1ra-200/ 2024 — Art.art. 192-1 alin. 1, 264 alin. 1 CP

Nicolai Scutari s-a născut în anul 1980 în raionul Sîngerei. El a fost apărat de avocații Vasile Anton și Ion Procopciuc.

Nicolai Scutari a fost învinuit că, la 01 septembrie 2019, în intervalul de timp cuprins între orele 05:00-07:00, aflîndu-se pe teritoriul stației de alimentare cu petrol „Lukoil”, amplasată pe strada Ștefan cel Mare din mun. Bălți, avînd scopul răpirii mijlocului de transport de model ”Peugeot 307”, profitând de momentul că cheile se aflau în lacătul de pornire a motorului, fără permisiunea proprietarului, a pornit motorul automobilului, după care cu automobilul răpit a comis accident rutier pe teritoriul mun. Bălți. El a pricinuit deteriorări automobilului, prin ce i-a cauzat părții vătămate Sergiu Sandu o daună considerabilă în sumă totală de 3.000 de euro, care constituie echivalentul a 59.244 lei. Fapta a fost încadrată în baza art. 1921 alin. (1) Cod penal (răpirea mijlocului de transport fără scop de însușire).

Nicolai Scutari a mai fost învinuit că, 01 septembrie 2019, orele 07:30, conducând automobilul de model „Peugeot 307” și deplasându-se pe str. Kiev din mun. Bălți, din direcția ”Gara de Nord” în direcția stadionului municipal, în preajma imobilului nr. 108 de pe str. Kiev, încălcînd grosolan prevederile p.11 subpunct ”f” al Regulamentului Circulației Rutiere conform căruia, a tamponat cu partea din față a automobilului pietonul Vasile Șvarț, care traversa partea carosabilă a străzii Kiev, mun. Bălți regulamentar pe trecerea pentru pietoni, după care automobilul s-a eschivat de la locul producerii accidentului rutier. Ca rezultat al accidentului rutier, lui Vasile Șvarț i-au fost cauzate vătămări corporale sub formă de fractură închisă a maleolei mediale a gambei stângi cu deplasare, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică la vătămare medii. Fapta a fost încadrată în baza art. 264 alin.(1) Cod penal (încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății).

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură generală, în lipsa inculpatului care a fost anunțat în căutare (f.d.223-224, și 227 vol. I). La 25 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central, Nicolai Scutari a 1 fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracţiunilor prevăzute de art. art. 1921 alin.(1) și 264 alin. (1) Cod penal și condamnat definitiv (art.84 alin. (1) Cod penal la doi ani de închisoare cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. Instanța a admis acţiunea civilă în latura prejudiciului moral și a cheltuielilor pentru asistența juridică. Ea a încasat de la Nicolai Scutari în beneficiul lui Vasile Șvarț 20.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Instanța a admis în principiu acţiunea civilă în latura prejudiciului material. Instanța a încasat de la Nicolai Scutari în beneficiul statului 320 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

La 07 decembrie 2022, avocatul Vasile Anton, în numele condamnatului, a declarat apel. El a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Nicolai Scutari să-i fie stabilită o pedeapsă neprivativă de libertate.

La 25 iulie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul avocatului Vasile Anton, a casat parțial sentința în latura pedepsei, a rejudecat cauza și a pronunțat o nouă hotărîre. În temeiul art. 2 al Legii nr.243/2021 privind amnistia, art.107 Cod penal și art. 389 alin.(4) pct.2) Cod de procedură penală, Nicolai Scutari a fost liberat de la executarea pedepselor penale stabilite în baza art. 1921 alin.(1) și art. 264 alin.(1) Cod penal. În rest, sentința a fost menținută. Instanța a reținut că în speță sunt întrunite condițiile legale pentru liberarea inculpatului de executarea pedepselor penale. Decizia motivată a fost pronunțată la 15 septembrie 2023.

La 11 octombrie 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți Liliana Pasat, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penal. Ea a solicitat casarea deciziei și menținerea sentinței. Aceasta a invocat aplicarea neîntemeiată a amnistiei în condițiile în care acesta s-a sustras de la prezentarea în instanță, fiind anunțat în căutare, și nu și-a exprimat personal, în scris, acordul sau refuzul privind aplicarea actului de amnistie. Potrivit art. 2 alin. (4) din Legea privind amnistia, instanța este în drept, dar nu obligată, să dispună încetarea procesului penal.

La 13 februarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs, însă nu a fost depusă vreo referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 04 septembrie 2019 și s-a terminat la 19 mai 2020. Prima instanță a examinat cauza în perioada 01 iunie 2020 - 25 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 04 ianuarie - 25 iulie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 13 februarie 2024.

Prevederile relevante ale Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, sunt următoarele: „Art. 2. – (1) Procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr. 985/2002 prevede drept pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. … (3) Încetarea procesului penal conform alin. (1) și (2) are loc cu acordul scris al persoanei bănuite, învinuite sau inculpate (4). În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art. 1 și nu cade sub incidența art. 6. Art. 8 - (8) Se absolvă de pedeapsa complementară, cu excepția privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate și a privării sau anulării dreptului de a conduce mijloace de transport, persoanele în privința cărora se aplică prevederile art. 2–5 și art. 7.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Recursul a fost depus la 11 octombrie 2023, după intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură penală din 01 septembrie 2023. Recursul urmează a fi examinat potrivit normelor procesual-penale în vigoare la data exercitării căii de atac. Deși procurorul a invocat din art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, la data depunerii recursului această normă nu mai exista.

