi para. 16-17). Din aceste documente rezultă trei categorii de plăți: a) transferuri bancare efectuate de Agape e.V. către AO Cultum în cuantum de 424.250 de euro, destinate finanțării lucrărilor de construcție, cheltuielilor curente de funcționare și salariile personalului; b) cheltuieli directe suportate de Agape e.V. în cuantum de 269.605,56 de euro, constând în achiziții de materiale de construcție, sisteme de încălzire, instalații sanitare și electrice, mobilier și echipamente, precum și remunerarea manoperei lucrătorilor germani și locali; c) alte plăți efectuate de AO Cultum către antreprenori locali.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 196 Cod penal impune existența unei legături de cauzalitate între acțiunile inculpatei și dauna materială cauzată. Acțiunile Alei Fodor au constat în inducerea în eroare a membrilor Agape e.V. cu privire la construirea unui centru de zi nou, la înregistrarea organizației germane în Registrul bunurilor imobile și la atribuirea calității de membru al AO Cultum, toate aceste promisiuni vizând exclusiv construcția și dobândirea unui drept real asupra imobilului. Prin urmare, dauna materială nu poate excede dauna cauzată prin acțiunile infracționale descrise, adică nu poate include decât sumele transferate sau cheltuite în scopul construirii centrului, nu și sumele destinate funcționării curente a centrului, care ar fi fost suportate de către Agape e.V. în exercitarea propriului scop statutar de asistență a copiilor cu dizabilități, independent de existența sau inexistența acordului de cooperare promis.

Martorul Lothar Grimm a confirmat transferul sumei de 540.000 de euro, realizat prin intermediul tranzacțiilor bancare, al livrărilor de materiale și al serviciilor prestate de experții germani. Martorul Frodermann a precizat că bugetul total al construcției centrului s-a ridicat la aproximativ 540.000 de euro, la care s-au adăugat cheltuielile curente de funcționare. Martorul Siener a confirmat că Agape a transferat regulat mijloace financiare la solicitarea AO Cultum pentru construcție și cheltuieli curente, cu obligația prezentării unor rapoarte privind utilizarea fondurilor.

Completul reține că suma transferurilor Agape e.V. către AO Cultum și cheltuielilor directe suportate de Agape e.V., care au fost destinate finanțării 22 lucrărilor de construcție, constituie 564.196,57 de euro (excluzând sumele destinate: cheltuielilor curente de funcționare, salariilor personalului, deplasarea membrilor Agape e.V. în Republica Moldova) (vezi para. 18).

Prin Legea nr. 207 din 29 iulie 2016, în vigoare de la 07 noiembrie 2016, s-a modificat valoarea proporţiilor deosebit de mari a bunurilor (art. 126 alin. (1) Cod penal). Pentru a fi în proporții deosebit de mari, prejudiciul material trebuie să fie de cel puțin 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Modificările operate reprezintă o lege penală mai blândă, în condițiile în care până la modificări, pragul minim era de 5.000 de unități convenționale. Aceasta are efect retroactiv.

În anul 2012, când s-a consumat fapta infracțională, salariul mediu lunar prognozat pe economie era de 3.550 de lei. Prin urmare, orice cauzare de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere comisă în anul 2012 ce a cauzat un prejudiciu mai mare de 142.000 de lei a cauzat prejudicii în proporții deosebit de mari. Prejudiciul material cauzat de condamnată depășește cu mult 142.000 de lei. Prin urmare, fapta sa corect a fost încadrată conform art. 196 alin. (4) Cod penal. - Înșelăciunea sau abuzul de încredere

Înșelăciunea constă în inducerea în eroare a organizației Agape e.V. cu privire la executarea unor obligații asumate verbal de inculpată, determinând-o astfel să transfere fonduri pe care nu le-ar fi transferat în absența acestor promisiuni. Existența înșelăciunii rezultă în mod convergent din declarațiile martorilor, din înscrisuri și din conduita sistematică a inculpatei pe parcursul a patru ani.

