1ra-1438/2023 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Oleg Ciobanu s-a născut în anul 1980 în raionul Hîncești. El a fost apărat de avocatul Elena Țigănașu.

Oleg Ciobanu a fost învinuit că, la 26 septembrie 2021, aproximativ la ora 20:23, conducând automobilul de model „Dacia Logan” pe traseul R-33, km 15+23 m, la ieșirea din localitatea Lăpușna, raionul Hîncești, a încălcat regulile de securitate a circulației rutiere. Pe timp de noapte, el nu a manifestat prudența sporită impusă de situația rutieră, nu a adaptat conducerea vehiculului la condițiile de drum și nu s-a isprăvit cu conducerea acestuia, tamponând pietonul Iurie Bacalu. În urma impactului, victima a decedat. Acțiunile lui Oleg Ciobanu au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În prima instanță cauza penală a fost examinată în procedură simplificată, conform art. 3641 Cod de procedură penală. La 24 noiembrie 2022, prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central, Oleg Ciobanu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii incriminate și condamnat la patru ani și șapte luni de închisoare și anularea dreptul de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de cinci ani.

Instanța a admis parțial acțiunea civilă formulată de succesorul părții vătămate, Andrei Bacalu. Ea a încasat în beneficiul acestuia 15.818,88 de lei, cu titlu de cheltuieli de înmormântare, prejudiciul moral în mărime de 50.000 de lei, și 8.000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. Instanța a mai dispus încasarea de la Oleg Ciobanu în beneficiul statului cheltuielilor judiciare aferente efectuării raportului de expertiză medico-legală, în mărime de 3.978 de lei.

La 09 decembrie 2022, procurorul Ovidiu Scutelnic a depus apel. El a solicitat casarea sentinței în partea suspendării executării pedepsei. El a invocat că, la individualizarea pedepsei, instanța a omis să aprecieze corespunzător gravitatea consecințelor infracțiunii - decesul unei persoane și comportamentul inculpatului imediat după comiterea faptei. Acesta nu a recunoscut vina și nu a manifestat căință activă la urmărirea penală.

La 14 decembrie 2022, succesorul părții vătămate, Andrei Bacalu, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri 1 prin care Oleg Ciobanu să-i fie aplicată o pedeapsă mai aspră, iar acțiunea civilă privind prejudiciul moral să fie admisă integral, cu încasarea sumei de 350.000 de lei.

La 07 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a respins apelul procurorului și a admis apelul succesorului părții vătămate. Instanța a casat sentința în latura civilă, pronunțând o nouă hotărâre prin care a încasat de la Oleg Ciobanu în beneficiul lui Andrei Bacalu suma de 350.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. În ceea ce privește individualizarea pedepsei, instanța a constatat că prima instanță a procedat corect, aplicând în mod corespunzător prevederile legii și raportând pedeapsa la gravitatea faptei, precum și la circumstanțele personale ale inculpatului. Ultimul era la prima abatere, cu o conduită procesuală sinceră și cu manifestarea unei căințe active. Referitor la cuantumul despăgubirilor morale, instanța de apel a reținut că prima instanță a subestimat gravitatea suferințelor psihice cauzate prin decesul victimei. Luând în considerare ireversibilitatea prejudiciului generat de pierderea unui părinte, importanța vitală a dreptului la viață, precum și raportul de cauzalitate direct dintre fapta infracțională a inculpatului și trauma morală suferită de succesor, instanța a apreciat că suma de 350.000 de lei corespunde principiilor proporționalității și echității. Decizia motivată a fost pronunțată pe 11 aprilie 2023.

La 21 aprilie 2023, avocatul Elena Țigănașu, în interesele condamnatului, a depus recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală. Ea solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă și să fie menținută sentința. Avocata invocă un viciu de motivare a deciziei, constând în omiterea examinării argumentelor sale privind caracterul excesiv al prejudiciului moral. În opinia recurentului, majorarea cuantumului despăgubirilor morale la 350.000 de lei a fost dispusă cu ignorarea a două împrejurări esențiale. Pe de o parte, nu a fost valorificată culpa concurentă a victimei, care, aflându-se în stare de ebrietate avansată, a traversat neregulamentar carosabilul. Pe de altă parte, nu a fost luată în considerare situația materială precară a inculpatului, tată a patru copii, precum și conduita sa ulterioară comiterii faptei, caracterizată prin căință activă și repararea benevolă a prejudiciului material. În absența unor probe obiective care să ateste o intensitate excepțională a suferințelor psihice ale succesorului părții vătămate, stabilit în străinătate, suma de 50.000 de lei stabilită de prima instanță reprezintă o satisfacție echitabilă suficientă.

La 04 mai 2023, procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Radu Sîli, a declarat recurs în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea parțială a deciziei în partea ce ține de aplicarea art. 90 Cod penal. El a invocat aplicarea eronată a legii penale, susținând că suspendarea condiționată a executării pedepsei nu este proporțională cu gravitatea infracțiunii și cu urmările ireversibile produse. De asemenea, a fost invocat motivrea insuficientă a deciziei, întrucât instanța a utilizat aceleași circumstanțe atenuante atât la individualizarea cuantumului pedepsei, cât și la stabilirea modului 2 de executare, fără a demonstra în mod distinct de ce scopul pedepsei poate fi atins fără izolarea inculpatului de societate.