Recurentul critică soluția instanței de apel privind aplicarea Legii amnistiei nr. 243/2021, susținând că instanța de apel a extins nejustificat efectele amnistiei 3 și asupra pedepsei complementare, cu aplicarea eronată a art. 8 din lege. Procurorul contestă aplicarea amnistiei, invocând că Nicolai Scutari s-a sustras de la examinarea cauzei, a fost anunțat în căutare și nu a depus cerere scrisă de aplicare a amnistiei. Lipsa acordului scris al inculpatului împiedica aplicarea amnistiei. Având în vedere argumentele invocate, recursul urmează a fi examinat prin prisma temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care se referă la interpretarea legii contrar jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.

Potrivit art. 107 Cod penal, amnistia constituie temei de liberare de răspundere penală sau de pedeapsă, iar conform art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța pronunță sentință de condamnare cu liberarea de pedeapsă atunci când intervine un act de amnistie.

Conform art. 2 alin. (4) din Legea privind amnistia, în privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, precum și în lipsa acordului scris al acesteia, instanța poate continua examinarea cauzei și, în cazul stabilirii vinovăției, poate aplica amnistia. Norma legală nu condiționează aplicarea amnistiei de existența unui acord scris, ci permite aplicarea acesteia și în lipsa unui asemenea înscris (decizia 1ra-1639/2023, § 17).

Instanța de apel a examinat cauza în lipsa inculpatului anunțat în căutare. Din conduita procesuală a apărării nu rezultă un dezacord față de aplicarea Legii privind amnistia. Lipsa acordului scris al persoanei nu constituie, prin el însăși, un impediment pentru aplicarea amnistiei și nu afectează eligibilitatea condamnatului (decizia nr. 1ra-81/2024, § 29) dacă sunt întrunite cerințele legale privind categoria infracțiunii comise, momentul comiterii faptei și nu există interdicții legale pentru aplicarea amnistiei. Această interpretare este conformă și practicii Curții Supreme de Justiție (mutatis mutandis decizia nr. 1ra-371/2023, §§ 22-23, 1ra-239/2023, § 12, 1ra-1257/2024, § 12). Prin urmare, în această parte recursul este vădit neîntemeiat.

Cu privire la pedeapsa complementară, completul subliniază că, deși art. 8 din Legea amnistiei nr. 243/2021 statuează principiul absolvirii persoanelor care cad sub incidența amnistiei de executarea pedepselor principale și complementare, același text normativ instituie, prin norme de excepție, categorii de pedepse complementare care nu pot fi înlăturate prin actul de clemență (vezi para 11). Din analiza deciziei contestate, se constată o absență a raționamentului juridic care să justifice derogarea de la aceste prevederi imperative. Instanța de apel a ajuns la concluzia că în privința lui Nicolai Scutari poate fi aplicată amnistia printr-o interpretare extensivă și viciată a art. 389 alin. (4) pct. 2) din Codul de procedură penală și a art. 107 din Codul penal. În viziunea instanței de apel, liberarea de executarea pedepsei în contextul amnistiei ar opera ope legis asupra întregului cuantum al pedepsei, fără a opera distincția necesară între pedeapsa principală și cea complementară obligatorie, în funcție de natura restricțiilor impuse. Această 4 abordare este vădit eronată, deoarece ignoră caracterul special al normelor prevăzute în Legea amnistiei nr. 243/2021, care prevalează asupra normelor generale de aplicare a amnistiei. Neaplicarea pedepsei complementare, în condițiile în care aceasta este expres exclusă de la beneficiul amnistiei, constituie o aplicare greșită a legii penale. Practica judiciară la acest subiect este clară și fundamentată pînă la 25 iulie 2023, când a fost adoptată decizia instanței de apel (deciziile nr. 1ra-1594/2022, 1ra-1733/2022, 1ra-1567/2022. În decizie nu sunt prezentate argumente care să explice de ce instanța de apel a derogat de la practica respectivă.

Instanța de recurs conchide că se impune casarea parțială a deciziei în partea ce vizează liberarea lui Nicolai Scutari de pedeapsa complementară obligatorie sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani, cu menținerea în rest a deciziei. O asemenea soluție implică executarea de către Nicolai Scutari a pedepsei complementare stabilite lui prin sentința din 25 noiembrie 2023.

Deși infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) Cod penal a fost săvârșită la 01 septembrie 2019, iar termenul de prescripție pentru această categorie de infracțiuni este de cinci ani, în cauză acesta nu s-a împlinit. Nicolai Scutari a fost anunțat în căutare la 21 iulie 2022 (f.d. 223, vol. I), ca urmare a sustragerii de la judecată. În dosar lipsesc date privind găsirea acestuia ca urmare a anunțării în căutare. Potrivit art. 60 alin. (5) Cod penal, sustragerea suspendă curgerea prescripției.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. d) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul declarat de procurorul Liliana Pasat. Casează decizia Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2023, în partea liberării lui Nicolai Scutari de executarea pedepsei complementare, și pronunță în această parte o nouă hotărîre prin care exclude liberarea lui Nicolai Scutari de executarea pedepsei complementare sub formă de privare de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de doi ani. În rest, dispozițiile din decizie se mențin. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Vladislav Gribincea Alexandru Negru 5