Declarațiile martorilor germani Frodermann, Grimm, Siener, Schulte și Blaha sunt unanime și concordante în a stabili că transferul fondurilor a fost condiționat, din perspectiva Agape e.V., de trei cerințe esențiale: (a) acordarea calității de membru al AO Cultum pentru Agape e.V.; (b) înregistrarea Agape e.V. ca coproprietar al centrului în Registrul bunurilor imobile; (c) încheierea unui acord scris de cooperare. Martorul Grimm a declarat că Agape e.V. s-a angajat în construcția Centrului cu condiția obținerii calității de membru, care a fost promisă verbal din 2008, dar tergiversată de Ala Fodor sub diferite pretexte. Potrivit martorilor germani, Construcția Centrului a început fără semnarea unui acord deoarece pentru Agape e.V. sunt importanți copiii, iar relația cu AO Cultum era bazată pe încredere. Martorul Siener a confirmat că condiția obținerii calității de membru a fost discutată și acceptată verbal de Ala Fodor, însă materializarea acesteia a fost amânată repetat, fiind invocate diverse impedimente, inclusiv de ordin legislativ. Abia în decembrie 2012 a fost comunicat explicit refuzul acordării calității de membru și al înscrierii Agape în registrul bunurilor imobile. Martorul Frodermann a precizat că în anul 2012, în cadrul unei întâlniri oficiale, reprezentanților Agape e.V. li s-a comunicat pentru 23 prima dată că nu pot deveni membri ai Cultum, comunicare tardivă față de momentul în care fondurile au început să fie transferate (2009) și față de finalizarea construcției (2011). Martorii Schulte și Blaha au confirmat că în pofida demersurilor repetate, deplasarea în Republica Moldova în iulie 2011, invitarea Alei Fodor în Germania în mai 2012, o nouă întrevedere în decembrie 2012, nu s-a ajuns la semnarea acordului, iar condițiile au fost refuzate definitiv abia în decembrie 2012.

Instanța de apel a conchis că elementul de inducere în eroare este demonstrat și prin conduita sistematică a inculpatei pe parcursul a patru ani, în cinci etape succesive: (a) acceptarea verbală a condițiilor de cooperare în 2008; (b) primirea regulată a fondurilor în perioada 2009-2011, fără a formula nicio obiecție cu privire la imposibilitatea îndeplinirii condițiilor; (c) acceptarea prezentării unui proiect de acord de cooperare de către reprezentanții Agape e.V. deplasați în Republica Moldova în iulie 2011, fără a comunica un refuz ferm; (d) deplasarea la întâlnirea din Germania în mai 2012 și din nou în decembrie 2012, fără a comunica un refuz definitiv până la finalizarea construcției; (e) comunicarea primului refuz explicit abia în decembrie 2012, după ce centrul fusese deja finalizat și toate fondurile fuseseră primite. Completul nu consideră această apreciere nerezonabilă. Din declarațiile martorilor rezultă că Agape e.V. nu era un donator dezinteresat, deoarece organizația a atras finanțări din Germania, inclusiv prin contracte cu instituții donatoare (vezi para. 14), asumându-și față de acestea obligația utilizării fondurilor conform destinației declarate, a elaborat proiectul tehnic prin propriul arhitect, a importat materiale și instalații din Germania și a acoperit cheltuielile de supraveghere a lucrărilor. O organizație care mobilizează asemenea resurse, fără niciun instrument juridic de control asupra destinației investiției, nu poate acționa fără nicio garanție. Relevant în acest sens este și faptul că solicitarea înscrierii în registrul cadastral a apărut explicit abia în momentul în care Agape e.V. a început să realizeze că calitatea de membru nu va fi acordată, ceea ce confirmă că cele două garanții serveau același scop: asigurarea unei garanții juridice asupra investiției realizate. Dacă condamnata ar fi comunicat din 2008 imposibilitatea satisfacerii unor asemenea condiții, Agape e.V. fie nu ar fi inițiat finanțarea, fie ar fi solicitat garanții juridice alternative. De asemenea, apărarea nu a oferit o explicație alternativă plauzibilă pentru ca angajații Agape e.V. să o acuze fals. Tăcerea păstrată pe toată durata construcției, urmată de refuzul explicit comunicat abia după recepționarea integrală a fondurilor și finalizarea lucrărilor, nu poate fi explicată altfel decât prin intenția de a menține partenerul în eroare atât timp cât finanțarea continua să deruleze. Intenția directă rezultă din caracterul sistematic al conduitei.

Un element probatoriu de importanță deosebită privește statutul AO Cultum. Procesele-verbale ale Adunării Generale și statutul transmis de Ministerul Justiției (vezi para. 15) stabilesc că statutul original din 22 februarie 24 2001, modificat la 30 martie 2004, prevedea că „Membru al organizaţiei poate deveni orice persoană (indiferent de naţionalitate, stare socială, confesiune) sau asociaţie obştească care acceptă sarcinile și scopurile prevăzute de statutul organizaţiei”. Restricția privind reședința în Republica Moldova, invocată de apărare ca obstacol statutar împotriva acordării calității de membru unei organizații germane, a fost introdusă abia prin modificările statutare din 7 februarie 2013, adoptate în baza procesului-verbal nr. 1 din 21 ianuarie 2013, adică după declanșarea conflictului cu Agape e.V. și după sistarea finanțărilor în 2012. Această circumstanță este deosebit de relevantă pentru stabilirea intenției frauduloase a inculpatei: ea știa că statutul, în forma sa aplicabilă perioadei 2008-2012, nu impunea obstacole, și totuși a invocat astfel de impedimente ca pretext de tergiversare. - Lipsa însuşirii

