1r-22/2026 — Art. 171 alin. 2 lit. b, c, art. 172 alin. 2 lit. b CP

La 31 mai 2018, prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, Alexandr Buzila a fost achitat de învinuirea adusă în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) și art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor. Prin aceeași sentință, Ion Pasat a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal.

La 30 octombrie 2019, Curtea de Apel Cahul a admis apelul procurorului, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre. Alexandr Buzila a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 171 alin. (2) lit. b), c) și art. 172 alin. (2) lit. b) Cod penal. El a fost condamnat pentru concurs de infracțiuni, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, la opt ani și șase luni de închisoare. Ion Pasat a fost recunoscut vinovat în baza art. 171 alin. (2) lit. b), c) Cod penal și condamnat la șapte ani de închisoare.

La 20 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul ordinar declarat de procuror, ca fiind vădit neîntemeiat. La 20 octombrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocații condamnaților, deoarece acestea nu corespundeau cerințelor de formă și conținut.

La 19 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibile recursurile condamnaților Alexandr Buzila și Ion Pasat, ca fiind depuse peste termen. La 04 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a declarat inadmisibil recursul în anulare declarat de avocatul lui Alexandr Buzila împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 19 octombrie 2022.

La 05 februarie 2025, Alexandr Buzila a depus cerere de revizuire a deciziei instanței de apel din 30 octombrie 2019. El a susținut că nu este de acord cu soluția de condamnare și că există probe care ar demonstra nevinovăția sa. Cererea a fost înregistrată la Judecătoria Cahul, sediul Central.

La 28 mai 2025, Alexandr Buzila și avocatul său, Vitalie Ciudin, au solicitat remiterea cauzei după competență Curții de Apel Sud. La 29 mai 2025, Judecătoria Cahul, sediul Central, și-a declinat competența în favoarea Curții de 1 Apel Sud pentru examinarea cererii de revizuire.

La 08 iulie 2025, Alexandr Buzila și avocatul Vitalie Ciudin au concretizat cererea de revizuire, indicând ca temei de revizuire art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală. Ei au invocat existența unei circumstanțe noi sau recent descoperite, și anume necesitatea audierii martorului Vasile Ursu. Potrivit apărării, acest martor deține informații relevante cu privire la declarații extrajudiciare ale părții vătămate minore. Aceste informații ar putea pune în discuție credibilitatea versiunii pe care s-a întemeiat condamnarea. Alexandr Buzila a susținut că a aflat despre acest martor în a doua jumătate a anului 2024, din discuțiile avute cu o rudă în cadrul întrevederilor din penitenciar. Ei au solicitat convocarea ședinței de judecată cu participarea părților, pentru ca revizuentul să-și poată expune argumentele și pentru a fi verificată circumstanța invocată.

La 19 mai 2026, Curtea de Apel Sud a respins cererea apărării privind convocarea ședinței de judecată cu participarea părților. Instanța a reținut că, potrivit art. 461 și art. 432 alin. (1) Cod de procedură penală, examinarea cererii de revizuire poate avea loc fără citarea părților, iar convocarea ședinței este un drept, nu o obligație a instanței. Curtea de Apel Sud a considerat că materialele dosarului sunt suficiente pentru examinarea cererii și că părților li s-a oferit posibilitatea rezonabilă de a-și expune poziția în scris.

La 19 mai 2026, Curtea de Apel Sud a respins cererea de revizuire. Instanța a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac, și nu un mijloc de rejudecare a fondului cauzei. Pentru admiterea cererii întemeiată pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, revizuentul trebuia să demonstreze existența unor circumstanțe noi sau recent descoperite, necunoscute instanței la pronunțarea hotărârii și apte să influențeze soluția adoptată. Instanța a considerat că necesitatea audierii martorului Vasile Ursu nu constituie o asemenea circumstanță. Condamnatul nu a demonstrat prin probe convingătoare de ce acest martor nu a putut fi identificat timp de 10 ani și nici nu a explicat cum declarațiile acestuia ar putea schimba soluția cu privire la fondul cauzei. Instanța a concluzionat că cererea urmărește, în realitate, reevaluarea probelor și redeschiderea fondului cauzei, ceea ce nu este permis în procedura revizuirii.

