1ra-888/2024 — Art. 320/1 CP

Nicolae Hominchi s-a născut în anul 1977 în or. Strășeni. În recurs el nu a avut avocat.

El a fost învinuit că, deși cunoștea despre ordonanța de protecție din 06 septembrie 2023, prin care îi era interzis să se apropie de victima Vadim Hominschi și de domiciliul acestuia, să îl contacteze pe aceasta sau pe membrii familiei sale și era supus monitorizării electronice, a încălcat intenționat aceste măsuri în mod repetat. Astfel, în perioada 12-16 septembrie 2023, aflându-se în stare de ebrietate, el s-a apropiat în mod deliberat de gospodăria victimei, a provocat conflicte verbale cu soția victimei, a amenințat-o cu răfuiala fizică și a insultat-o, iar la 16 septembrie 2023 a incendiat o debara aflată în imediata apropiere a gardului. Acțiunile lui Nicolae Hominchi au fost încadrate juridic distinct conform art. 3201 Cod penal (trei episoade).

În prima instanța cauza penală a fost examinată în procedură generală. La 14 decembrie 2023, prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central, instanța l-a găsit vinovat pe Nicolae Hominchi pentru trei episoade de neexecutare intenționată a măsurilor stabilite prin ordonanța de protecție (art. 3201 Cod penal), aplicând pentru fiecare faptă câte doi ani de închisoare. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial, i-a stabilit pedeapsa definitivă de patru ani de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Vinovăția inculpatului a fost confirmată prin coroborarea probelor administrate, respectiv declarațiile martorilor oculari și ai părților vătămate, documentele oficiale (ordonanța de protecție din 06 septembrie 2023, procesele-verbale de ridicare și examinare a actelor, rapoartele Serviciului 112, constatările la fața locului privind incendiul).

La 29 decembrie 2023, avocatul Ion Gumenciuc a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Nicolae Hominchi să fie achitat. Potrivit apelului, sentința este neîntemeiată, întrucât inculpatul nu a recunoscut vina, fiind implicat în conflicte preexistente cu rudele sale din cauza terenurilor agricole, iar probele care îi impută faptele constau exclusiv în declarațiile cumnatei și mamei sale, persoane cointeresate, parțiale și contradictorii, unele referindu-se la acțiuni anterioare emiterii ordonanței de protecție, ceea ce le face insuficiente pentru a fundamenta condamnarea. 1

La 17 aprilie 2024, Curtea de Apel Chișinău a casat sentința în partea individualizării pedepsei și a pronunțat o hotărâre nouă, prin care din pedeapsa de patru ani de închisoare, doi ani urmau să fie executați în penitenciar de tip semiînchis, iar ceilalți doi ani erau suspendați condiționat pe un termen de probațiune de trei ani, în baza art. 901 Cod penal. Instanța a modificat modalitatea de executare a pedepsei deoarece faptele săvârșite erau mai puțin grave, iar inculpatul nu avea condamnări anterioare.

La 10 iunie 2024, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Alexandru Plîngău, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. El solicită casarea parțială a deciziei și menținerea sentinței. Acuzarea consideră decizia instanței de apel arbitrară și neîntemeiată în partea aplicării nejustificate a art. 901 Cod penal. Instanța de apel a intervenit subiectiv în sentința primei instanțe privind individualizarea executării pedepsei, aplicând art. 901 Cod penal fără a motiva concret circumstanțele care ar justifica suspendarea parțială a pedepsei, ignorând probele privind personalitatea inculpatului, gravitatea faptelor și scopurile pedepsei.

Curtea Supremă de Justiție nu a solicitat prezentarea referinței la recurs.

Urmărirea penală a fost pornită la 18 septembrie și s-a terminat la 17 octombrie 2023. În prima instanță cauza penală a fost examinată în perioada 24 octombrie – 24 decembrie 2023. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 11 ianuarie 2023 – 17 aprilie 2024. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 17 iulie 2024.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Deși procurorul a invocat ca temei de recurs art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedura penală. El contestă suspendarea parțială condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Orice critică adusă pedepsei aplicate de judecător trebuie să fie examinată conform art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. O interpretare care ar permite examinarea motivării pedepsei conform pct. 6) ar face ca pct. 5) să devină inaplicabil, ceea ce este inadmisibil (încheierea nr. 1ra-1152/2023, § 21). Prin urmare, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală. 2

Temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală există exclusiv atunci când pedeapsa stabilită de instanță nu respectă limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă. Asemenea argumente nu au fost invocate în recurs. Aplicarea art. 901 Cod penal ține de discreția judecătorului. Prin urmare, recursul este inadmisibil, deoarece nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (decizia nr. 1ra-754/2024, § 50).

Din considerentele menționate mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul procurorului Alexandru Plîngău împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 aprilie 2024. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 3