Elementul care distinge art. 196 de art. 190 Cod penal este lipsa însuşirii în cazul art. 196 Cod penal. Mai sus instanța de recurs deja a constatat lipsa însușirii în contextul respingerii recursului procurorului (vezi para. 61-62).

Prima instanță a reținut explicit că beneficiarul mijloacelor bănești și al bunurilor materiale a fost AO Cultum, persoană juridică distinctă, și nu condamnata în calitate de persoană fizică, constatare preluată de instanța de apel.

Prin urmare, cele trei elemente ale art. 196 alin. (4) Cod penal sunt întrunite: prejudiciul este cert și depășește pragul proporțiilor deosebit de mari; inducerea în eroare este dovedită prin declarațiile convergente ale martorilor germani și prin conduita inculpatei pe parcursul a patru ani; elementul de însuşire este absent, fondurile intrând în patrimoniul AO Cultum.

Argumentul apărării privind calitatea de „simplu distribuitor” a Agape e.V., care ar lipsi această asociație de calitate de parte vătămată, este neîntemeiat. Agape e.V. a generat și transferat din propriul patrimoniu mijloacele financiare alocate proiectului, a angajat propria răspundere față de donatorii săi (organizații germane cu exigențe stricte de raportare, inclusiv Sternstunden, conform acordului din 20 februarie 2009, para. 14), și a suferit un prejudiciu real și direct prin imposibilitatea recuperării fondurilor și prin pierderea garanțiilor de guvernanță promise. Faptul că aceste resurse au fost obținute din alte donații este irelevant pentru încadrarea juridică a faptei. Agape e.V. a fost recunoscută în calitate de parte civilă. În orice caz, nerecunoașterea victimei în calitate de parte vătămată nu înlătură încadrarea faptei conform art. 196 Cod penal.

Argumentul privind caracterul colectiv al deciziilor în cadrul AO Cultum nu înlătură răspunderea penală a inculpatei. Instanța de apel a reținut că Ala Fodor a acționat ca singurul factor de decizie real în relația cu Agape e.V., acceptând verbal condițiile fără a le supune Consiliului și tergiversând formalizarea acestora timp de patru ani. Răspunderea penală nu este condiționată de adoptarea deciziei infracționale prin organele statutare ale persoanei juridice. 25

Prin urmare, argumentele recurenților că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod penal, sunt neîntemeiate. i. Art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

Recurenții au invocat ignorarea probelor și argumentelor apărării către instanța de apel (procesele-verbale ale Consiliului de Administrare din 2008-2012, extrasele Lexware, autorizațiile vamale).

Completul subscrie concluziei instanței de apel, potrivit căreia Ala Fodor, acționând cu intenție directă, în perioada 2009-2012 a indus în eroare factorii de decizie ai organizației germane creând aparența unui parteneriat prin promisiunea încheierii unui acord scris de cooperare. În schimbul finanțării construirii unui centru de zi pentru minimum 24 persoane cu dizabilități, urma să fie înregistrată în Registrul bunurilor imobile din Republica Moldova ca garanție a destinației construcției. Martorii germani au declarat că Agape e.V. urma să dobândească calitatea de membri ai A.O. „Cris Cultum”. Completul nu vede motive pentru a pune la dubiu credibilitatea acestora. Aceste promisiuni au fost negate ulterior. Procesele-verbale ale Consiliului de Administrare din 2008-2011 nu exclud ca Ala Fodor să fi acceptat verbal condițiile Agape e.V. fără a le comunica Consiliului.

Instanța de apel a reținut declarațiile martorilor germani, potrivit cărora utilizarea programului de contabilitate Lexware de către AO Cultum a fost o condiție imperativă pentru ca organizația Agape e.V. să ofere fonduri și să-și mențină sigiliul de încredere DZI (indicator de transparență ce obligă la utilizarea fondurilor primite conform unui scop bine determinat). Raportul dintre părți a fost calificat drept un raport de alocație legat de destinație, în care transferurile financiare erau indisolubil legate de construcția Centrului pentru copii, ce este incompatibil cu ideea apărării de donație necondiționată. Referitor la autorizațiile vamale și extrasele bancare care purtau mențiunea de ajutor umanitar sau codul operațional 413 (transferuri care se atribuie la granturi, donații și sponsorizări), acestea reprezentau doar o formă juridică utilizată pentru a facilita scutiri de taxe vamale și tratamente tarifare favorabile. Înscrisurile nu demonstrează lipsa condiționărilor, ci reflectă regimul fiscal aplicat bunurilor introduse în țară. Din contra, în lipsa condiționalităților, decădea necesitatea utilizării programului de contabilitate Lexware de către AO Cultum.