La 04 iunie 2026, avocatul Vitalie Ciudin, în interesele condamnatului Alexandr Buzila, a declarat recurs. El a solicitat casarea încheierilor prin care a fost respinsă cererea de convocare a ședinței cu participarea părților și cererea de revizuire și remiterea cauzei la rejudecare. Recurentul a susținut că ambele încheieri trebuie analizate împreună, deoarece refuzul de a convoca ședința și de a audia persoanele indicate a influențat direct soluția de respingere a cererii de revizuire. Cererea de revizuire a fost respinsă prematur, fără verificarea efectivă a circumstanței noi invocate, fără audierea martorului Vasile Ursu, fără audierea condamnatului și fără audierea persoanei prin intermediul căreia condamnatul 2 afirmă că a aflat despre acest martor. În esență, apărarea a arătat că circumstanța nouă invocată constă în existența martorului Vasile Ursu, care deține informații despre o declarație extrajudiciară a părții vătămate. Acest martor putea confirma că partea vătămată a comunicat că faptele incriminate nu au avut loc, iar sesizarea organelor de drept a fost făcută pentru a justifica lipsa sa de acasă. Instanța nu putea concluziona că declarațiile martorului nu sunt determinante, că nu pot schimba soluția sau că nu constituie circumstanță nouă fără a-l audia pe martor și fără a stabili conținutul concret al informației deținute de acesta.

La 11 iunie 2026, dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție.

Partea relevantă a art. 462 Cod de procedură penală este următoarea: „(4) ... Încheierea de respingere a cererii de revizuire poate fi atacată cu recurs în instanța ierarhic superioară, cu excepția încheierilor emise de Curtea Supremă de Justiție.

Art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală prevede: „(3) Revizuirea poate fi cerută în cazurile în care: 2) s-au stabilit circumstanţe noi sau recent descoperite de care instanţa nu a avut cunoștință la emiterea hotărârii şi care, independent sau împreună cu circumstanţele stabilite anterior, ar dovedi că cel condamnat este nevinovat ori a săvârşit o infracţiune mai puţin gravă sau mai gravă decât cea pentru care a fost condamnat ori ar dovedi că cel achitat sau persoana cu privire la care s-a dispus încetarea procesului penal este vinovat/vinovată; ”

Încheierea Curții de Apel Sud din 19 mai 2026, prin care a fost respinsă cererea de convocare a ședinței de judecată cu participarea părților nu poate fi atacată separat cu recurs. Legea prevede expres dreptul de a ataca cu recurs încheierea de respingere a cererii de revizuire, nu și încheierile procedurale adoptate în cursul examinării acesteia. Refuzul convocării ședinței nu 3 soluționează cererea de revizuire, ci privește modul de examinare a acesteia. Codul de procedură penală nu prevede o cale separată de atac împotriva unei asemenea încheieri.

Avocatul Vitalie Ciudin a exercitat o cale de atac care, în această parte, nu este prevăzută de lege. Prin urmare, recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 19 mai 2026 privind respingerea cererii de convocare a ședinței cu participarea părților este inadmisibil, în temeiul art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. c) Cod de procedură penală. Argumentele apărării referitoare la lipsa ședinței, neascultarea condamnatului și neadministrarea probei cu martorul Vasile Ursu urmează a fi analizate în cadrul recursului declarat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de revizuire, în măsura în care recurentul susține că aceste aspecte au afectat legalitatea soluției adoptate.

Completul reiterează că revizuirea nu poate fi un recurs deghizat. Temeiurile de revizuire sunt exhaustiv menționate în art. 458 alin. (3) Cod de procedură penală. În revizuire nu este examinată decât întrunirea condițiilor pentru redeschiderea procesului, fără a examinata temeinicia recursului, sau a acuzațiilor aduse (încheierile nr. 1rh-24/2024, § 71; 1rh-17/2024, § 36). Întrunirea condițiilor pentru admiterea revizuirii urmează a fi dovedită de revizuient (încheierea nr. 1r-24/2025, § 16).

Pentru admiterea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală, trebuie întrunite cumulativ următoarele condiții: proba invocată confirmă circumstanțe care nu au fost examinate în instanța de fond și în căile ordinare de atac; circumstanțele invocate sunt de natură să schimbe soluția adoptată cu privire la fondul cauzei; neexaminarea acestor circumstanțe anterior nu se datorează acțiunii sau inacțiunii părții care solicită revizuirea (încheierea 1rh-6/2025, § 21).

Apărarea a invocat existența martorului Vasile Ursu. Potrivit cererii de revizuire și recursului, acest martor ar putea confirma că partea vătămată a comunicat că faptele incriminate nu au avut loc, iar sesizarea organelor de drept a fost făcută pentru a justifica lipsa sa de acasă. Proba cu martori ar putea, în situații excepționale, servi drept motiv pentru admiterea cererii de revizuire, când ea este determinantă și nu a fost cunoscută de participant până la ultima hotărâre adoptată cu privire la fondul cauzei penale (încheierea nr. 1r-13/2026, § 14).

