1ra-652/2023 — Art. 264 alin. 2 CP

Veaceslav Morari s-a născut în anul 1988 în r-nul Ungheni. El a fost apărat de avocata Corina Movilă.

Veaceslav Morari a fost învinuit că, la 30 martie 2022, în jurul orei 17:35, în s. Gura Camencii, r-nul Florești, a condus un Renault Megane, fără permis de conducere și în stare de ebrietate avansată (1,00 mg/l alcool în aerul expirat). La ieșirea din curtea gospodăriei, el a încercat să treacă pe lângă un minor aflat lângă gard, aproape de poartă. Morari nu a verificat siguranța manevrei, a pierdut controlul vehiculului și a lovit minorul, prinzându-i piciorul stâng între bara de protecție și gard. Minorului i-au fost cauzate leziuni corporale medii: leziuni grave la membrul inferior stâng – plagă scalpantă extinsă la coapsă și gambă, cu afectarea mușchiului gastrocnemius; contuzie la nivelul mușchilor peronieri și tibiei; pierdere de țesuturi moi; sindrom de strivire; hematom posttraumatic. Stare generală complicată de șoc hipovolemic gradul I–II și șoc traumatic. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 264 alin. (2) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 11 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Soroca, sediul Florești, Veaceslav Morari a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la doi ani de închisoare. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat. Deoarece inculpatul nu deține permis de conducere, instanța a considerat imposibilă aplicarea pedepsei complementare obligatorii prevăzută la art. 264 alin. (2) Cod penal.

La 21 noiembrie 2022, procurorul în Procuratura r-nului Florești, Ion Prodan, a depus apel. El a contestat neaplicarea pedepsei complementare obligatorii – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Apelantul a susținut că instanța nu a motivat corespunzător soluția. El a solicitat pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie condamnat la doi ani și opt luni de închisoare, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.

La 15 februarie 2023, Curtea de Apel Bălți a admis apelul procurorului și a casat parțial sentința în latura pedepsei complimentare. Veaceslav Morari a fost recunoscut vinovat în baza art. 264 alin. (2) Cod penal prin coroborare cu art. 364/1 1 alin. (8) Cod penal. El a fost condamnat la doi ani de închisoare în penitenciar de tip deschis, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de doi ani. Instanța a stabilit inculpatului pedeapsa complementara – anularea dreptului de conducere a mijloacelor de transport. Instanța a statuat că aplicarea pedepsei complementară este necesară chiar dacă inculpatul nu deține permis de conducere. Fapta comisă de acesta ține de siguranța traficului rutier, iar această pedeapsă contribuie la prevenirea unor infracțiuni similare și protejarea participanților la trafic. Decizia motivată a fost pronunțată la 15 martie 2023.

La 16 martie 2023, avocata Corina Movilă, în numele condamnatului, a declarat recurs, fără a invoca vreun temei de recurs. Ea a solicitat casarea deciziei în partea aplicării pedepsei complementare și menținerea sentinței în această parte. Recurenta susține că condamnatul nu deține permis de conducere, iar pedeapsa complementară privind anularea dreptului de a conduce mijloace de transport nu poate fi aplicată, deoarece nu poate fi anulat un drept care nu există.

Urmărirea penală a fost pornită la 05 aprilie și s-a terminat la 08 iulie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 22 iulie – 11 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 07 decembrie 2022 și 15 februarie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 28 aprilie 2023.

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs. De asemenea, ea nu permite instanței de recurs să verifice oportunitatea unei soluții judecătorești date de instanța de fond sau apel atât timp cât aceasta este legală (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56).

Cererea de recurs nu menționează vreun temei de recurs. Recurentul nu contestă vinovăția, însă nu este de acord cu aplicarea pedepsei complementare. La data depunerii recursului, critica referitoare la pedeapsa aplicată putea, în anumite condiții, să se încadreze în art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (încheierea nr. 1ra-1152/2023, § 21). Prin urmare, recursul va fi examinat prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referea la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Recurentul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de către instanța de apel atunci când a aplicat pedeapsa complementară sub formă de anulare a dreptului de a conduce. 2 Recurenta doar își exprimă dezacordul cu această decizie. Completul reiterează că legea prevede aplicarea pedepsei complementare sub forma anulării dreptului de a conduce mijloace de transport ca o măsură obligatorie pentru infracțiunea comisă de condamnat. Curtea Supremă, de asemenea, a explicat că pct. 10 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 8/2013 prevede că pedeapsa complementară obligatorie poate fi înlăturată numai în condiţiile art. 79 alin. (1) Cod penal (încheierile nr. 1ra- 625/2023, nr. 1ra-1339/2023). După cum rezultă din art. 79 alin. (1) Cod penal, „circumstanţele excepţionale” vizează scopul și motivele faptei, rolul inculpatului, comportamentul în timpul și după faptă, precum și alte împrejurări care reduc semnificativ gravitatea faptei și a consecințelor. Faptul că condamnatul nu deține permis de conducere nu reduce gravitatea faptei și nu reprezintă „circumstanțe excepționale” care justifică aplicarea art. 79 Cod penal. Anularea dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul de față nu poate ridica o problemă de legalitate. Oportunitatea acestei decizii nu poate fi verificată în recurs. Prin urmare, recursul nu se încadrează în temeiurile de recurs.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocata Corina Movilă împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 15 februarie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Leonid Chirtoacă 3