- Dosarul nr.
- 1r-34/2025
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul penal
- Data
- 21 mai 2026
- Părțile
- Mihail Dontu
- Pe scurt
- Art.458-462 CPP
1r-34/2025 — Art. 151 alin. 2 lit. d CP
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat împotriva încheierii Mihail Donțu (art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal) (Dosarul nr. 1r-34/2025 Nr. PIGD 1-18086715-01-1r-30102025) Calcularea termenului de recurs; Recurs inadmisibil, deoarece curtea de apel a motivat suficient încheierea prin care a respins cererea de revizuire; Cerere de revizuire este repetată.
21 mai 2026 Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond:Evghenii Sanduța Curtea de Apel: Iurie Melinteanu, Ludmila Ouș, Nichifor Corochii Instanța de recurs: Petru Ursache, Ghenadie Nicolaev, Petru Moraru Instanța de recurs în anulare: Petru Ursache, Elena Covalenco, Nicolae Gordilă, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Vladimir Timofti, Ghenadie Nicolaev, Constantin Alerguș, Ion Guzun, Nadejda Toma Instanța de fond (revizuire): Romina Țurcan Curtea de Apel (revizuirea): Ion Pleșca, Maria Negru, Alexandru Spoială, Silvia Cecan, Denis Bălăbău, Vladislav Schibin Instanța de recurs (revizuire): Iurie Diaconu, Liliana Catan, Ion Guzun Instanța de recurs în anulare (revizuire): Vladimir Timofti, Nadejda Toma, Anatolie Țurcan, Elena Cobzac, Victor Boico Textul corespunde originalului Judecând în lipsa părților recursul înaintat în numele lui Mihail Donțu împotriva încheierii curții de apel de respingere a cererii de revizuire, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stella Bleșceaga, Preşedinte, Alexandru Negru, Vladislav Gribincea, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 12 iunie 2015, prin sentința Judecătoriei Criuleni, Mihail Donțu a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal (vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății). Prin aceeași sentință a fost condamnat și Mihail Țerigradean.
La 17 decembrie 2015, Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de retragere a apelului înaintat de partea vătămată Igor Dungnean. Instanța a admis apelul procurorului și a casat sentința, pronunțând o hotărâre nouă prin care Mihail Donțu a fost recunoscut de comiterea infracțiunii imputate și condamnat la 10 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Instanța a apreciat critic declarațiile martorilor Fiodor Sprîncean și Radu Spătaru, deoarece declarațiile lor din faza urmăririi penale indicau clar că Donțu a aplicat lovituri victimei, iar schimbările ulterioare de declarații nu au fost considerate credibile. Achitarea prejudiciului de 10.000 de lei de către Donțu de asemenea a fost interpretată ca un indiciu suplimentar al implicării sale, chiar dacă acesta a susținut că gestul a fost făcut din motive de rudenie. În privința pedepsei, instanța de apel a considerat că prima instanță nu a individualizat corect sancțiunea și a stabilit că, având în vedere gravitatea infracțiunii și limita minimă de 10 ani de închisoare, nu este posibilă aplicarea art. 90 Cod penal.
La 20 aprilie 2016, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibile recursurile declarate ca fiind vădit neîntemeiate.
La 09 februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul în anulare declarat de avocatul Mariana Kușnir, în numele condamnaților. Avocatul a contestat modul de individualizare a pedepsei aplicate lui Donțu, susținând că instanțele nu au motivat refuzul de a aplica o pedeapsă mai blândă, inclusiv prin art. 79 și 90 Cod penal, deși existau circumstanțe atenuante. Instanța a explicat că circumstanțele invocate (lipsa antecedentelor penale, caracterizare pozitivă, situație familială) sunt circumstanțe atenuante obișnuite, prevăzute la art. 76 Cod penal, și nu constituie „circumstanțe excepționale” care să permită aplicarea art. 79 sau art. 90 Cod penal. Totodată, pedeapsa stabilită se încadrează în limitele legale, este motivată și individualizată conform art. 7, 61 și 75 Cod penal, iar scopurile pedepsei penale sunt respectate. 1
La 19 martie 2018, avocatul Marian Babără, în numele condamnatului, a depus o cerere de revizuire, solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de încetarea a procesului penal în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală. Apărarea a invocat că Donțu fusese anterior scos legal de sub urmărire penală prin ordonanța procurorului din 20 decembrie 2012, iar reluarea urmăririi penale prin ordonanța din 30 iulie 2013 ar fi fost ilegală, deoarece nu existau fapte noi sau vicii fundamentale, contrar art. 287 alin. (4) Cod de procedură penală. Apărarea a invocat și Hotărârea nr. 12/2015 a Curții Constituționale privind neconstituționalitatea art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, precum și art. 4 Protocolul nr. 7 la CEDO, susținând că Donțu a fost urmărit penal repetat pentru aceeași faptă.