Completul este de acord cu Curtea de Apel Sud că această susținere nu constituie o circumstanță nouă. Ea vizează credibilitatea declarațiilor părții vătămate și reia o versiune de apărare cunoscută și examinată anterior, potrivit căreia partea vătămată ar fi formulat acuzațiile din alte motive decât cele reținute de instanța de apel. Din materialele cauzei rezultă că prima instanță a pornit de la ipoteza că partea vătămată a relatat cele întâmplate sub presiunea mamei sale. Instanța de apel a analizat această versiune și a respins-o ca neîntemeiată. Ea a reținut că partea vătămată a relatat cele întâmplate în termen scurt după 4 evenimente și că nu au fost prezentate probe care să demonstreze exercitarea unor presiuni asupra ei pentru a descrie fapte denaturate.

Prin urmare, proba propusă de apărare nu introduce o circumstanță factuală nouă, necunoscută instanțelor care au examinat fondul cauzei. Ea urmărește susținerea, printr-un alt mijloc de probă, a unei teze deja examinate: neveridicitatea declarațiilor părții vătămate. Revizuirea nu poate fi admisă pentru a completa probatoriul în sprijinul unei versiuni analizate anterior și respinse printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Nu este întrunită nici condiția caracterului determinant. Martorul Vasile Ursu nu este indicat ca martor ocular al faptelor. Potrivit apărării, acesta ar urma să relateze despre o discuție purtată cu partea vătămată după evenimente. O asemenea probă are caracter indirect și privește credibilitatea părții vătămate, nu constatarea nemijlocită a faptelor. În plus, decizia Curții de Apel Cahul nu s-a întemeiat exclusiv pe declarațiile părții vătămate, ci pe coroborarea acestora cu celelalte probe administrate în cauză.

Apărarea nu a explicat convingător de ce această informație nu a putut fi cunoscută sau valorificată anterior. Completul observă că Alexandr Buzila a indicat că despre martor ar fi aflat în a doua jumătate a anului 2024, din discuțiile purtate cu sora sa în cadrul întrevederilor din penitenciar. Această explicație este sumară și nu demonstrează convingător de ce informația nu putea fi cunoscută sau valorificată anterior. Ea nu clarifică în mod suficient cum a ajuns informația la sora sa, când a aflat aceasta despre martor și ce legătură avea martorul cu partea vătămată. Cererile olografe ale condamnatului conțin și neclarități cu privire la identitatea martorului, fiind indicat inițial Nicolae Ursu (f.d. 58), iar ulterior Vasile Ursu (f.d. 68). În orice caz, proba propusă nu introduce o circumstanță factuală nouă, ci urmărește susținerea unei versiuni de apărare deja analizate și respinse de instanța de apel.

Completul nu poate reține nici argumentul potrivit căruia instanța de revizuire era obligată să convoace ședința publică și să audieze martorul înainte de a se pronunța asupra cererii. Potrivit art. 461 alin. (1) Cod de procedură penală, prevederile art. 431–434 se aplică în mod corespunzător examinării cererii de revizuire. Articolul 461 alin. (2) Cod de procedură penală prevede că, în cazul organizării unei ședințe publice, dezbaterile sunt limitate la întrunirea condițiilor pentru admiterea cererii de revizuire.

Legea nu instituie obligația examinării fiecărei cereri de revizuire în ședință publică. Organizarea ședinței poate fi necesară atunci când cererea relevă, prima facie, o circumstanță nouă, concretă și potențial determinantă. În prezenta cauză, această condiție nu este întrunită. Audierea martorului solicitat ar servi, în realitate, la reluarea unei versiuni de apărare deja analizate, nu la verificarea unei circumstanțe noi. Refuzul convocării ședinței nu a afectat legalitatea încheierii de respingere a cererii de revizuire. Instanța de revizuire a examinat argumentele 5 apărării prin prisma art. 458 alin. (3) pct. 2) Cod de procedură penală și a concluzionat corect că cererea urmărește reevaluarea probelor și redeschiderea fondului cauzei.

Din aceste motive, recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 19 mai 2026 privind respingerea cererii de convocare a ședinței cu participarea părților urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul declarat împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 19 mai 2026 privind respingerea cererii de revizuire urmează a fi respins ca nefondat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 449 alin. (1) pct. 1) lit. a) și c) Cod de procedură penală, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca inadmisibil recursul declarat de avocatul Vitalie Ciudin împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 19 mai 2026, prin care a fost respinsă cererea de convocare a ședinței de judecată cu participarea părților. Respinge ca nefondat recursul declarat de avocatul Vitalie Ciudin împotriva încheierii Curții de Apel Sud din 19 mai 2026, prin care a fost respinsă cererea de revizuire. Decizia este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Alexandru Negru 6