La 23 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a solicitat depunerea referinței la recurs. La 04 septembrie 2023, avocatul Elena Țigănașu a depus referință la recursului procurorului și a solicitat să fie declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat. La 21 septembrie 2023, succesorul părții vătămate, Andrei Bacalu, a depus referință asupra ambelor recursuri și a solicitat admiterea recursului procurorului și declararea inadmisibilă a recursului avocatului. Procurorul nu a prezentat referință.

Urmărirea penală a fost pornită la 27 septembrie 2021 și s-a terminat la 20 ianuarie 2022. Prima instanță a examinat cauza în perioada 14 februarie - 24 noiembrie 2022. Instanța de apel a examinat cauza între 27 decembrie 2022 și 07 martie 2023. Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție la 23 august 2023.

Articolul 2037 Cod civil prevede următoarele: „ (1) Mărimea despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei vătămate. (2) Caracterul și gravitatea prejudiciului moral le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, restrângerea posibilităților de viață familială și socială, precum și statutul social al persoanei vătămate. (3) La determinarea despăgubirii, instanța de judecată va tinde să acorde o despăgubire care, pe de o parte, are o mărime comparabilă cu cea acordată în 3 mod obișnuit în împrejurări similare și, pe de altă parte, ia în cont particularitățile cazului.”

Art. 434 Cod de procedură penală prevede că instanța de recurs verifică legalitatea hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele invocate în recurs (decizia nr. 1ra-854/2022, § 85). Totuși, legea nu interzice instanței de recurs să recalifice considerentele invocate în recurs de la un temei de recurs la altul (decizia nr. 1ra-1520/2023, § 56). a) recursul procurorului

Recursul procurorului se bazează pe art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Procurorul nu contestă vinovăția, însă nu este de acord cu pedeapsa cu suspendare stabilită condamnatului. Interpretarea sistemică a temeiurilor de recurs sugerează că orice critică adusă motivării pedepsei aplicate de judecător urmează a fi examinată prin prisma art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală se referă la individualizarea pedepsei contrar prevederilor legale. Procurorul nu a menționat prevederile legale care au fost încălcate de instanța de fond și apel atunci când au suspendat executarea pedepsei cu închisoarea. El doar își exprimă dezacordul cu această decizie. Alegerea categoriei de pedeapsă și modalitatea de executare a acesteia ține de discreția judecătorului, iar ponderea circumstanțelor atenuante sau agravante la stabilirea pedepsei ține de examinarea fondului cauzei, care, de regulă, nu este examinat în recurs de către Curtea Supremă de Justiție. Prin urmare, recursul nu se încadrează la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală (încheierile nr. 1ra-674/2023, 1ra-1038/2023, 1ra-1583/2023). b) recursul avocatului

Avocatul Elena Țigănașu își întemeiază recursul pe art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în vigoare până la 01 septembrie 2023, care se referă la motivarea hotărârii judecătorești. Curtea Supremă de Justiție a explicat sensul acestui temei de recurs în decizia nr. 1ra-854/2022, § 100). Acest temei include cinci situații distincte. Recurenta menționează că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, însă în motivarea recursului, dezvoltă existența acestei erori, dar nu detaliază modul în care aceasta se manifestă. Ea nu specifică anume care este eroarea gravă de fapt admisă de instanța de apel și nici insuficiența de motivare. 4

În asemenea situații, problema nu constă în existența prejudiciului, ci întinderea acestuia. Art. 2037 alin. (3) Cod civil reglementează în termeni generali modul de cuantificare a prejudiciului moral. Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr. 6, prevede că despăgubirea acordată pentru prejudiciul moral nu trebuie să fie vădit disproporționată cu sumele acordate de CtEDO în cazuri similare. Reprezintă cazuri similare acelea în care a fost comisă o abatere similară, iar hotărârea este pronunțată împotriva Republicii Moldova sau a unei țări cu o dezvoltare economică comparabilă cu cea a Republicii Moldova (a se vedea hotărârile nr. 1ra-997/2023, 1ra-830/2023, 1ra-1005/2023). Instanța de fond i-a acordat succesorului victimei suma de 50.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral pentru pierderea tatălui său. Instanța de apel a majorat această de despăgubire la 350.000 de lei. Soluția instanței de apel în latura civilă este motivată suficient (vezi para. 7). Cuantumul sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral nu este în disonanță cu practica Curții Supreme de Justiție în cauze similare (a se vedea încheierea nr. 1ra-569/2023 și decizia în cauza 1ra-754/2024). Completul notează că veniturile modeste ale vinovatului de comiterea prejudiciului nu este unul din criteriile care trebuie luate în calcul la cuantificarea prejudiciului moral. Recurentul invocă și faptul că victima era în stare de ebrietate la momentul impactului. Despăgubirea acordată în această cauză nu se apropie de suma maximă a despăgubirilor acordate în mod obișnuit de către Curtea Supremă de Justiție în pentru cauzarea decesului în accident rutier (500.000 de lei). Prin urmare, recursul este vădit neîntemeiat.

Din motivele de mai sus, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 3), 4) Cod de procedură penală, în numele legii, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile declarate de către procurorul Radu Sîli și avocata Elena Țigănașu împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stella Bleșceaga Judecători Leonid Chirtoacă Vladislav Gribincea 5