La 05 iulie 2018, Judecătoria Criuleni, sediul Central, a respins ca nefondată cererea de revizuire. Apărarea lui Mihail Donțu a invocat acest temei ordonanța din 30 iulie 2013 de reluare a urmăririi penale, care a fost emisă în baza art. 287 alin. (1) Cod de procedură penală, declarat ulterior neconstituțional. Totuși, instanța a constatat că ordonanța de reluare a urmăririi penale era cunoscută apărării încă din faza urmăririi penale, însă aceasta nu a fost contestată atunci și nici pe parcursul examinării cauzei în instanțe. Hotărârea Curții Constituționale nr. 12, din 14 mai 2015, a fost pronunțată înainte ca hotărârea de condamnare să devină irevocabilă, apărarea putea invoca acest argument în procesul penal ordinar, dar nu a făcut-o. Argumentele invocate nu reprezintă circumstanțe noi și nu justifică revizuirea hotărârilor definitive,.
La 28 noiembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a respins ca nefondat apelul și a menținut sentința din 05 iulie 2018. Instanța a reținut că apărătorul a invocat doar o nouă analiză a acelorași probe și presupuse nereguli din faza urmăririi penale și a judecării cauzei, aspecte deja cunoscute instanțelor și care nu constituie circumstanțe noi. De asemenea, existența unei ordonanțe anterioare de scoatere de sub urmărire penală și solicitarea reevaluării probelor nu pot justifica revizuirea.
La 03 aprilie 2019, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul împotriva deciziei din 28 noiembrie 2018. Instanța a conchis că instanța de apel și-a motivat suficient hotărârea, fără a fi obligată să răspundă detaliat fiecărui argument. Nu există o eroare gravă de fapt sau de drept și că argumentele privind reluarea urmăririi penale nu constituie temei de revizuire în baza art. 458 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală. De asemenea, s-a reținut că revizuirea întemeiată pe o hotărâre a Curtea Constituțională este posibilă doar dacă hotărârea prevede expres acest efect, iar hotărârea Curții Constituționale nr. 12/2015 nu menționa acest lucru.
La 12 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil recursul în anulare. Instanța a constatat că argumente privind Hotărârea nr. 2 12/2015 a Curții Constituționale au fost deja analizate în recursul ordinar. Instanța a arătat că hotărârile atacate sunt suficient motivate și respectă standardele CEDO privind motivarea hotărârilor judecătorești, chiar dacă nu trebuie să răspundă detaliat fiecărui argument, ci doar chestiunilor esențiale. De asemenea, s-a respins critica privind pretinsa agravare a situației condamnatului și nepunerea în discuție a unor motive de casare, acestea fiind considerate inaplicabile speței.
La 29 septembrie 2023, avocatul Marian Babără, în numele lui Mihail Donțu, a depus din nou cerere de revizuire, solicitînd pronunțarea unei noi hotărîri de încetarea a proesului penal în baza art. 151 alin. (2) lit. d) Cod penal, pe motiv că există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală. Avocatul susține că hotărârea de scoatere de sub urmărire penală a lui Donțu a fost definitivă și nu putea fi reluată decât în condiții strict prevăzute de lege, adică doar dacă existau fapte noi, fapte recent descoperite sau un viciu fundamental. Ordonanța prin care procurorul a reluat urmărirea penală nu se baza pe asemenea temeiuri, fiind emisă ilegal, în afara cadrului legal și în contradicție cu principiul ne bis in idem. Avocatul invocă și jurisprudența Curții Constituționale, arătând că asemenea reluări nejustificate încalcă dreptul la securitate juridică. În final, el conchide că reluarea urmăririi penale a fost nelegală, ordonanța este lovită de nulitate și nu poate produce efecte juridice.
Instanța a expediat prin poștă terestră înștiințarea privind desfășurarea ședinței de judecată în lipsa părților la 09 septembrie 2025, însă înștiințările au fost restituite ca nelivrate. Ședința din 09 septembrie a fost amânată pentru 25 septembrie 2025. Pe portalul instanței nu sunt publicate informațiile privind ședințele de judecată și rezultatele acestora.