Prin urmare, chiar dacă recurenții au invocat natura juridică a transferurilor, această împrejurare nu este de natură să înlăture concluzia instanței de apel privind inducerea în eroare, întrucât mecanismul infracțiunii de cauzare de daune prin înșelăciune nu este condiționat de forma juridică sub care au fost efectuate transferurile. Calificarea fiscală sau vamală a unor mijloacele transferate devine irelevantă din perspectiva laturii subiective a infracțiunii.

Atât avocatul Vladislav Roșca, în numele Alei Fodor, cât și AO Cultum au solicitat respingerea acțiunii civile. Prima instanță a admis în principiu acțiunea 26 civilă, iar instanța de apel a admis integral acțiunea civilă depusă de Agape e.V. și a dispus încasarea în mod solidar a sumei de 693.855,56 de euro din contul Alei Fodor și AO Cultum.

Completul notează că, la 01 iulie 2015, Agape e.V. reprezentată de Rudiger Frodermann, a înaintat o acțiune civilă împotriva Alei Fodor prin care a solicitat încasarea prejudiciul material în mărime de 693.855,56 de euro. Potrivit cererii, Agape e.V., în baza încrederii create că împreună cu AO Cultum vor ajuta copii din Republica Moldova, a alocat mijloace financiare în perioada de timp 2009-2012 pentru construcția noului centru de zi pentru copii cu dizabilități, însă Ala Fodor nu a folosit construcția conform destinației și nu a respectat condițiile acordurilor verbale cu Agape e.V. La solicitarea reprezentantului părții civile, AO Cultum a fost recunoscută în calitate de parte civilmente responsabilă. Prin cererea concretizată, Agape e.V. a solicitat ca prejudiciul material să fie încasat în mod solidar de la Ala Fodor și AO Cultum, din motiv că dauna a fost cauzată de inculpată și asociație în comun, iar ultima este și proprietarul bunului imobil construit în com. Stăuceni.

Instanța de apel, la soluționarea acțiunii civile, s-a bazat pe constatarea că Ala Fodor, prin faptele sale infracționale, a cauzat Agape e.V. un prejudiciu material în mărime de 693.855,56 de euro. Având în vedere motivarea din para. 79-81 și cele menționate în para. 18, suma încasată cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune nu putea să depășească 564.196,57 de euro.

Cu privire la temeiul răspunderii solidare, Completul reține că aceasta este întemeiată pe art. 1414 alin. (2) Cod civil (redacția în vigoare la ziua sistării activității infracționale), potrivit căruia poartă răspundere pentru daună nu doar autorul faptei cauzatoare de prejudicii, ci și cel care a beneficiat în urma daunei cauzate altuia. Având în vedere că AO Cultum a fost beneficiara mijloacelor bănești și bunurilor transmise de Agape e.V., sunt întrunite condițiile răspunderii solidare a AO Cultum.

În aceste condiții, completul admite recursurile în latura civilă, casează parțial decizia instanței de apel și pronunță o nouă hotărâre prin care admite parțial acțiunea civilă și încasează în mod solidar de la Ala Fodor și AO Cultum în folosul Agape e.V. prejudiciul material în mărime de 564.196,57 de euro.

Din motivele expuse mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) și art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu; 27 Admite recursurile declarate de avocatul Vladislav Roșca, în interesul Alei Fodor, și Nani Rodica, în interesul AO Cultum, și casează decizia Curţii de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022, în partea soluționării acțiunii civile; Pronunță o nouă hotărâre în partea soluționării acțiunii civile prin care admite parțial acțiunea civilă și încasează în mod solidar de la Asociația Obșteștească Centrul de Reabilitare și Integrare Socială a Copiilor cu Dizabilități de Intelect „CULTUM” și Ala Fodor în folosul Asociației Obștești „Agape e.V.” prejudiciul material în mărime de 564.196,57 (cinci sute șaizeci și patru mii, una sută nouăzeci și șase, 57) euro. În rest, menține decizia Curţii de Apel Chișinău din 27 octombrie 2022. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 28