La 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a respins cererea ca neîntemeiată, motivând că revizuirea este o cale extraordinară de atac, aplicabilă doar în cazurile strict prevăzute de art. 458 Cod de procedură penală și nu poate fi folosită ca un nou apel sau recurs pentru reexaminarea fondului cauzei. Hotărârile irevocabile nu pot fi repuse în discuție decât în circumstanțe excepționale. În cauză, avocatul a invocat Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 14 mai 2015 și Decizia nr. 81 din 18 noiembrie 2016. Instanța a constatat însă că aceste acte au fost adoptate anterior deciziilor irevocabile ale Curții Supreme de Justiție din 20 aprilie 2016 și 09 februarie 2017, astfel încât ele nu pot servi drept circumstanțe noi pentru redeschiderea procesului.
La 26 octombrie 2025, avocatul Marian Babără, în numele lui Mihail Donțu, a depus recurs, solicitînd rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri de încetarea a procesului penal, pe motiv că există o hotărîre a organului de urmărire penală asupra aceleași persoane pentru aceeași faptă de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală. Recursul reproduce motivele din cererea de revizuire depusă la 29 septembrie 2023. 3
Urmărirea penală a fost pornită la 20 septembrie 2012 și s-a terminat la 10 septembrie 2014. Prima instanță a examinat cauza în perioada 15 septembrie 2014 - 12 iunie 2015. Instanța de apel a examinat cauza în perioada 08 iulie - 17 decembrie 2015. Instanța de recurs a examinat cauza în perioada 24 februarie - 20 aprilie 2016. Instanța de recurs în anulare a examinat cauza în perioada 13 octombrie 2016 - 09 februarie 2017. Instanța de revizuire a examinat cauza în perioada 20 martie - 05 iulie 2018. Instanța de revizuire (Curtea de Apel) a examinat cauza în perioadele 02 august - 28 noiembrie 2018 și 12 octombrie 2023 - 25 octombrie 2025. Instanța de revizuire (Curtea Supremă de Justiție) a examinat cauza în perioadele 18 februarie - 03 aprilie 2019 și 07 noiembrie 2019- 12 mai 2020. Dosarul a ajuns din nou la Curtea Supremă de Justiție la 30 octombrie 2025.
MOTIVAREA INSTANȚEI
15. Potrivit art. 439 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile. Încheierea a fost pronunțată la 25 septembrie 2025. Încheierea a fost publicată pe portalul instanței la 27 septembrie 2025. Recursul avocatului Marian Babără a fost depus la 26 octombrie 2025, peste 29 de zile de la publicarea încheierii pe internet. La materialele cauzei se regăsește scrisoarea care confirmă că, la 15 octombrie 2025, copia hotărârii a fost expediată prin poșta electronică (f.d. 230, vol. III). Revizuirea a fost soluționată fără convocarea părților în ședință. Apărarea nu a primit informații despre data programată pentru soluționarea revizuirii, iar pe portalul instanțelor de judecată nu există informații despre data ședințelor.
În aceste condiții, completul acceptă că recurentul nu a putut în mod rezonabil cunoaște motivele încheierii recurate până la primirea încheierii prin email. Prin urmare, recursul a fost depus în termenul prevăzut de lege.
Completul reiterează că revizuirea nu poate fi un recurs deghizat. Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului, fără a examinata temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/2024, § 36).
Cererea de revizuire se întemeiază pe temeiurile prevăzute de art. 458 alin. (3) pct. 2) și 4) Cod de procedură penală. Recursul reiterează argumentele din cererea de revizuire. Instanța de apel a explicat suficient motivele din care a concluzionat că temeiurile de revizuire invocate nu sunt întrunite (vezi para. 12). Curtea de apel a respins cererea de revizuire, reținând că aspectele invocate nu constituie circumstanțe noi. Cu adevărat, cererea de revizuire nu conține circumstanțe noi, adică nu este întrunită prima și principala condiție pentru admiterea revizuirii în temeiul art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. Cererea de revizuire este un recurs deghizat, cu scopul de a repune în discuție circumstanțe care deja au fost examinate anterior sau puteau fi examinate. 4
Completul de asemenea notează că avocatul Marian Babără a depus la 19 martie 2018 o cerere de revizuire bazată pe motive similare (vezi para. 5). Aceasta a fost respinsă irevocabil (vezi para. 8-9). La 29 septembrie 2023, avocatul Marian Babără a depus o cerere de revizuire întemeiată pe aceleași motive principale. Art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală prevede că cererile de revizuire depuse repetat de aceeași persoană sunt inadmisibile. Prin urmare, indiferent de motivarea încheierii, cererea de revizuire nu putea fi admisă.
Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 439 alin. (1) și art. 461 alin. (1) coroborat cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recurs declarat de avocatul Marian Babără împotriva încheierii Curții de Apel Centru din 25 septembrie 2025. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Alexandru Negru Vladislav Gribincea 5